133 matches
-
sensul adoptării unei versiuni sovietice a eugeniei au reușit să traverseze cu succes tranziția către noul regim. Guvernul comunist a dirijat reorganizarea din temelii a instituțiilor de sănătate publică, operând schimbări masive de personal, care aveau ca scop Înlocuirea tehnocraților „burghezi” cu aparatciki credincioși. Chiar și În aceste condiții, unele dintre politicile noului regim, În special cele care acordau o finanțare semnificativă programelor de medicină preventivă și care introduceau forțat practica medicală la sate, Împlineau, de fapt, aspirații eugeniste, cu toate că scopurile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
revoluțiile din 1989 au izbucnit, ele au cerut apăsat restaurarea valorilor și a libertăților „burgheze”, pe care comunismul le negase. Într-adevăr, „negarea negației” însemna acum a-l nega pe Marx care, la rândul lui îi „negase” pe doctrinarii liberali, „burghezi”! Pe de-altă parte, revoluția comunistă dorește să reia și să „restaureze”, completând-o și desăvârșind-o, Revoluția Franceză, ucisă prea devreme de „Thermidor”-ul presupus reacționar. Revoluția Franceză, la rândul ei, își propunea să revină la o stare de
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Tr. Demetrescu, I. Teodorescu, I. Păun-Pincio, A. Steuerman și, în a doua jumătate a anului 1894, de C. Mille. Uneori poziția față de un scriitor diferă de la un număr la altul, în funcție de părerile celui ce scrie articolul. Astfel, Bacalbașa critică artiștii „burgheziți”, între care include și pe Baudelaire, pe care îl socotește și imoral, în timp ce un alt colaborator, care semna C., subliniază valoarea artistică de netăgăduit a poeziilor scriitorului francez. Inconsecvențe există și în ceea ce privește scriitorii români. Al. Vlahuță și B. Delavrancea sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285189_a_286518]
-
pe atunci Bresliska). Alte mărturii îi înregistrează și pe Constantin Silvestri, Boris Caragea, Barbu Brezianu, Anton Golopenția, Ionel D. Gherea, Constantin Floru, Nicolae Bagdasar, Gabriel Negri. Lipsa discriminărilor este evidentă: sunt împreună democrați filoamericani (Petru Comarnescu) sau filofrancezi (Mihail Sebastian), „burghezi de centru”, „stângiști și dreptiști, țărăniști și liberali, nihiliști și mistici”, plasticieni, literați - clasicizanți, moderniști, avangardiști -, sociologi, filosofi, gazetari. Publicarea arhivei lui Mircea Vulcănescu aduce treptat indicii despre organizarea asociației pe secții (cu subsecții) - cea ideologică (sau filosofică) reunind nucleul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
ruta BÎrlad - Vaslui pentru transport de mobilier”. Plata se făcuse din același cont doldora de parale pus la dispoziția dijmuitorilor expresiei jurnalistice de către inimosul partid al tuturor celor ce nu munceau sau doar Învârteau câteva hârtii prin somptuoasele birouri de burghezi comuniști. Pe 14 octombrie 1968, simțind pe la toate extremitățile apropierea sezonului rece, sensibilii tovi cenzori trimiseseră DGPT București adresa nr.14 cu următorul conținut: „Întrucît pentru perioada de iarnă Încălzitul la sediul din Vaslui se va face cu lemne, vă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
asta nu avea nici o importanță în ochii regimului. Mai era și un inginer evreu, fosta mână dreaptă a lui Auschnit. Max Auschnit făcuse avere imediat după Primul Război Mondial, când cumpărase o făbricuță de la o familie de mocani români, mic burghezi. Familia Coltofeanu era o familie de comercianți tradiționali, care făceau import de metale, cu precădere din Anglia. Aveau o făbricuță, numită „Ciclop“, unde făceau unelte simple - sape, greble, târnăcoape etc. După Primul Război Mondial, când economia s-a schimbat radical
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
poetului consacrându-i-se mai multe comentarii, iscălite de Mihai Beniuc, Perpessicius (care prezintă o seamă de inedite), Eugen Jebeleanu (despre tragismul vieții lui Eminescu), G. C. Nicolescu (despre receptarea critică) și Pericle Martinescu (despre „falsificarea” operei eminesciene de către editorii „burghezi”). Într-o împrejurare similară, I. L. Caragiale are parte în 1952 de un număr omagial. Dacă opera lui Eminescu e „valorificată” cu destule rezerve, în schimb elogiile abundă în cazul „redescoperiților” D. Th. Neculuță, Ion Păun-Pincio, Al. Sahia ș.a. Mult mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
de Sus minunea se înfăptuise. Tot atunci am observat lipsa cărților pe care le avusesem până atunci. Tata mi-a sus că, la venirea armatelor sovietice „eliberatoare?!?”, un vecin l-a avertizat să ascundă orice carte fiindcă sovieticii îi considerau burghezi pe cei care au cărți și că-i împușcă. De frică, tata a îngropat toate cărțile, inclusiv caietele mele cu rezumate și însemnări din toți anii de școală. Mi-a arătat locul unde le îngropase... Cu inimă grea, am dezgropat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
avea program, nu avea fanatismul ideilor, nu avea doctrină, aluneca pe povârnișul presei burgheze, erea un ziar de opoziție, dar în același timp erea și un ziar anticonservator. Spre a plasa ziarul făceam și noi, socialiștii, ceea ce făceau toți ziariștii burghezi, deveneam violenți. Dar violențele noastre n-aveau ecou în opinia publică, de aceea guvernul nu ne supăra. Astăzi, un articol la fel cu cel publicat de mine în nr. 109 de la 10 iunie 1885 mi ar fi atras cenzura, suprimarea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
conducerea lui Born, evoluția lojei "Zur wahren Eintracht" a avut o orientare universalistă, profund intelectuală, cunoscând un fenomen de politizare, prin implicarea în programul reformator iosefin, precum și o dezvoltare deosebită, numărul membrilor sporind la peste 200, din care 113 erau burghezi, iar 96 nobili. Reunirea a numeroși oameni de știință, juriști, literați, artiști, funcționari și oameni de stat etc., care ascultau diferite prelegeri și discutau pe tema ultimelor noutăți în domeniul politic, al literaturii, științei sau artei, a făcut ca aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
acestui text a fost publicată în Les Rothschild. Une famille bien ordonnée, La Dispute, Paris, 1998. IV. "Gentrificarea" și deproletarizarea Parisului Termenul "îmburghezire" nu este deloc satisfăcător pentru a desemna apariția claselor mijlocii și superioare în cartiere odinioară populare. Nu burghezii, care au moștenit un patrimoniu familial important, vin să locuiască în Bastille, și încă și mai puțin în Goutte d'Or. Noțiunea de "gentrificare" are inconvenientul major de a fi un anglicism, dar prezintă în același timp avantajul de a
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
contradictorie cu evoluția sociologică a capitalei. Stînga pluralistă și noua burghezie În realitate, gentrificarea Parisului nu este în contradicție cu evoluțiile electorale. Din punctul de vedere al poziției lor profesionale și sociale, datorată mai întîi capitalului lor educațional și cultural, "burghezii boemi" sînt sociologic apropiați de aleșii stîngii pariziene. Stînga pluralistă pariziană, de la Verzi la comuniști, trecînd prin grosul trupelor socialiste, se pliază bine preocupărilor privind mediul și ecologia, interesului pentru drepturile omului, opțiunilor antirasiste și liberale în privința moravurilor care par
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
contribuit la victoria în alegerile din 1948 a Partidului Democrat-Creștin din Italia era împărtășită și la București și, din această perspectivă, am putea înțelege și asocierea în procesul episcopului Augustin Pacha a unor ierarhi catolici și a unor oameni politici „burghezi”. Este însă doar o ipoteză, deoarece de multe ori regimul comunist a grupat în aceleași loturi de acuzați, fără vreo logică (poate doar logica terorii), personalități dintre cele mai diferite și care, uneori, nici nu s-au cunoscut înainte de proces
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
opiniilor autorilor. Ei combat, de exemplu, teza eronată după care artiștii ar fi niște inadaptați eventual nevrotici, la care creația este un proces, compensatoriu ; "tratarea" lor psihanalitică nu i-ar vindeca, ci i-ar transforma în niște filistini sau niște burghezi oarecare, "ajustarea" lor socială însemnând distrugerea elanului creator. Interesante sunt și tipologiile lui Jung și ale altor cercetători, printre care românul Liviu Rusu, care grupează artiștii în anumite tipuri generale de creație, datorită predominării uneia sau alteia dintre funcțiile psihice
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
am citi și cum, în '52, la Consfătuirea lărgită a muncitorilor, creatorilor, tehnicienilor și activiștilor din cinematografie, la "punctul 1 al ordinii de zi", un talent ca Geo Bogza a susținut un referat în care e vorba și de "esteți burghezi" și de manevrele "caselor capitaliste de filme". Sau în martie '53 cu o zi înainte de moartea lui Stalin, la o altă "consfătuire", un talent ca Victor Iliu a dat citire unui referat în care e înfierat, de două ori, el
Spațiul ingrat și nenorocul istoric by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17359_a_18684]
-
aceeași obsesie mangaliotă. O procesiune cu mitropolitul în mijloc, unul verde, - un verde grec de păstaie de mazăre încă negătită, cum sunt și unele zmee ridicate de băieții de pe malul Mării Negre. în jur, mulțime de credincioși, foarte civili, nimic sacru, burghezi îmbrăcați fiecare de capul lui, - un grec are șapca trasă pe ochi, șmecherește. în dreapta mitropolitului, cu un potcap grecesc pe cap camilafcă - Elefteriade îmi atrage atenția, în scrisoare, că băiețelul cu ceva ca o icoană în brațe este el, la
Zmeele Mangaliei înălțate în Brazilia... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9103_a_10428]
-
se hrănea decât cu hoituri de șobolani pederaști pasivi/ Sau cu muște sadice, violate în fragedă copilărie -/ Dar nici nebunii nu-l credeau mereu și îi ziceau/ Mai las-o, Popescule./ Dar ce e mai curios e că îl credeau burghezi distinși și se/ Înfiorau citin-du-l și fiicele lor, domnișoarele cu pension,/ ziceau/ Oh! și se prăpădeau cu firea și criticii îl lăudau./ Mai ales Lucian boz" (pp. 142-143). Cine a citit volumașul lui Bogza va râde suplimentar. Absolut toate mărcile
Un burghez incomod by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8094_a_9419]
-
de timpuriu seama că efortul de a produce un portret în ulei la care trebuia să muncească săptămâni era „nerentabil”. În schimb, o tiparniță putea produce rapid și repetat mici capodopere marcate „AD” pentru un public avid și cunoscător precum burghezii din orașul imperial Nürnberg, gata oricând să plătească pentru un exemplar reușit echivalentul unei jachete din blană de iepure! Făcând parte, aproximativ, din aceeași generație cu Leonardo, Michelangelo sau Tițian, Albrecht Dürer este reprezentatul tipic a ceea ce numim Renașterea cisalpină
Desenele lui Albrecht Dürer by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3016_a_4341]
-
mi-a lăsat-o a fost din capul locului turbure...(...) Istrati e înalt, deșirat; ochi negri, mari, nițel rătăciți; figură lungă, osoasă, de oarecare distincție...proletara. Adus de spate, cu piept supt că orice demn candidat la ftizie. Îmbrăcat curat, burghezește, nițel neglijent, fără elegantă, insă: haine ieftine cumpărate gata. Vorbește o frumoasă românească și se complace în a o vorbi. Se ajută cu gesturi mici, cu mimica, insă exagerat de expresiva, si studiază anticipat efectele. Se mai ajută cu modelații
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
de breaslă n-ar încuraja literatura comunistă, al cărei erou principal trebuie să fie, firește, activistul de partid. Dragostea și revoluția, nu e așa? A face din martirii „obsedantului deceniu” protagoniști ai romanului actual înseamnă a ține partea unor „mici burghezi călcați pe coadă de revoluție”. Cum citiți! Vă scutesc de alte considerații deopotrivă de pornografice (politica își are pornografia proprie) din articolul lui Dinu Săraru, omul care a arborat după 1989 deasupra intrării casei unde își petrece bătrânețile steagul național
Lao Tse și USR by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2371_a_3696]
-
gândire și inspirație a artistului. Ei sunt combătuți de Ion Vitner, Paul Cornea, Ov. S. Crohmălniceanu, manipulând aceleași lozinci binecunoscute despre angajare politică (alături de comuniști) a scriitorului. Anticriziștii, precum Grigore Preoteasa, Traian Șelmaru îi numesc pe susținătorii crizei culturale "ideologi burghezi". Bineînțeles că aceștia vor fi învinși prin tot felul de constrângeri (cenzura, nerepartizarea cotei de hârtie, pușcăria) de către partizanii "sensului unic", nu alții decât reprezentanții cei mai fideli ai leninistei "literaturi de partid", care merg de aici încolo "din victorie
Literatura română și comunismul by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10332_a_11657]
-
în urma unor diferende de ideologie politică, s-a răvășit, nemulțumirilor sale de mediul în care trăiește, care a devenit "și mai josnic și mai anihilator". Epistolierul se teme permanent să nu se rateze, să nu se comodizeze, să nu se burghezească. Dornic să știe cât mai mult, preferă "diletantismul universal unei specializări universale". Cel care își acuză slăbiciunea și profesează inutilitatea efortului era totodată stăpânit de nesațul de a călători, călătoriile fiind pentru el "singurele momente de fericire", de a vedea
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
acolo în fund, lîngă budă, stau la masă și se holbează la fotografie. E așa ca și cînd asculți niște cîntări ale nespălaților plini de pureci de pe marginea trotuarelor din Chigaco, din Los Angeles, din L.A., adică „El-Ei”, și pietonii burghezi yankei se uită indignați cum se scoală cutare de acolo din gașcă și merge la unul dintre pretenarii lui, dintre hoavării tolăniți pe trotuar să ceară o țigară, cam așa cum se scoală acum Gimi de pe marginea traverselor de la Gara Mică
Jimi Hendrix se vede într-un colț, întors din profil by Daniel Vighi () [Corola-journal/Imaginative/13141_a_14466]
-
majoritatea au venit din Europa... Și izbucni într-un rîs plin de răutate, arătînd cu degetul spre pieptul lui Maigret. - Și veți omite să adăugați că la Paris sînt tot atîția gangsteri ca aici... Numai că ai voștri sînt gangsteri burghezi... Au nevastă și copii... Și, uneori, sînt decorați... Ha! Ha!... Încă un rînd, Bob!... Un brandy pentru domnul Megret, căruia nu-i place whisky-ul. Dar, vorba e, vă întoarceți în Europa? Se uita la însoțitorii săi cu un aer
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
cădea pe creșterea economică; pînă în 1961 el se mutase pe identitatea națională", P.M.R. căutîn- du-si o legitimitate istorică. Dar, chiar în această, stăruie autorul, această politică "era, de fapt, un stalinism românesc, autoritar și irevocabil, opus atît ăideologiei burghezea cît și centralismului democratic". Autorul mai considera că bunăstarea țăranilor, în comparație cu cea din perioada interbelică, era, în pofida colectivizării forțate, mult superioară. "Majoritatea populației rurale din România era mai bine îmbrăcată și mai bine hrănita în 1962 decît în 1938. Și
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]