526 matches
-
III-lea a devenit Episcop de Liège. Cu toate acestea, la moartea lui William în 1417, a izbucnit un război de succesiune între Ioan și fiica lui William, Jacqueline de Hainaut. Acesta război a dus la cedarea teritoriilor în mâinile Burgunzilor în 1432. Împăratul Ludovic al IV-lea a reunit Bavaria în 1340 însă din 1349 Bavaria a fost despărțită între descendenții săi, care au creat ramura Bavaria-Landshut, Bavaria-Straubing, Bavaria-Ingolstadt și Bavaria-Munich. După Războiul Landshut de Succesiune, Bavaria a fost reunită
Casa de Wittelsbach () [Corola-website/Science/322163_a_323492]
-
cunoscuseră pe Balduin anterior plecării sale în cruciadă au respins categoric această pretenție, însă uzurpatorul a reușit să atragă mai mulți partizani, în special din rândurile țărănimii. În cele din urmă, dovedindu-se că uzurpatorul nu este decât un servitor burgund, el a fost executat în 1226.
Balduin I de Constantinopol () [Corola-website/Science/324339_a_325668]
-
a doua cantoane: Vaud și Berna. Din anul 58 î.Hr. aceste ținuturi au aparținut Imperiului Român, care exercită însă numai autoritate simbolică asupra regiunii montane, lipsite de căi de acces. În secolul al V-lea în zona s-au stabilit burgunzii, care au inclus aceste pământuri în statul lor medieval. În 1032 Vaud s-a aflat între granițele Sfanțului Imperiu Român de Națiune Germană, iar în secolul al XIII-lea a devenit proprietatea Casei de Savoia. În perioada formării Confederației Elvețiene
Alpii Bernezi () [Corola-website/Science/299869_a_301198]
-
un dascăl, numit Hermann, care este primul medic cu titlu universitar ("bacalaurio in medicina") din acestă regiune. Prima bibliotecă de pe teritoriul românesc este atestată prin 1179 la Igriș, Timiș, așezământ cultural înființat în cadrul abației întemeiate de călugării cisterciți de la mănăstirea burgundă din Pontigny. Episcopul Ioan Vitez (1408 - 1462) înființează la Oradea primul observator astronomic din sud-estul Europei. Astronomul vienez Georg von Peuerbach (1423 - 1461) întocmește "Tabulæ Waradiensis" (""Tabelele orădene"") pentru prevederea eclipselor în raport cu meridianul de la Oradea. Marele umanist Nicolaus Olahus (1493
Istoria științei în România () [Corola-website/Science/318709_a_320038]
-
regate cu capitalele la Reims, Siossons, Paris și Orléans, Aquitania fiind distribuită separat. În anul 550, Clothar I a fost ultimul supraviețuitor al celor patru frați care au reunit regatul Franc și care a adăugat la cuceririle sale și teritoriul burgund. În 561, cei patru fii ai lui Clothar I, au urmat, în mod similar, evenimentele din 511 și au împărțit din nou regatul: Sigebert I a luat Reims, Chilperic I a luat Soissons, Charibert a luat Prisul și Guntram a
Clotaire al II-lea () [Corola-website/Science/330856_a_332185]
-
lui Clothar I, au urmat, în mod similar, evenimentele din 511 și au împărțit din nou regatul: Sigebert I a luat Reims, Chilperic I a luat Soissons, Charibert a luat Prisul și Guntram a luat Orleansul, care includea teritoriul regatului burgund. Au separat Aquitania din nou. Sigebert a mutat capitala de la Reims la Metz, în timp ce Guntram a mutat, la rândul său, de la Orléans la Chalon. La moartea lui Charibert în 575, teritoriul său a fost împărțit între cei trei supraviețuitori: Sigebert
Clotaire al II-lea () [Corola-website/Science/330856_a_332185]
-
de "Mare Duce al Vestului". La douăzeci de zile după naștere a fost numit Cavaler al Lânii de Aur și a purtat titlul de Carol I, Conte de Nevers și seigneur de Croÿ. Carol a crescut în Țările de Jos burgunde, un teritoriu vast format din Belgia de astăzi, Țările de Jos, Luxemburg și părți din nordul Franței. El a crescut cu verișorii săi, copiii mătușii sale Maria de Burgundia, soția lui Adolf al II-lea Duce de Clèves: ducele Ioan
Carol Temerarul () [Corola-website/Science/322480_a_323809]
-
care era fiica surorii lui Filip cel Bun și a unui văr îndepărtat al regelui Carol al VII-lea al Franței. Fiica lor, Maria, a fost singurul copil a lui Carol care a supraviețuit și care a moștenit toate domeniile burgunde. Isabela a murit în 1465. Carol era în termeni buni cu cumantul său, Delfinul, atunci când acesta a fost refugiat la curtea Burgundiei din 1456 până ce Ludovic i-a succedat tatălui său ca rege al Franței în 1661. Dar Ludovic a
Carol Temerarul () [Corola-website/Science/322480_a_323809]
-
a răzbunat prin invadarea Franței cu o mare armată, a luat în posesie comuna Nesle și a masacrat locuitorii ei. Totuși, a eșuat în atacul de la Beauvais și a trebuit să se mulțumească cu pustiirea comunei. a fondat o armată burgundă puternică de ocupație de de mercenari din toate țările europene. El va continua politica predecesorilor săi: dorința de independență suverană a statului burgund vis-à-vis de regatul Franței, și pentru a o contracara, o alianță cu Regatul Angliei cu care Franța
Carol Temerarul () [Corola-website/Science/322480_a_323809]
-
în atacul de la Beauvais și a trebuit să se mulțumească cu pustiirea comunei. a fondat o armată burgundă puternică de ocupație de de mercenari din toate țările europene. El va continua politica predecesorilor săi: dorința de independență suverană a statului burgund vis-à-vis de regatul Franței, și pentru a o contracara, o alianță cu Regatul Angliei cu care Franța fusese angajată în Războiul de O Sută de Ani. Carol nu a pierdut nici o ocazie de a-și extinde puterea. În mai 1469
Carol Temerarul () [Corola-website/Science/322480_a_323809]
-
vândut pentru 50 000 de florini olandezi comitatul Ferrette, o parte din Alsacia și alte câteva orașe, rezervând pentru sine dreptul de răscumpărare. Cea mai mare dorință a lui Carol este să unească într-un singur regat cele două teritorii burgunde. Pentru a realiza acest lucru, va face tot posibilul. În octombrie 1470, cumnatul său, Eduard al IV-lea al Angliei, rege al Angliei, și mulți adepți yorkiști, s-au refugiat la curtea din Burgundia în timp ce regele detronat Henric al VI
Carol Temerarul () [Corola-website/Science/322480_a_323809]
-
1470, cumnatul său, Eduard al IV-lea al Angliei, rege al Angliei, și mulți adepți yorkiști, s-au refugiat la curtea din Burgundia în timp ce regele detronat Henric al VI-lea a fost repus pe tron. În martie următor, cu ajutor burgund, Eduard a intrat în Anglia și în mai a cerut tronul. Carol se aliase cu Eduard și încercase să reaprindă Războiul de O Sută de Ani convingându-l să invadeze Franța. Regele Franței, Ludovic al XI-lea, tactician formidabil și
Carol Temerarul () [Corola-website/Science/322480_a_323809]
-
Tratatul de la Picquigny (29 august 1475) cu Ludovic al XI-lea. Carol ocupă Lorena și după un asediu de o lună intră în Nancy la 30 noiembrie 1475. La 18 decembrie anunță că va face la Nancy capitala regatului său burgund. La sfârșitul anului 1473, ducatul de Burgundia era ancorat în Franța și extins până la marginea Țărilor de Jos. Carol Temerarul era acum unul dintre cei mai bogați și puternici nobili din Europa. În anul următor, Carol s-a implicat într-
Carol Temerarul () [Corola-website/Science/322480_a_323809]
-
pentru a-i sprijini pe români, dar s-au răzvrătit împotriva împăratului Valens, care a fost ucis în Bătălia de la Adrianopol, în 378. La 31 decembrie 406, pentru a scăpa de huni, un număr mare de vandali, alanii, Suebi și burgunzii au trecut Rinul și au invadat Galia română. Imperiul Român a fost împărțit în jumătate din 395 și a fost condus de două guverne distincte, una cu sediul în Ravenna în Occident, iar celălalt în Constantinopol, în est. În timpul vieții
Attila () [Corola-website/Science/299098_a_300427]
-
estromane și Constantinopolul, Imperiul Român de Răsărit a cumpărat pacea în schimbul unui tribut anual de 700 de kg de aur în 435, ajungând la kg în 442. Între timp, hunii au luptat că mercenari în armată română de Vest împotriva burgunzilor (în 436) și a goților (în 439). În 445, Bleda a murit brusc. Că și în cazul Rua, nici o cauză de deces nu este înregistrată, dar sursele române de la acea dată și istoricii moderni presupun că Attila l-a ucis
Attila () [Corola-website/Science/299098_a_300427]
-
a fost ratificată de Senat. Domnia lui Probus s-a consumat în general în războaie încununate de succes, prin care a restabilit securitatea la frontiere. Cele mai importante dintre operațiuni erau îndreptate spre eliberarea Galiei de invadatorii germanici (francii, alemanii, burgunzii și longionii), permițându-i lui Probus să adopte titlurile onorifice "Gothicus Maximus" și "Germanicus Maximus". Unul dintre principiile lui era să nu permită niciodată soldaților săi să fie inactivi, și îi angaja pe timp de pace la munci comunitare, între
Marcus Aurelius Probus () [Corola-website/Science/305393_a_306722]
-
fost verișoara lui și avea să se căsătorească cu fiul lui Carol, Filip al II-lea. Carol este al doilea copil însă fiul cel mare al lui Filip I al Castiliei și a Ioanei I a Castiliei. Prenumele său tipic burgund este un omagiu adus străbunicului său, Carol Temerarul. La naștere i s-a acordat titlul de conte de Luxemburg. Combinând moștenirile habsburgilor, cea a Casei de Burgundia și moștenirea spaniolă a mamei sale, Carol transcendea frontierele etnice și naționale. Deviza
Carol Quintul () [Corola-website/Science/299322_a_300651]
-
de Burgundia și moștenirea spaniolă a mamei sale, Carol transcendea frontierele etnice și naționale. Deviza sa a fost "Plus Ultra", „Mai departe”. Carol s-a născut în orașul flamand Ghent în 1500. Cultura și viața curtezană din Țările de Jos burgunde l-au influențat mult la începutul vieții sale. Vorbea cinci limbi : flamandă, germană, spaniolă, franceză și italiană. Vorbea franceza ca limbă maternă și flamanda din copilărie, după care a învățat spaniola la un nivel acceptabil (cunoașterea ei era o condiție
Carol Quintul () [Corola-website/Science/299322_a_300651]
-
iuie 1507. Se pare că a pretins că vorbește „"spaniola cu Dumnezeu, italiana cu femeile, franceza cu bărbații, și germana cu calul meu"”. Însă acest citat are multe variante și adesea este atribuit lui Frederic cel Mare. De la strămoșii săi burgunzi, a moștenit o relație ambiguă cu regii Franței. Carol avea în comun cu Franța limba maternă (alături de flamandă) și multe aspecte culturale. În tinerețe, a vizitat frecvent Parisul, pe atunci cel mai mare oraș din Europa de Vest. Carol a declarat că
Carol Quintul () [Corola-website/Science/299322_a_300651]
-
vizitat frecvent Parisul, pe atunci cel mai mare oraș din Europa de Vest. Carol a declarat că „"Parisul nu este un oraș, este un univers"” ("Lutetia non urbs, sed orbis"). Dar Carol a moștenit și tradiționala rivalitate politică și dinastică între lineajul burgund și cel regal al Dinastiei Valois. Acest conflict a fost amplificat de ascensiunea sa la tronul Sfântului Imperiu Roman și Regatului Spaniei. A fost logodit atât cu Louise cât și cu Charlotte de Valois, fiicele regelui Francisc I al Franței
Carol Quintul () [Corola-website/Science/299322_a_300651]
-
auster îl învață pe tânărul arhiduce căile spre o viață interioară prin renunțare și smplitate. Consilieri importanți i-au fost și Lord Chièvres, Jean Sauvage și Mercurino Gattinara care i-au inoculat simțul onoarei. În 1506, Carol a moștenit teritoriile burgunde ale tatălui său, cele mai însemnate fiind Țările de Jos și Comitatul Burgundia, majoritatea fiefuri ale Imperiului German, exceptând Flandra lui natală, care era încă - pe hârtie - un teritoriu francez, reminiscență a Războiului de o sută de ani. Cum era
Carol Quintul () [Corola-website/Science/299322_a_300651]
-
în curând s-a aflat în război cu regentul regatului Franței, în legătură cu problema jurământului lui Carol către regele francez pentru ținutul Flandrei, deoarece tatăl său depusese jurământ. Rezultatul a fost renunțarea Franței la Flandra în 1528. Carol a extins teritoriul burgund prin anexarea provinciilor Tournai, Artois, Utrecht, Groningen și Geldern. Cele Șaptesprezece Provincii fuseseră unite de strămoșii burgunzi ai lui Carol, dar nominal erau încă fiefuri ale Franței sau ale Sfântului Imperiu Roman. În 1549, Carol a emis Pragmatica Sancțiune, declarând
Carol Quintul () [Corola-website/Science/299322_a_300651]
-
regele francez pentru ținutul Flandrei, deoarece tatăl său depusese jurământ. Rezultatul a fost renunțarea Franței la Flandra în 1528. Carol a extins teritoriul burgund prin anexarea provinciilor Tournai, Artois, Utrecht, Groningen și Geldern. Cele Șaptesprezece Provincii fuseseră unite de strămoșii burgunzi ai lui Carol, dar nominal erau încă fiefuri ale Franței sau ale Sfântului Imperiu Roman. În 1549, Carol a emis Pragmatica Sancțiune, declarând Țările de Jos un teritoriu unificat, pe care îl vor moșteni urmașii săi. Țările de Jos au
Carol Quintul () [Corola-website/Science/299322_a_300651]
-
în funcție de manuscris). Autorul epopeii a prelucrat legende ce se regăsesc într-o formă mai arhaică în Edda și Saga. Locul probabil în care a fost întocmită lucrarea este reședința episcopului din Passau, în Bavaria Inferioară. "" prezintă povestea Kriemhildei, o prințesă burgundă din Worms. Deoarece Dancrat, părintele ei, este mort, ea se află sub tutela fraților săi Gunther, Gernot și Giselher. Un personaj important la curte este Hagen din Tronje, vasal al regilor burgunzi. Siegfried din Xanten, fiul regelui Siegmund și al
Cântecul Nibelungilor () [Corola-website/Science/304697_a_306026]
-
în Bavaria Inferioară. "" prezintă povestea Kriemhildei, o prințesă burgundă din Worms. Deoarece Dancrat, părintele ei, este mort, ea se află sub tutela fraților săi Gunther, Gernot și Giselher. Un personaj important la curte este Hagen din Tronje, vasal al regilor burgunzi. Siegfried din Xanten, fiul regelui Siegmund și al reginei Sieglinda, aude de frumusețea prințesei burgunde și pleacă la Worms, hotărât să o ia de nevastă. Pentru a-și atinge scopul, el luptă împotriva danezilor și a saxonilor, care declaraseră război
Cântecul Nibelungilor () [Corola-website/Science/304697_a_306026]