62 matches
-
că știți mai multe decât mine.Semnati ceva ,vă rog.Atatea petiții s-au făcut,atâtea semnături,de ce nu și pentru sănătate?http://www.petitieonline.ro/petiție/impotriva spitalelor horror din romania-p50900040.htmlsau nu suntetm bolnavi? Mi se pare o smecherie.sincer reclamă e bunișoara Patriciu e unul dintre cei mai mari demagogi, joaca ipocrizia precum jucăm noi când eram mici mata, sau tupu Are el interese meschine în spatele acestei manevre. @ andressu & ihtys Cred că faceți o confuzie, Patriciu deține Rompetrol, principalul competitor al Petrom
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
lunecos, pămîntul le-a fugit de sub picioare de-a lungul a trei cincinale de confruntare socială. Factorii principali ai acestei istovitoare partide, asemănătoare încleștării faimoșilor supercorpolenți niponi ce se împing cu kilogramele unei locomotive, și-au asigurat o stare materială bunișoară pentru sine și următoarele cinci-șase generații de urmași, în cazul în care aceștia se vor dovedi cât de cât capabili măcar miezul prăzii să-l păstreze, dacă nu să-l și fructifice. întru cinstirea unor merituoși bunici din minunata eră
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
animăluțe de pluș de la fani și toate sunt foarte simpatice!” (o-zone-fanclub). O altă categorie de diminutive, mai greu acceptabile în registrul standard, este cea a adjectivelor. Dicționarele noastre cuprind unele diminutive adjectivale curente, frecvente, dar limitate la limbajul familiar (micuț, bunișor, bunuț, multișor, călduț), precum și unele populare, destul de rare (albior, bălăiel, bălănuț etc.). Și în această zonă lexicală, uzul inovează; în limbajul tinerilor, poate mai ales în cel feminin (dar o asemenea impresie - prejudecată? - ar trebui dovedită), apar tot mai des
„Spirit de miniatură” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13400_a_14725]
-
de oră, cînd am priceput că a fost realitate și nu vorba aruncată aiurea, seara, în bucătărie, după ce am constatat că situația este sub control, am vrut să-l sun și pe fratele meu, stabilit în Canada de cîțiva ani bunișori, să afle din gura mea ce s-a întîmplat și să audă că sîntem bine. Nu nimeresc prefixele - al țării, al orașului - mintea e înceată, de la pastile. Formez 971 pentru că mi se pare cel mai simplu în acest context. Îmi
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
despre placheta intitulată De dragoste : „Demascându-se, poetul Al.G. Croitoru se povestește pe sine se caută și se găsește, se regăsește .” 1-2 decembrie 2010 N.B. Poetul, Într-o Înțelegere deplină cu Muza lui ...cârtitoare, a provocat-o să fie bunișoară pentru a struni și pe corzile prozodiei folclorice. Dânsa i-a oferit În dicteu... automat Doina și De m-ar chema.
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
dea de urma taberei căutate și nici de ucigașul părinților ei. Vedea în asta un verdict al destinului. Edificată, s-a decis să se îndrepte spre Lugoj, la fierăria fiului lui Mina, unde, potrivit promisiunii lui Miloș, o aștepta și bunișoara ei avere. Porni, spre întristarea faraonilor din Vlădeni. Dar mai întîi s-a dus la bătrînul Miloș, aflînd de moartea lui. I-a plăcut să meargă pe jos pînă la Lugoj, unde, într-un tîrg, norocul o ajută să-l
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
96). - 1864 - sat în comuna Heciul; - 1871 - sat în comuna Lespezile; - 1892 - înglobează satul Bodești, include și satul Diudiul; - 1894 - satul Heci avea 354 de case, 1376 de locuitori (din care 34 de israeliți). Avea 393 de contribuabili. Locuitorii erau bunișori gospodari. Vatra satului avea 43 de fălci. Moșia era proprietatea statului, fostă a Mănăstirii Probota, cu o suprafață de 1163 de fălci din care 803 fălci cultivabil, 200 de fălci de pădure și imaș, 100 de fălci fânaț și restul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
viața mea, ori de câte ori vei dori acest lucru! ... a ajuns cu o mână În sân, m-a mângâiat iar cu cealaltă a scos din buzunar mai multe sute de lei, erau zece, o mie de lei, mai mult decât două salarii bunișoare, a Încercat să joace jocul nostru, l-a jucat pe față! I-a scos din chiloți, iam luat, am Întrebat sfârșită dacă „da!”, el a răspuns „da!”, m-a sărutat peste tot, m-a pregătit, m-a durut, dar am
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
nu vitalizăm cultura aici, în Valea Brândușelor. Dacă ești hotărît să rămîi aici, îmi vei da dreptate. Și-aș vrea să rămîi! Să întărim rîndurile... Cînd a ieșit suplimentul literar al ziarului local, un cunoscut din metropolă mi-a zis: "Bunișor, dar prea provincial", pentru că n-a colaborat și el, probabil. Oi fi poate prea încrezut, dar în materie de critică teatrală nu mă dau pe mulți din primele rînduri. Apar cu mici articole și-n reviste, dar știi de ce? "A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
tortura pe scaunul de cazne, întinderea tenului, aburirea, masarea, atâtea operații neplăcute ce trebuiau suportate... Își aminti de un fost client de-al ei: într-o zi, când o văzuse ieșind de la coafor, îi spusese că ar da un ciubuc bunișor cosmeticienei, ca să fie mai energică, mai cu inimă atunci când o veni nevastă-sa și, râzând, făcu gestul pălmuirii cuiva, că aici dumneaei plătește ca să fie luată la palme și acasă nu pot s-o ating nici măcar cu o vorbă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
picioare, scuturându-se grăbit și având adevărate accese de panică, atunci când o furnică sau un gândăcel ce făcea obiectul studiului său, Îi intra pe sub cămășuță, speriindu-se reciproc. Se oprea cu teamă și stătea multă vreme nemișcat, la o depărtare bunișoară de gușteri, niște șopârle mici, verzi cu ochi frumoși, declanșându se În suflețelul său mici cutremure, ori de câte ori animăluțul Își mișca vioi capul sau codița neastâmpărată iar când acesta Îi părăsea privirea, pe fața lui Va se Întipărea o tristețe sinceră
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și mingea? Cu siguranță. Vasile Degeratu lucra la un supermagazin și era cel mai îndemînatic motostivuitor. Cît era ziua de lungă avea mereu treabă și niciodată n-a lucrat mai puțin de zece ore pe zi. Salariul lui Vasile era bunișor și unde mai pui că beneficia și de o reducere de 10% pentru ce cumpăra din magazinul unde lucra. Pe 30 ale lunii primea salariul și atunci cumpăra o sticlă de votcă și un baton de salam. Pîinea și muștarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
tulburător. Povestea m-a cucerit: "Pașol na turbinca, Vidma! Și de-acum nici nu-i mai spun lui Dumnezeu despre tine, hoanghină bătrână ce ești! Tu și cu Talpa-iadului sunteți potrivită pereche. Îmi vine să vă rup cu dinții de bunișoare ce sunteți. Am să te țin la pastramă, hăt și bine! De-acum, în turbincă au să-ți putrezească ciolanele. Hă, hă! Suspină ea Moartea, dar pace bună; Ivan parcă nici n-o vede, nici n-o aude..." Când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
șeful statului este promovarea oamenilor fără "schelete" în dulap. Dacă ați putea să numiți mai puțini oameni despre care nu se știe de unde vin, dar când îi deschizi dulapul cade vraful de schelete din el, ar fi iarăși un lucru bunișor", a continuat președintele. Traian Băsescu a subliniat astfel că PDL va trebui să aibă curaj și să explice oamenilor situația, iar astfel vor putea și să câștige în alegerile din 2012, asigurându-i pe tinerii democrat-liberali că cetățenii nu mai
Băsescu: Nu păcăliţi pe nimeni dacă schimbaţi culoarea PDL, trebuie să schimbaţi abordarea () [Corola-journal/Journalistic/47686_a_49011]
-
al trupului cald și moleșit de somn adânc. Mă apropiam de Șari tiptil, când se crăpa de ziuă și așa cum fata dormea cu lampa aprinsă, în semn de așteptare, cu cămașa de stambă roșie suflecată deasupra mijlocului ei, o duceam bunișor cu șalele pe colțul divanului, unde se trezea buimăcită, cu bulbul dinăuntrul ei agățat în craca scurtă și împietrită de sângele înspumat al trupului meu dogoritor. Nu pot să uit ochii ei frumoși de vită înjunghiată, cu care mă urmărea
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]
-
ispitit de acest mod, chiar și cu riscul de a mă steriliza, m-am cufundat în traduceri și în cronici literare. Dacă accepți acest pariu, poate mai vine poezia la tine". Ca să ademenească, deci, muza (,cântă-mi și mie, fii bunișoară", ar fi zis Budai-Deleanu), Ilie Constantin scria, încă în anii '70, critică literară. Desigur că absența din țară l-a îndepărtat de această ocupație, iar Scurta istorie a poeziei romane, vol.I, apărută la Editura Albatros în 2005 pare o
Istoria poeziei ca jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Imaginative/10437_a_11762]
-
a celei mai frumoase pământene imaginabile, ispitit să arate cum o simplă găleată poate provoca între două cetăți învrăjbite tot atâtea dezastre. Leonachi Dianeu, "poeticul" ce-l reprezintă pe Budai-Deleanu, o roagă pe muza Batrachiomahiei: "Cântă-mi și mie, fii bunișoară". Surâsul din Țiganiada este aproape discret față cu grimasa perpetuă din Găleata furată. Cei doi autori doresc să-și amuze cititorii, dar nu în același fel: unul, neplăcut de ironic, solicită hohote rele de râs. Intențiile celui de-al doilea
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
La impas, îi ruga de sănătate. Simbiotica se-ncadra perfect între cele patru veniri anuale ale fetei sale în țară. Mezină între cei trei copii era comoara lui și la propriu, și la figurat. Îi depunea în cont o sumă bunișoară, doar pentru sufletul său. Chestia este c-o irosea prea repede. În fine, îl avea pe Gabi salvator! Oricum, de când beau, dar nu beau, mergeau la Ceainărie. Se drogau acolo, șuguiau ei. Luau câte două căni cu ceai din floarea
ZI… DE-O BERE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384650_a_385979]
-
-ul ei. M-am întors în Cluj, de unde sunt eu, am fugit repede la Librăria Universității și mi-am cumpărat o cărțulie mică despre Noua Zeelandă, căci cunoștințele mele de geografie se opreau la Australia. Vorbesc engleza, perfect! Trai de viață bunișor, cum să nu vrei așa ceva? Au o vară lungă și plaje la tot pasul, na' hai să mergem să vedem și noi iarba mai verde de peste ocean! Că sigur e mai bună ca a noastră! Care a fost șocul cultural
AM INVATAT DE LA NOUZEELANDEZI VALOAREA RELATIILOR UMANE BAZATE PE INCREDERE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356780_a_358109]
-
unde lăcuiesc musele lui Omer (s.n.)”, recunoscând că a folosit ca modele miturile homerice și cerând, în debutul Țiganiadei, ajutorul muzei care l-a inspirat pe întemeietorul literaturii elene: „Muză! Ce lui Omir odinioară / Cântași Vatrahomiomahia, / Cântă și mie, fii bunișoară, / Toate câte făcu țigănia...”. Șapte decenii mai târziu, Mihai Eminescu dedică numeroase articole celor două opere homerice - după modelul cărora a încercat să scrie o epopee despre daci și țara lor -, considerându-l pe Homer dăruit de zei, ales între
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
vinde. - Panseluțo, taci că azi nu te-am pocnit și mă gâdilă palma dreaptă. Tu mă faci de râs, aici în târg? Și distracția continuă spre deliciul celor din jur. Aici, găsești tot feluri de fleacuri dar și lucruri chiar bunișoare. Nu totdeauna cumperi ce ai nevoie, iei și ce nu-ți face trebuință și când o fi să le întrebuințezi aproape că-s degradate dar așa se face la un târg ca ăsta. Pe tarabe ori pe jos vezi saci
TÂRGOVEŢII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357786_a_359115]
-
pentru că și dumneavoastră sunteți ca și mine, venetic la Bălăbănești și străin la Liești. Cum am ajuns la Bârlad și de ce mă simt legat de acest oraș Am terminat cele șapte clase când începea colectivizarea. Erau vremuri grele pentru că eram bunișor la carte împreună cu alți colegi am vrut să merg la liceul din Murgeni. Domnul profesor regret că nu ați cunoscut învătământul bârlădean cu profesori și oameni adevărați. Eu mi-am dat seama de aceste valori autentice imediat ce am plecat la
De la manșă la altar – un interviu memorabil cu părintele Petru Moraru () [Corola-blog/BlogPost/340028_a_341357]
-
datorită..., în regimul democrat-popular, ei, copiii săraci, pot să vină la școală și să învețe carte, că altfel rămâneau analfabeți. Ei, ce credeți? S-a ridicat unu’ roșu-n obraji și cu mucii ca lumânările sub nasu-i cârn, de altfel, bunișor la carte: „Da, că, dacă nu era partidu’ și guvernu’, regimul democrat-popular făcea puntea măgarului fără noi”. Pentru că râsul îi cuprinsese pe toți, chiar și pe cele două ospătărițe, Șelaru a făcut o pauză în care a băut un pahar
Puntea măgarului. Fragment de roman: Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339240_a_340569]
-
privindu-mă tăcută, blândă, cu ochii plini de dor și drag, să mă săruți și-mbrățișezi, tot ce-mi cerea a ta ființă, zburdalnică, eu, fugitiv, te salutam: ,, Bună, mămuță!’’ Ștrengar copil, te întrebam iscoditor dacă mai ai un ceva bunișor și dulce ori gustos de poți să-mi dai, Iar tu, cu infinitu-ți dor și dragoste de mămicuță, puneai, în grabă, tot ce-aveai mai bun si proaspăt pe-o măsuță... Cum alergai în fuga mare prin beciul rece, prin
MĂMUŢA MEA (DEDICATĂ BUNICII MELE) de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343007_a_344336]
-
venea? Aceste multe întrebări îi măcinau pe mulți târgoveți căci așa îi numea lumea pe locuitorii târgului moldovenesc ce începea să se miște în noua orânduire populară, cum era denumită pe atunci. În primul rând moș Lică avea o casă bunișoară, cu multe acareturi pe lângă ea și mai presus de orice mai avea și vite. Avea serviciu și asta era și mai important pentru el în primul rând, dar și pentru cei care nu-l vedeau cu ochi buni! De aici
BELDIE; ORIGINILE LUI MOŞ LICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346896_a_348225]