91 matches
-
apropie. A adus mulți români din satul ei să muncească în Spania, să-și îmbunătățească viața, colabora, sprijinea și ajuta pe oricine venea cu vești de pe pământ românesc. În anul 2000, a apărut la Barcelona și un preot român, Aurel Bunda, pe care l-a ajutat, l-a îndrumat și l-a sprijinit pentru a ridica o biserică românească la Barcelona. Curând avea să se înalțe un lăcaș sfânt, o biserică românească cu hramul Sf. Gheorghe, în cadrul unei biserici catolice spaniole
Agenda2003-24-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281132_a_282461]
-
unui lăcaș pentru ca membrii - vreo 800 de români cu toții - să aibă poate singurul loc unde devin pe deplin credincioși. „Mi-au atras atenția, la slujba de Înviere, câțiva romi. Stăteau cuminți și păreau foarte pătrunși de cuvintele preotului. Părintele Aurel Bunda a pronunțat și câteva cuvinte în spaniolă, întrucât la slujbă lua parte și un reprezentant al Guvernului catalan. În societatea cealaltă, să-i zicem cel puțin elitistă, Ambasada Română de la Madrid sau Consulatul de la Barcelona încearcă să aducă ceva de
Agenda2003-24-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281132_a_282461]
-
stagiu de pregătire muzical la Nagpur, India și acum este student la Oradea. Andrei Dascălu, armoniu și flaut, este student la Conservatorul de Muzică din Iași. Iulia Hărănguș cântă la voce și... clopoței. În fine, ultimul component al formației, Sorin Bundă, cântă la voce și tabla. Și el a avut norocul de a studia în India, la Academia de Muzică din Nagpur. Împreună, se dau pe Valurile muzicii. La toate concertele formației intrarea este liberă. Despre muzică Muzica indiană clasică își
Agenda2004-18-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282362_a_283691]
-
cu vehicule cu o capacitate de 8+1 inclusiv conducătorul auto numai pe bază de autorizație. Pentru autorizații, precum și pentru alte informații suplimentare operatorii de transport interesați se pot adresa Bundesministerium für Verkehr, Bau und Wohnungswesen, e-mail: harald. benzler@ bmvbw. bunde. de, număr de telefon - 0049 228 300 1470, fax 0049 228 300 5366. ( C. V.) Titluri de stat Începând cu data de 8 noiembrie, sucursala timișoreană a C.E.C. va efectua - prin ghișeul propriu de pe Calea Torontalului nr. 2 A - tranzacții cu
Agenda2004-45-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283031_a_284360]
-
puț lângă care, dacă privește mai cu aspreală și cu interes mărit, vede o pată neagră, singura formă neacoperită de ninsoare, și, dacă își iuțește și mai mult uitătura, [...] descoperă, nu fără uimire, spatele și ceafa unui bărbat îmbrăcat în bundă și așezat la odihnă pe o buturugă. Nu-i poate vedea fața, dar simte că străinul îl așteaptă, acest simțământ îl străbate ca o fulgerare, făcându-l să se cutremure, da, totul se sfârșește aici, în acest stâlp de lumină
Proză pe teme date by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4285_a_5610]
-
pruncii au rămas în urmă, în negura vieții, iar el a ajuns aici, în lumina morții. [...] Când mai are de făcut câțiva pași doar și este pe punctul de a da binețe, persoana necunoscută se ridică în picioare, își aranjează bunda și se întoarce cu fața spre el, înlemnindu-l”.
Proză pe teme date by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4285_a_5610]
-
de parcă îl mâncase mâța. Nu era bărbat frumos, nici voinic, pe unde mai pui că avea o voce pițigăiată, fârnâită totodată. Umbla mai tot timpul încălțat cu opinci și purta pantaloni bufanți, bazoane, niște peteci mari la genunchi și o bundă pe care nu o lăsa nici iarna, nici vara să se mai odihnească. Într-o dimineață de iarnă geroasă, Ilinca a fugit cu Cârnu spre Suhuleț. Butnaru când a observat nu a mai stat pe gânduri, nervos de mama focului
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
strecoare, să zboare, zbateri, zbateri, din ce în ce mai încete. Până au chemat doctorul ea își pierduse conștiința, pulsul abia se mai simțea. Și-a dat sufletul odată cu prima țâșnire de sânge care ieșise pe acul seringii. În mână ținea un canaf de la bundă, unul mic, pufos, roșu-liliachiu. Telefonul îl primi într-o seară Sunt Adrian Pascu, începu. Numele îi era necunoscut dar, din primul moment, femeia știu cine este. Am rugat-o pe Emilia să-și ducă până la capăt serviciile. Prin urmare am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
să-mi fac o gaurăăă... Mă mut spre spate și particip, fără voie, la discuția despre alte găuri, de data asta în șosele, a doi băietani. Înjurăturile mă fac să-mi schimb din nou locul. O țărancă îmbrăcată într-o bundă, de sub care se ivește un tricou cu îndemn deocheat, îi strigă alteia, de lîngă șofer: Ăi, Lenuțî, nea Gogu o chicăt în fîntînă. La nunta lu' Costicî. Cuscru, tu, Auricî? se vaită Lenuța de sub haina matlasată, inscripționată pe spate Ride
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
mort, fă proasto, mort l-o scos. Mă abțin să gîndesc asta, dar o fac: limba română (limbo romanesco, eventual cu r-ul dublat, cum se pronunță în varianta frundo-udemeristă) e în regresie, în cădere liberă. Arată ca țărăncile în bunde și, pe sub bunde, cu tricouri second hand, pe care stau scrise orizontal-vertical, nuștiuceuri ca Love-Coach. A ajuns limbă second-hand. Șoferul ne lasă la intrarea în Dorobanț, lîngă o reclamă de șampon. Exact unde se înălța alta: "Nici o masă fără pește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
mort l-o scos. Mă abțin să gîndesc asta, dar o fac: limba română (limbo romanesco, eventual cu r-ul dublat, cum se pronunță în varianta frundo-udemeristă) e în regresie, în cădere liberă. Arată ca țărăncile în bunde și, pe sub bunde, cu tricouri second hand, pe care stau scrise orizontal-vertical, nuștiuceuri ca Love-Coach. A ajuns limbă second-hand. Șoferul ne lasă la intrarea în Dorobanț, lîngă o reclamă de șampon. Exact unde se înălța alta: "Nici o masă fără pește". Mîncam la rupere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
vântul. Voiam ceva ca haina soarelui, râzând cu toate valurile mării în lumina-i fecioară, dar cu toții plecaseră după porunca dată prima oară de Chesariu Avgust. Apoi am adormit și se făcea în vis că a venit un copil cu bundă și ițari și striga de la poartă ca apele la piuă: „Sculați, sculați boieri mari, ziurel de ziuă...” Și haină mi-a croit din poleiala unui polieleu, cu raze ce dormiseră pe-un ghem, pe-o sită veche - peștera din Betleem
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
să-mi pregătească și mie o undiță. Ca să scape de insistențele mele, a îndoit un ac din trusa sa de cojocărie și, după ce l-a înroșit la lumânare, l-a legat cu ața de pe mosorul său de cusut căciuli și bunde. Apoi, a topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit un pluton de soldați din armata sovietică, când au intrat în Dobrogea, iar gloanțe se găseau peste tot prin grădină
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
doar un chibrit,Eu, doar copil nedumerit,Dar viclenia de vulpoi,I-a dat vreo trei pași înapoi.Păi una e să pui luminăîn întuneric fără vinăși altă e s-adaugi gazPe neputința și necaz. Știam că un chibrit e bunDe Înviere și Crăciun,Cănd mai aprinzi o lumânareîn întunericu-ăsta mare.Dar de aici, să-ncendieziTot ce iubești, ce speri, ce crezi,Aș zice că este prea mult!Eu doar lăuntrul mi-l ascultși mă ascund de piromani,Cu teamă că, în
DOAR UN CHIBRIT?! de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385177_a_386506]
-
de suspine. E vremea amurgurilor din noi Care ard pe rugul eternității.... ... Citește mai mult Amurgul dintre noi e o povestescrisă în frânturi de timppe brațele purpurii ale reverieiși lasă clipele ostenitesă adoarmă pe umerii nemuririifără să-și ia rămas bunde la vremelnicie.... Soarele răsfrânge o amintireîntr-un decor mirificundeva la poalele munțilorcare se îneacă în amurg.... O lacrimă sfințește pământul însetatde jurăminte neîntinatecând soarele învață să zâmbeascăîntr-un freamăt târziu.... Nu e vreme de suspine.E vremea amurgurilor din noiCare ard pe
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
doar un chibrit,Eu, doar copil nedumerit,Dar viclenia de vulpoi,I-a dat vreo trei pași înapoi.Păi una e să pui luminăîn întuneric fără vinăși alta e s-adaugi gazPe neputință și necaz.Știam că un chibrit e bunDe Înviere și Crăciun, Când mai aprinzi o lumânareîn întunericu-ăsta mare.Dar de aici, să-ncendieziTot ce iubești, ce speri, ce crezi,Aș zice că ... XVI. TANTRICE - INTENȚII OBSCURE, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr. 2147 din 16 noiembrie 2016
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
existența, în comună, a morilor de postav, numite „pive”, piua de sumani(e), dar, nu ne îndoim, că într-o perioadă mai îndepărtat trebuie să fi existat, deoarece principala „stofă” din care se confecționa îmbrăcămintea groasă, pe lângă cojoace și cojocele, bunzi și bundițe - toate din blana oilor - era pănura, abaua, care, pentru a putea fi folosită (să se împâslească, 212 să se îndesească, să capete rezistență și aspect) trebuia să fie dată la piua de sumane. Cu siguranță, au existat pive
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
curs de engleză, la Babel- “Mr.W.” ...țin minte! „Să descriem o persoană, doar auzindu-i vocea!”). Mă deranjează, totuși, un miros straniu, nepotrivit...de oaie, de cioban...de transpirație abundentă? Deschid ochii contrariată: omul ăsta chiar stă pe o bundă ciobănească! E frumos, mult mai frumos decât mi-l imaginam. Pe coama dealului de lângă mănăstirea Găbud, un mitoc al mănăstirii Oașa, îmbrăcat în port popular oltenesc, bărbatul cel chipeș zice, aproape răstit: -Și Carmen, când ziseși că vine? -Soru-mea? Fac
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
să-mi pregătească și mie o undiță. Ca să scape de insistențele mele, a îndoit un ac din trusa sa de cojocărie și, după ce l-a înroșit la lumânare, l-a legat cu ața de pe mosorul său de cusut căciuli și bunde . Apoi, a topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit un pluton de soldați din armata sovietică, când au intrat în Dobrogea, iar gloanțe se găseau peste tot prin grădină
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
să-mi pregătească și mie o undiță. Ca să scape de insistențele mele, a îndoit un ac din trusa sa de cojocărie și, după ce l-a înroșit la lumânare, l-a legat cu ața de pe mosorul său de cusut căciuli și bunde . Apoi, a topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit un pluton de soldați din armata sovietică, când au intrat în Dobrogea, iar gloanțe se găseau peste tot prin grădină
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
să-mi pregătească și mie o undiță. Ca să scape de insistențele mele, a îndoit un ac din trusa sa de cojocărie și, după ce l-a înroșit la lumânare, l-a legat cu ața de pe mosorul său de cusut căciuli și bunde . Apoi, a topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit un pluton de soldați din armata sovietică, când au intrat în Dobrogea, iar gloanțe se găseau peste tot prin grădină
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
om cu un bârdăhan de pe care îi luneca mereu brăcinarul, din care motiv își sălta mereu cu coatele nădragii ce-i curgeau în vine. Cred că avea peste un metru optzeci. Și iarna și aproape toată vara umbla cu o bundă de oaie căci el spunea că are mereu un junghiu ca un cuțit în șale. În picioare purta veșnic aceleași ghete negre stâlcite, căci nu știu cum făcea el că avea totdeauna călcâile fugite rău în spate... iar pe cap avea o
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
Bucovina, Moldova, Oltenia, Oaș, Banat, cât și dansuri țigănești. Își adaptează costumele la zona din care provine dansul. La Festivalul Național al Păstrăvului poartă costume din zona Bucovina. Costumul femeiesc se compune din: broboadă (batic), cămașă (ie), catrință, brâu, bondă (bundă) cusută de mână, ciorapi de lână, opinci sau pantofi. Bărbații poartă căciulă de miel, cămașă, brâu, ițari, cizme. Cusăturile sunt realizate în culori vii. Au participat la numeroase festivaluri atât în țară, cât și în străinătate: Germania, Japonia, China, Ierusalim
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
să-mi pregătească și mie o undiță. Ca să scape de insistențele mele, a îndoit un ac din trusa sa de cojocărie și, după ce l-a înroșit la lumânare, l-a legat cu ața de pe mosorul său de cusut căciuli și bunde . Apoi, a topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit un pluton de soldați din armata sovietică, când au intrat în Dobrogea, iar gloanțe se găseau peste tot prin grădină
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
om cu un bârdăhan de pe care ii luneca mereu brăcinarul, din care motiv își salța mereu cu coatele nădragii ce-i curgeau în vine. Cred că avea peste un metru optzeci. Și iarna și aproape toată vara umblă cu o bunda de oaie căci el spunea că are mereu un junghiu că un cuțit în sale. În picioare purta veșnic aceleași ghete negre stâlcite, căci nu știu cum făcea el că avea totdeauna călcâile fugite rău în spate... iar pe cap avea o
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]