48 matches
-
după Măriuța, s-a trezit parcă dintr-un vis. A ridicat mâna și a făcut un semn către Costache, care uitase de sine ascultându-l pe Pâcu. Cum-necum, Costache a văzut semnul lui Hliboceanu și s-a îndreptat cu oala burduhoasă către Pâcu, pe care l-a întrebat: Mai dorește vin cinstita față a dumneavoastră? Așa se cade să vorbești cu un om de seamă ca mine - a întâmpinat Pâcu țanțoș întrebarea lui Costache. După ce a văzut ulcica plină, cu un
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
și străinii/ Ca câinii ce hârâriesc, ca porcii ce grohotesc/ Cu 99 de limbi împungătoare și străpungătoare/ împungeți-l, străpungeți-l/ De-l veți găsi la masă/ Cu văduve grase, cu fete frumoase,/ Să-i pară lui, ibovnicele lui/ Cățele burduhoase, scroafe răpănoase./ Cu 99 de cozi lovitoare și pălitoare/ Loviți-l, păliți-l, la Sempronia porniți-l/ Curând, mai curând,/ Astă seară, deseară,/ Astă noapte, de noapte..." încremeniți de groază, poterașii ar fi aruncat cât colo puștile încărcate cu cuie
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
urechile, capul... Iată cum zace în veșnicie un om, un personaj, învelit într-o pânză trainică de litere bine țesute, - portretul: Semne multe ave pe trup de la războaie, în cap și la mîini... La stat nu era mare; era gros, burduhos, rumăn la față, buzat. Barba îi era albă ca zăpada. Cu boierii trăie pînă la o vreme, pentru că era om de țară și-i știe pe toți, tot anume, pre careli cum erau. Și erau mîndru, nici făce cheltuială țării
Moș Cantemir by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9426_a_10751]
-
i-ar fi fost zgâriat pe retină. Străinul privi apoi de sus până jos: "Thou art my man!" Era cu neputință ca acei ochi, acum de-un căprui atât de luminos încît părea galben, să fi fost cei ai saltimbancului burduhos de la Sidoli, care mângâia patern peștii pe spinare în acvariul lui, sub ochii căscați ai prostimii. Desigur, cineva îl locuia acum, îi folosea trupul ca pe-un costum de zgârci, grăsime și piele asudată, fața ca pe o mască grotescă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
obrazul obosit. Eu am să fac ce n-am făcut cam de multă vreme. Am să aduc o oală cu vin, să ne mai aducem aminte de vremurile bune. Ehei! Dacă nu ți-i cu supărare, nașule, adu una mai burduhoasă, că în seara asta ai să ai musafiri. Să știi că am tras bine piciorul... Ce musafiri? Mă faci curios - a întrebat învățătorul, ridicând sprâncenele albe a mirare. Musafiri de soi, nașule, nu șagă - a făcut-o pe misteriosul Costăchel
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
avut o presimțire, că la vreme de seară o să avem oaspeți, și chiar acum am scos plăcintele din cuptor - a intervenit învățătoarea, bucuroasă de musafiri dragi. Nici eu nu am rămas mai prejos. Ia priviți colea cum geme oala cea burduhoasă sub povara vinului... Măi, să fie! Care-i norocosul dintre noi doi? Îi greu de spus, dar știu sigur care-i băgăciosul. Știți că Petrache aista nu mă lasă nici să răsuflu? Poate... așa... la vreme de seară... aș merge
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Toate i se învârteau în cap... Nu-și mai aducea aminte de câte ori a fost scos afară din birou și rechemat... În minte i-a rămas doar figura unui căpitan cu tâmplele sure... Tocmai era scos din birou de un majur burduhos, care făcea spume la gură urlând: „Da’ unde te crezi? Pe cuptor la mă-ta? Să ne împui capul cu tot felul de povești? Ești bun de tribunalul militar! Așteaptă afară, să raportez tovarășului căpitan!”... După un timp, Costăchel s
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
le dădea chef de vorbă... Strașnic om, căpitanul cela. Se vede treaba că o mâncat pâine de tranșeu - a apreciat Petrache atitudinea căpitanului de la comisariat. Cred că ai băgat de seamă ce înseamnă sluga rușilor. Dacă era după majurul cela burduhos, mă mânca ocna. Când a auzit că-s evadat, parcă l-o văzut pe satana... O pus mâna pe telefon, iar pe mine m-o dat afară din birou... Și iar m-o chemat. M-o descusut din nou, ce
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
lor. Taci, Vovenka-mamă! Că ne mai aude careva! Ei, și?! Dalnii Vostok! Vorba ambasadorului! Dar și acela-i tot pământ rusesc! Iar depărtările, pe noi, tinerii pionieri, nu ne vor înspăimânta vreodată! Să-i fi văzut cât de speriați erau burduhoșii când se înghesuiau printre oameni și le ciripeau în surdină că întrebările nu mai sunt tocmai potrivite și să aștepte că vor primi altele, reformulate, la care tocmai ce lucrează tovarășii de la Secția de prapagandă, mai mare veselia, mama! Au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și străinii/ Ca câinii ce hârâriesc, ca porcii ce grohotesc/ Cu 99 de limbi împungătoare și străpungătoare/ împungeți-l, străpungeți-l/ De-l veți găsi la masă/ Cu văduve grase, cu fete frumoase,/ Să-i pară lui, ibovnicele lui/ Cățele burduhoase, scroafe răpănoase./ Cu 99 de cozi lovitoare și pălitoare/ Loviți-l, păliți-l, la Sempronia porniți-l/ Curând, mai curând,/ Astă seară, deseară,/ Astă noapte, de noapte..." încremeniți de groază, poterașii ar fi aruncat cât colo puștile încărcate cu cuie
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
vor realiza în toate timpurile. Ctitorii sunt pictați în picioare și în costume de ceremonial. Pictorul care a lucrat tabloul votiv a corectat pe cât posibil defectele fizice ale voievodului, cum ni-l descria Ion Neculce: ,,om nu prea înalt (...) gras, burduhos și bătrân (...) și care își cernea barba”<footnote Ion Neculce, op. cit., p. 80 footnote>. Gheorghe Duca este un bărbat de statură înaltă, cam de 50 de ani cu o înfățișare agreabilă, cu îmbrăcămintea bogată. Peste caftanul verde brodat cu flori
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Da ea de ața ismenelor mele s-o apucat Parcă eu eram ginovat, Trageți, flăcăi, Hăi, hăi! Apoi câte pietricele-n fântână Atâtea oale cu smântână, Câți cărbuni în vatră Atâția pețitori la fată, Câte pene pe cucoș Atâția copii burduhoși Câte paie pe casă Atâția galbeni pe masă. Și C. G. în poala antireului strângea În camară ducea Cuconiței bine-i părea, Și C. G. ia gălbănaș Ș-aruncă la plugărași. {EminescuOpVI 299} PLUGUȘORUL (FRAGMENT) Plecarăm într-o zi de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Nu-i pentru prima oară când mă surprinzi, fiule. Cu ce te-am surprins, sfințite? ― Cu viziunea ta asupra vieții monahale. Da’ de unde știi că prin preajmă nu era vreun dălcăuș care la vremea potrivită să urce cu vreo oală burduhoasă plină ochi cu un vinișor “călugăresc”? Până una-alta, însă, ia o gură din ulcica cu ceai de fructe din pădurea mănăstirii noastre. Și ai să uiți oala burduhoasă - a încheiat bătrânul vorba cu zâmbet larg. După ce am băut din
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
vreun dălcăuș care la vremea potrivită să urce cu vreo oală burduhoasă plină ochi cu un vinișor “călugăresc”? Până una-alta, însă, ia o gură din ulcica cu ceai de fructe din pădurea mănăstirii noastre. Și ai să uiți oala burduhoasă - a încheiat bătrânul vorba cu zâmbet larg. După ce am băut din ceaiul făcut de Zâna sau Sevastița, m-am simțit în stare să urmez dialogul cu bătrânul... Drept urmare, am redeschis vorba: ― Aș cere îngăduința, părinte, să încerc a dezghioca pricina
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
nu se revoltă, nu hulesc, nu se stropșesc la Dumnezeu, se curăță de zor și cântă în cor: „Domnul a dat, domnul a luat, fie numele domnului binecuvântat!" și pun până și ultimul ban în palma unsuroasă a unui popă burduhos. De aceea este mereu asemuit cu răbdătorul Iov și așa va rămâne în vecii, veciloooor... Amin! Umor, și ce umor! Cred că v-amintiți stenograma ceea a discuției dintre Băsescu și Funeriu, când ministrul era întrebat dacă după ce le- a
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nu cu gândul la binele obștei, ci pentru îndestularea chimirului propriu. Și uite așa e Bucureștiul zilei de azi, pe de o parte credincioșii, stând răbdători în frig cu ochii la cer și lumânări în mâini, pe de alta popii burduhoși, râgâind de sănătate, cu mâinile întinse după parale, iar din spatele lor dacă ești atent, vezi ițindu-se marii hoți ai României, în frunte cu politicienii de azi știind că atâta timp cât omul este cu gândul la credință, nu va crâcni oricât de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
lângă care ședea cocoțată balerca cu rachiu. Urma tejgheaua croită din scândură de stejar, înegrită de vreme, pe care ședeau rânduite ca la paradă țoiurile pentru rachiu și ulcelele de lut pentru vin. Mai încolo se aflau câteva oale mai burduhoase, pentru adus vinul din beci. Gârliciul beciului se ghicea puțin mai în lături, iar din el se auzea parcă geamătul butoaielor pline cu vin de soi...Alături ședea întredeschisă ușa ce da în cuhne... O măsoaie lungă, făcută din doi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Să vă pot vedea pe îndelete cum stați cu gurile căscate și ascultați polojăniile mele. Mitruță s-a învârtit ca un prâsnel și cât ai clipi s-a întors cu țoiurile pe care le-a așezat fiecăruia dinainte. Uite ce burduhos îi al matale, moș Pâcule. Da’ și gologani frumoși ai să scoți din pungă, nu numai luleaua. Să trăim, oameni buni! a ridicat țoiul moș Dumitru, cumpănindu-l în aer ca și cum l-ar fi drămăluit. Să fim sănătoși, fraților! a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
vă spun. Toate la rândul lor - a răspuns Pâcu, cam cu țâfnă. Tocmai atunci, dinspre cuhne a intrat Măriuța crâșmărița, cu un chersân învârfonat cu plăcinte poale-n brâu aburinde, iar din urmă o seconda Costache crâșmarul, cu o oală burduhoasă plină cu vin răcoros. La vederea acestora, s-a auzit murmurul cărăușilor, ca semn că au scăpat de așteptare. Cinstiți gospodari, dați ulcelele mai aproape, să vi le umplu cu vin, că cine știe, vi s-o fi făcut sete
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
și... ― Acest om a făcut războiul cu mine. Știu pe mâna cui mă dau. ― Vă rog să mă iertați, domnule profesor, pentru că am avut Îndoieli. ― Trebuie să umblu și prin fundul beciului, unde șade uitată de nu știu câți ani o damigeană burduhoasă... a lăsat Petrică vorba la jumătate. ― Și cam ce se găsește În ea? - a Întrebat profesorul. ― Este o licoare adusă de pe la Huși, Încă de când trăia tata... ― Eu cred că e vorba de oarece Tămâioasă - și-a dat cu părerea profesorul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
drumul oamenii și-l opreau și cu cât Busuioc își înmuia glasul, cu atât se înverșuna și răcnea: ― Dă-te la o parte, nea Leonte! Lasă-mă, nea Toadere, n-ai auzit cum m-a ocărît? Vreau să-mi spuie burduhosul ce-am greșit eu de mă ocărăște în așa hal? ― Taci, băiete, că nu ți-a dat cu paru-n cap! făcu Leonte Orbișor, zgîlțîindu-l de braț, mândru că e amestecat și el în harță. ― Mai bine-mi dădea o
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
majoritatea foști elevi, s-au dedicat pregătirii noilor generații în spiritul cultivării valorilor naționale. Liceul a participat activ la procesul de integrare a școlilor din teritoriile alipite, intervenind cu sugestii la conferințele organizate pentru unificarea învățământului românesc 137. Profesorul Vasile Burduhos, director al școlii timp de două decenii, își va desfășura întreaga activitate în sensul integrării liceului în noua structură de învățământ. Școala va intra în al treilea deceniu al secolului XX în condiții normale de funcționare, participând la evenimente și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
căci era om ursuz și pâclișit popa Oșlobanu. Și din spaima aceea, am fugit noi cam jumătate de sat înapoi, fără să avem când ii zice popii: Drele pe podele și bureți pe pereți, câte pene pe cucoși, atâția copii burduhoși, cum obișnuiesc a zice plugarii pe la casele ce nu-i primesc." Cerințe: 1. Explică cuvintele și expresiile date. 2. Formulează patru întrebări referitoare la conținutul fragmentului. 3. Povestește fragmentul dat. 4. Argumentează în două- trei enunțuri că este un text
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]