19 matches
-
în prezența normă sanitară veterinară, se aplică următoarele prevederi specifice pentru boala veziculoasa a porcului. 1. Descrierea bolii O boală a suinelor care nu se poate deosebi clinic de febră aftoasa, cu producerea de vezicule pe rât, buze, limba și bureletul coronar al ongloanelor. Boală variază considerabil în gravitate și poate infecta un efectiv de porci fără a se manifestă leziunile clinice. Virusul supraviețuiește lungi perioade de timp în afara corpului, chiar și în carnea proaspătă; este deosebit de rezistent la dezinfectantele uzuale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220730_a_222059]
-
în prezența normă sanitară veterinară, se aplică următoarele prevederi specifice pentru boala veziculoasa a porcului. 1. Descrierea bolii O boală a suinelor care nu se poate deosebi clinic de febră aftoasa, cu producerea de vezicule pe rât, buze, limba și bureletul coronar al ongloanelor. Boală variază considerabil în gravitate și poate infecta un efectiv de porci fără a se manifestă leziunile clinice. Virusul supraviețuiește lungi perioade de timp în afara corpului, chiar și în carnea proaspătă; este deosebit de rezistent la dezinfectantele uzuale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220732_a_222061]
-
în care au fost ținuți porcii. Factorii de stres suplimentari, precum transportul, aglomerarea cu alti porci și temperaturile extreme, pot, de asemenea, predispune la dezvoltarea semnelor clinice. 2. Boală se caracterizează printr-o febră ușoară și apariția de vezicule pe bureletul coronarian, pe protuberantele călcâielor, pe pielea membrelor și mai puțin frecvent pe rât, buze, limba și mameloane. Rata morbidității poate fi până la 100%, iar mortalitatea este foarte scăzută sau nulă. 3. Infecția se poate dezvolta sub o formă inaparentă sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146332_a_147661]
-
a porcului la porcii individuali este, de obicei, între 2 și 7 zile, după care urmeaza febră pasagera de până la 41°C, dar semnele clinice pot deveni evidente în exploatație după o perioadă mai lungă. Veziculele se dezvoltă apoi pe bureletul coronarian, în special la joncțiunea cu onglonul. Acestea pot afecta întregul burelet coronarian și provoacă pierderea copitei. Mult mai rar veziculele pot, de asemenea, să apară pe rât, în special pe suprafața dorsala, pe buze, pe limbă și pe mameloane
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146332_a_147661]
-
zile, după care urmeaza febră pasagera de până la 41°C, dar semnele clinice pot deveni evidente în exploatație după o perioadă mai lungă. Veziculele se dezvoltă apoi pe bureletul coronarian, în special la joncțiunea cu onglonul. Acestea pot afecta întregul burelet coronarian și provoacă pierderea copitei. Mult mai rar veziculele pot, de asemenea, să apară pe rât, în special pe suprafața dorsala, pe buze, pe limbă și pe mameloane, iar eroziuni de dimensiuni mici pot fi observate pe genunchi. Porcii afectați
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146332_a_147661]
-
în prezența normă sanitară veterinară, se aplică următoarele prevederi specifice pentru boala veziculoasa a porcului. 1. Descrierea bolii O boală a suinelor care nu se poate deosebi clinic de febră aftoasa, cu producerea de vezicule pe rât, buze, limba și bureletul coronar al ongloanelor. Boală variază considerabil în gravitate și poate infecta un efectiv de porci fără a se manifestă leziunile clinice. Virusul supraviețuiește lungi perioade de timp în afara corpului, chiar și în carnea proaspătă; este deosebit de rezistent la dezinfectantele uzuale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180162_a_181491]
-
generale stabilite în prezența normă sanitară veterinară, se aplică următoarele prevederi specifice la boală veziculoasa a porcului 1. Descrierea bolii. O boală a porcului care nu se poate deosebi clinic de febră aftoasa, cauzând vezicule pe rât, buze, limba și bureletul ongloanelor. Boală variază considerabil în gravitate și poate infecta un efectiv de porci fără a se manifestă leziunile clinice. Virusul poate supraviețui perioade lungi în afara corpului, chiar și în carnea proaspătă; este deosebit de rezistent la dezinfectantele uzuale și este recunoscut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/145341_a_146670]
-
să invadeze structurile cantusului intern și orbita. Eradicarea tumorii fiind foarte importantă. Examenul clinic la pacienții tratați anterior constată fine vase telangiectazice; ganglionii cresc lent în volum, putând prezenta o ulcerație centrală. Tipică este extinderea ulcerației, prezentând perle epiteliale și burelet marginal, constituind cel mai comun tip de leziune [59]. Tumora bazocelulară pigmentată, diferă de tumorile neulcerate doar prin pimentarea sa brună, neobișnuită [61]. Morphea-like sau carcinomul bazocelular fibrozant se prezintă ca o formațiune ușor denivelată, cu baza indurată, de culoare
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
va căuta poarta de intrare. În adenoflegmon întreaga zonă este tumefiată, caldă și foarte dureroasă la palpare [1,3]. Diagnosticul pozitiv Este simplu pe baza semnelor clinice. Diagnosticul diferențial se face cu: - erizipelul: prezintă placa erizipelatoasă cu luciu specific și burelet marginal. - tromboflebita varicoasă: survine pe o venă ectaziată preexistentă; nu prezintă poartă de intrare sau adenopatii. - adenopatiile din bolile venerice trebuiesc diferențiate de adenitele acute prin examinarea organelor genitale. - hernia crurală strangulată: la nivelul unei hernii devenită nereductibilă survin dureri
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
la sfârșitul săptămânii a 7-a se completează diafragmul și se separă cavitățile pleurale de cea peritoneală. Ca și în cazul membranelor pleuro-pericardice, membrana pleuro-peritoneală dreaptă fuzionează cu septul mai timpuriu decât cea stângă. În jurul membranelor pleuro-peritoneale se formează un burelet în care pătrund mioblaștii ce vor da naștere porțiunii musculare a diafragmului [12]. HISTOLOGIA PLEUREI Cele două foițe pleurale au structură histologică similară, fiind formate din 5 straturi [2]: stratul mezotelial, stratul submezotelial (conjunctiv intern), fibroelastic superficial, conjunctiv subpleural (conjunctiv
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
Se impune protejarea articulației prin intermediul unei fașe elastice, adaptată particularităților articulației respective. EPIFIZITĂ VERTEBRALĂ (fr. épiphysite vertébrale) - Denumită și boala Scheuermann, reprezintă o distrofie de creștere a adolescenților, care antrenează o cifoză, cu sau fără hernieri ale discurilor intervertebrale pe sub bureletul marginal sau chiar în spongioasa corpurilor vertebrale, formând nodulii Schmorl. Pe lângă atitudinea vicioasă se mai instalează: dureri, senzația de oboseală, fapt ce-l obligă pe copil să stea cât mai mult în poziție de decubit. Puseurile de creștere și atitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
articulație este dotată cu un dispozitiv de menținere și cu un dispozitiv de glisare. Dispozitivul de menținere cuprinde: • ligamente interosoase care formează grupările fibroase; • o membrană care înglobează articulația, numită și capsula articulară sau manșon. Dispozitivul de glisare cuprinde: • un burelet de cartilaj care asigură glisarea; • meniscuri (segmente cartilaginoase mai tari) fixate pe capsula articulară; • o sinovială, adică o membrană plină cu un lichid, sinovia, care este inserată în cartilagiile articulare. Sinoviala acoperă fața internă a capsulei articulare. Suntem deci în
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
este de 17 zile. Debutul este brusc, cu febră (39-40șC), curbatură, tumefiere dureroasă a ganglionilor din teritoriul anatomic afectat. Perioada de stare începe odată cu erupția placardului erizipelatos, care are următoarele caracteristici: Este localizat unilateral Are tendința de extindere, limitată de bureletul marginal, puțin dureros Se însoțește de limfangită și adenită regională Culoarea obișnuită este roșu intens, variabilă în anumite circumstanțe (tentă cianotică la cardiaci). Localizările cele mai frecvente ale erizipelului sunt: membrele inferioare, fața și membrele superioare. Erizipelul tratat adecvat evoluează
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
suficientă o mică soluție de continuitate la nivel epidermic. Anatomie patologică. Leziunea erizipelatoasă este o dermită acută, procesul inflamator afectând în special vasele limfatice. Reacția inflamatorie este mai evidentă la periferia placardului, care este mai ridicată, denivelată ca un prag („bureletul”) și reprezintă adevărata zonă de extensie a procesului patologic. Frecvent, edemul dermic provoacă prin presiune un clivaj dermo-epidermic, ceea ce explică apariția flictenelor. Uneori apar arii de necroză a epidermului decolat, care se elimină lent, ca sfacel superficial. Microscopic, se constată
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
brusc, uneori dramatic, cu frison puternic, febră mare (39°-40°C), alterarea stării generale. După câteva ore devine evident placardul erizipelatos care este unic, însă cu tendință de extensie rapidă. Placardul este tumefiat, cu margini mai reliefate și net conturate („burelet marginal”). Culoarea placardului este roșie-închisă, cu senzație de tensiune dureroasă locală, iar în centrul plăcii se poate constata prezența unor zone palide. Placardul are evoluție centrifugă, iar extinderea se face "în pată de ulei". În perioada de stare, care durează
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
de ulei". În perioada de stare, care durează 5-6 zile, simptomele se mențin. Urmează apoi perioada de declin, din a 6-a, a 8-a zi, când starea generală se ameliorează progresiv, febra începe să scadă, placardul devine mai palid, bureletul dispare iar pielea devine suplă. După vindecare pot rămâne sechele ca : edemul cronic al tegumentelor (pahidermita) și tulburări vasomotorii persistente (eritrodermite). Forme clinice: 1. particulare: erizipelul bulos (flictenular) se manifestă prin apariția unor flictene mici, cu lichid clar, localizate mai
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
și la palpare se pot constata uneori segmente varicoase izolate ce sunt întrerupte brusc pe traiectul lor și care reprezintă locul unde vasul se cudează spre profunzime. Dacă perforanta incontinentă este voluminoasă se poate evidenția o depresiune înconjurată de un burelet dur, în care se invaginează degetul explorator (Chiesa et al., 2007). Boala varicoasă se asociază cu gonartroza în procent de 40-50%. S-a constatat că tratamentul varicelor este urmat de dispariția durerilor articulare, rebele la diverse alte tratamente reumatismale. Se
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
este inserată în maniera obișnuită cu fire separate cu petece. După aceasta, peretele aortic se excizează până la nivelul ostiilor coronare. Excizia peretelui aortic de la nivelul sinusurilor lui Valsalva se face de o manieră lobată, lăsând pe loc doar un mic burelet deasupra ostiilor coronare. Proteza vasculară tubulară trebuie croită de așa manieră încât să se potrivească aortei porțiunii sinusale restante. Anastomoza proximală a protezei vasculare aortice se poate face cu fir continuu sau cu fire separate și poate fi întărită sau
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
o acumulare de sânge, delimitată de țesuturile din jur (fig.12.1). Clinic se manifestă prin apariția unei deformări de mărime variabilă. Formațiunea este renitentă, mai mult sau mai puțin fluctuentă, moale spre centru și înconjurată la periferie de un burelet mai dur. La palpare, se constată prezența crepitațiilor sanguine care sunt similare cu senzația produsă de strivirea între degete a unui cheag de sânge. Ele trebuie diferențiate de crepitațiile osoase (aspre) sau cele din tenosinovite (amidonate). 2. Hematomul difuz (fig
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]