137 matches
-
trei atletici tineri - pe atunci, prozatori, aleși - vezi mai sus - membri supleanți în Comitetul Central. Deputat în M.A.N. până la sfârșitul vieții, de ceva putere politică nu s-a bucurat nici G. Călinescu, între voluminoase purtătoare de broboade și bundițe, între robuști aborigeni în cojoace și chimire noi. Ba poate că da: a izbutit să-i angajeze la Institutul ce-i poartă astăzi numele, foști condamnați politici, precum Vladimir Streinu, Ovidiu Papadima, Dinu Pillat - și cu contract, pe Șerban Cioculescu
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
Din păcate însă pentru autorul ei, nu cunoscătorii sunt cei care trebuie convinși de valoarea și valabilitatea ideilor cuprinse în acest volum. Dimpotrivă, devoratorii de muzică populară, cei care cîntă, invariabil, la petreceri, Noi sîntem români, iubitorii de băsmăluțe și bundițe, cei fascinați de băncile pictate în roșu, galben și albastru. Dar toți aceștia, chiar dacă ar fi bine intenționați (nu e cazul!), ar avea probleme reale în a duce la bun sfîrșit o asemenea lectură. Victor Neumann, Neam, popor sau națiune
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
mai bună calitate, nuanțat, liric și patetic atît cît trebuie, cu două personaje, un tînăr, ucenicul, și un maestru teolog care citează din Verlaine, "un bărbat impozant, rîzînd haiducește din miezul unei bărbi-colier. Reverenda lui elegantă, peste care purta o bundiță cu margini îmblănite, privirea grea de o intensitate scrutătoare, vocea puternică, cătrănită de rrr-uri pronunțate viguros, și mîinile robuste, dintre care una prindea o țigară cu filtru alb, mi s-au impus din prima clipă." (p.233) Evocarea relației dintre
Urbanitatea credinței by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17297_a_18622]
-
întâlnirii cu acești tineri dornici să învețe, să asculte, dar și să comunice despre ei... Iată ce înseamnă „a comunica” atunci când participi la un training cu tema „Media și identitatea culturală românească”: să respecți portul popular românesc purtându-l - ii, bundițe, fote străluceau în sala de curs - și un salut către profesori „inventat” ad-hoc, chiar din prima zi... Să aduci un cântec din Basarabia pe care să-l interpretezi în așa fel încât nu patetismul, ci o anume nostalgie profundă a
MEDIA ŞI IDENTITATEA CULTURALĂ ROMÂNEASCĂ ( II ) Training pentru viitori jurnalişti din Republica Moldova Buşteni, 3-9 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/94222_a_95514]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PĂRĂLUȚELE Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1512 din 20 februarie 2015 Toate Articolele Autorului PĂRĂLUȚELE Au sosit, nu știu de unde, Niște părăluțe scunde, În grădini și pe câmpie, Cu fular și pălărie Fiecare, și bundiță, Cu bluziță și rochiță, Și-n picioare cu ghetuțe, Sunt teribil de drăguțe! Au venit așa-mbrăcate, Că-i tot frig, iar vântul bate Și mai vezi chiar prin ogradă Câte-o dungă de zăpadă. Peste codri și coline, Primăvara abia
PĂRĂLUŢELE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377279_a_378608]
-
ei mătăsoasă, cernită toată noaptea din cavalcada de nori lăsați cu burțile peste pădure, înflori copacii, blagoslovindu-i pe fiecare cu însemnele puterii și măreției sale: pe unul cu-o hlamidă; pe alții încotoșmănându-i în cojoace mițoase; altora aruncându-le bundițe de ied în spinare; turnând odăjdii pe brazi și punând blănuri de hermină pe crengile cedrului; oblojindu-i cu vată și feșe de argint mirosind a tămâie, sau, transformându-i în fantastici urși polari plecați la plimbare printre banchizele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
așternuturi, covoare, ștergare ș.a. Prin această îndeletnicire, se creează portul și specificul interioarelor din casele țărănești, de o mare diversitate și originalitate. - cojocăritul sau prelucrarea pieilor este, de asemenea, o activitate cu tradiție, indispensabilă în vederea confecționării hainelor de iarnă (cojoace, bundițe, căciuli). Se adaugă confecționarea și a altor obiecte din piele: curele, chimire, opinci, hamuri. 3. Instalațiile tehnice tradiționale sunt rezultatul adaptării uneltelor manuale, în vederea prelucrării anumitor produse agricole sau utilizării unor resurse. Cele mai cunoscute sunt războaiele de țesut, teascurile
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mai e prin capitală, că n-are timp să se uite la televizor, cine cu cine se mai păruiește. Petre îi făcu "un rezumat", apoi întrebă și el ce mai e nou prin sat. Badea Ion își desfăcu nasturii la bundița și începu să-i bărbierească pe rând: pe primar, pe directorul școlii, pe medicul de la dispensar... Petre se distra cât de bine era informat badea Ion și ce parapon avea pe "autorități". Se simțea ca în "Moromeții" lui Preda, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
se numește „La cărămidărie”. Astăzi se mai fac sporadic chirpici, cărămizi sau bolțari din pietriș și ciment. Cojocăritul se practica într-o măsură mai mică în toate satele, mai mult în târgul Lespezi, unde se lucrau căciuli, cojoace, sumane și bundițe frumos ornamentate. Astăzi mai practică această meserie Ilie și Pavel Gheorghiță - Dumbrava, Mihai Baciu, Arteni și Ilie Oneață din Heci, care fac lucruri mai simple. Pentru cojoace vopsite, doritorii merg la vecinii din Poienița, iar pentru bundițe cu motive naționale
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cojoace, sumane și bundițe frumos ornamentate. Astăzi mai practică această meserie Ilie și Pavel Gheorghiță - Dumbrava, Mihai Baciu, Arteni și Ilie Oneață din Heci, care fac lucruri mai simple. Pentru cojoace vopsite, doritorii merg la vecinii din Poienița, iar pentru bundițe cu motive naționale merg la Tudora - Botoșani. Fierăritul este o meserie pe cale de dispariție. O mai practică Mihai Macovei din Dumbrava și Toader Chiriacescu din Heci. Au fost renumiți tatăl și unul dintre frați, Jenică Chiriacescu și Fasailă de lângă bariera
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
purta brâu țesut cu patru ițe sau chimir din piele de vițel, în care bărbatul purta tutunul, banii și stricnelul, un cuțit cu care se lua sânge la animalele care se îmbolnăveau acasă sau pe câmp, nefiind cadre medicale pregătite. Bundița sau boanda era făcută din piele de cârlan (un miel de 6-7 luni) după ce a fost dubită cu zer și piatră vânătă, rasă și croită. Sunt cusute diverse motive florale atât în față cât și în spate, utilizându-se culori
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
rasă și croită. Sunt cusute diverse motive florale atât în față cât și în spate, utilizându-se culori naturale în vopsirea firelor de lână. Boanda este ca un ilic (fără mâneci), pe margine având blăniță neagră din miel. Iarna, peste bundiță se purta cojocul scurt sau cel lung confecționat din 6-8 piei de oaie, garnisite cu blană neagră. Când anotimpul era răcoros, bărbatul purta și suman din lână bătută în chiuă, croit din 5-7 m de țesătură. Se croiesc mai întăi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
suman de lână lucrat în casa, cu șiret, cu glugă, până la genunchi, ițari cu cioareci de cânepă, în sau lana,strânși pe picior și purtați în cărâmba cismelor, cisme lungi până la genunchi. Pentru iarnă căciula albă sau neagră, cojocel cu bundița, cu cusaturi de mătase sau lana, fără maneci, scurt până la brâu, purtat pe sub suman, cojoc cu mâneci, manta lungă de lână groasă cu glugă. Și învățătoarele aveau portul lor : vara - cămașe de pânză de în sau cânepă, cu cusături cu
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
siac subțire, bete sau brâu roșu de lână fină, fusta de lână, de pânză din în sau cânepă, zavelca de pânză albă de în sau cânepă, catrința și 2 fote și o maramă pe cap. Iarna purtau pieptar, cojocel cu bundița până la brâu. Ca semn distinctiv, cadrele didactice purtau o medalie stabilită de minister. În 1875, februarie, revizorul ST.Tomescu este înlăturat în urma solicitării de prefectul de Gorj N.Glogoveanu și este înlocuit provizoriu cu D.Bratuianu până la 8 august 1875
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
capre, măcar 16 iezi; îi las pân's-azvârl oleacă, pe urmă-i aranjez cum știu eu și nu-mi mai trebuie să țin nici porc pentru afumătură pe iarnă; vezi bine, doi la mână! Din pielea de pe dânșii fac bundiță ori căciulă; toată lumea are trebuință de-așa ceva! Trei la mână! Apoi pot tunde caprele bătrâne, să le iau lâna, că nu mă oprește nimeni. Patru la mână! Și tot așa mai încolo. Iară dacă am nevoie de franci, iaca, duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ta de viață și necunoscut. Îmi amintesc când te-ai deghizat În țigancă: basma albă cu fir strălucitor și trandafiri roșii, un ciorap subțire pe față ( făcând niște găuri În zona ochilor și a gurii), buze rujate cu roșu aprins,bundița mamei și fustă plisată, lungă până În pământ. În timp ce ai fost plecat la mătușa de peste drum, a venit În vizită prietenul tău cel mai bun. La Întoarcere, ai dat mâna cu el și te-ai așezat pe un scaun, picior peste
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
pașii de unu cu unu și doi cu doi. Apropierea spectacolelor o găsea pe bunica într-o stare paroxistică de agitație, ocupându-se de procurarea costumului popular format din: cizme din piele, ițari, cămașă de tort, chimir cusut cu mărgele, bundiță cu dihor și căciulă de astrahan, toate împrumutate de la o rudă apropiată, Nelucu lui Arcadie Baltag, un băietan mai mare decât mine cu doi ani. La școală, în pauzele dintre ore, cei mai mulți dintre băieți eram foarte activi în diverse jocuri
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
ostenea. Afară se auzea viscolul ca acum, tatăl lui ieșea cu felinarul în mînă, să meargă în grajd, la vite, iar el, trezit din somn, fugea pînă în ușă, desculț, să facă pipi, dar cînd ajungea acolo, unde, pe o bundiță veche, dormea cîinele făcut covrig, termina. A doua zi cînd se trezea, maică-sa îl certa: Iar ai făcut în sală, ești mai rău ca un cățel, să vezi ce-ți fac!", și el se băga sub pat, printre lădița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
sunt mândră de mine... Cred că de-acum sunt în stare să traduc și scârțâitul dușumelei și țârâitul de la pisoar și plescăiturile diverse în nenumărate limbi. Oricum, după vizita de lucru la crama cu ștergare pe pereți și personal în bundițe și legat cu brâie, când am tradus noroc-sănătate-voie-bună-să-hâc-pardon-scuzați-trăiți-să-mai-veniți-pe-la-noi-aveți-o-țară-foarte-frumoasă-ospitalieră-hâc-nu-i-așa?, în vreo cinci limbi, și-am adăugat de la mine atenție-la-scări-că-vă-frângeți-gâtul-așa-ușa-i-la-dreapta-acolo-i-veceul-nu-încăpeți-toți-acum-o-cotim-după-mine, regretam că n-am învățat surdo-muțește, tot trebuia să mă apăr cu mâinile, că n-am aparat auditiv, să i se descarce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
kilometri, a mers pe jos. Procurorul Ieremia i-a dat 50 de mii bani cât să-i ajungă de bilet -, un baton de parizer, o sticlă cu lapte și două pâini. În gară, aurolacii i-au luat merindele, banii și bundița. Foamea destrăma drumul ca pe un pulover putred, depărtarea făcea tumbe în stomac; bornele kilometrice se jucau de-a v-ați ascunselea pe sub poduri; moartea, ca-n cimitire, le scrijelea cifre pe frunte. Hăituit parcă de niște ochi flămânzi, Petru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
generații ieșite din uz: Put a neamț nespălat, le storc și curge untură dine ele, fuge apa peste textilă, precum ploaia pe acoperișul casei, sunt ignifugate cu grăsime, zile și nopți de patimi în fibrele acestea (coton suta de procente). Bundița de la mămuța parcă este o aripă de Dumnezeu; ghemotoc sub cap, noaptea, aduna îngeri înghețați dincolo de fereastră, vara mirosea a levănțică și a peliniță, iarna a grâu încolțit; mămuța a rămas cu mine și cu îngerii ei zgribuliți, mămuța doarme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
precum un parc de distracție peste noi. Spune-mi, părinte, ne este îngăduit să urcăm în carusel și să zburăm din cerul acesta în alt cer? Când m-ai trimis cu oile, trei săptămâni la Dorna, nu aveam cojoacă, nici bundiță de lână, nici bocanci, și era iarna. Bistrița era înghețată, zăpada până la brâu, norii coborau de pe Giumalău până în vârful brazilor ca niște stoluri de păsări moarte, vântul urla a lup flămând. Atunci mi-au degerat trei degete, vezi, părinte, aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cu al aceluia care stăruie în mintea ei. A doua fotografie reprezintă o femeie ținând de mână o fetiță de patru-cinci ani. Femeia și copilul se găsesc în fața unei case, au capetele îmbrobodite cu basmale, sunt îmbrăcate în pantaloni și bundițe. Nu poate desluși nici trăsăturile chipului femeii, dar le poate bănui frumoase, în armonie cu statura sveltă, bine proporționată, care nu poate fi disimulată de îmbrăcămintea grosolană. Cu atât mai puțin poate fi descifrat chipul micuț al fetiței. Se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
data aceasta nu-i mai refuz oferta și-ți spun: Da! Băiatul meu din parc, vreau să fiu logodnica ta. De bucurie, Matei a luat-o în brațe și a rotit-o până când i s-a rupt un nasture de la bundița în care îi stătea atât de bine, căzând în zăpada pufoasă. —Ajunge, Matei, mi-am pierdut un nasture de la bundiță. Am auzit când a pârâit. Uite, nu-l mai am, a pipăit locul gol al nasturelui. Te omor dacă nu
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
De bucurie, Matei a luat-o în brațe și a rotit-o până când i s-a rupt un nasture de la bundița în care îi stătea atât de bine, căzând în zăpada pufoasă. —Ajunge, Matei, mi-am pierdut un nasture de la bundiță. Am auzit când a pârâit. Uite, nu-l mai am, a pipăit locul gol al nasturelui. Te omor dacă nu-l găsesc, că trebuie să-i înlocuiesc pe toți și sunt așa de frumoși! Așa sunteți voi, bărbații. Au început
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]