526 matches
-
este mort, ea se află sub tutela fraților săi Gunther, Gernot și Giselher. Un personaj important la curte este Hagen din Tronje, vasal al regilor burgunzi. Siegfried din Xanten, fiul regelui Siegmund și al reginei Sieglinda, aude de frumusețea prințesei burgunde și pleacă la Worms, hotărât să o ia de nevastă. Pentru a-și atinge scopul, el luptă împotriva danezilor și a saxonilor, care declaraseră război burgunzilor, și se oferă să îl ajute pe Gunther să o cucerească pe Brünhilda, regina-fecioară
Cântecul Nibelungilor () [Corola-website/Science/304697_a_306026]
-
Siegfried din Xanten, fiul regelui Siegmund și al reginei Sieglinda, aude de frumusețea prințesei burgunde și pleacă la Worms, hotărât să o ia de nevastă. Pentru a-și atinge scopul, el luptă împotriva danezilor și a saxonilor, care declaraseră război burgunzilor, și se oferă să îl ajute pe Gunther să o cucerească pe Brünhilda, regina-fecioară a Islandei. Brünhilda avea standarde înalte: accepta de soț doar pe cel care o putea învinge în trei probe, altminteri ea își ucidea pețitorii becisnici. Singurul
Cântecul Nibelungilor () [Corola-website/Science/304697_a_306026]
-
o nuntă dublă: Gunther se însoară cu Brünhilda, iar Siegfried se însoară cu Kriemhilda. Nunta este umbrită însă de lacrimile Brünhildei, care se simte profund jignită de mezalianța dintre cumnata sa și cel pe care ea îl crede vasalul regilor burgunzi. Dânsa refuză să îl accepte pe Gunther de bărbat, iar Siegfried participă la a doua înșelare a Brünhildei, luptându-se cu ea deghizat în regele burgund. După ce aceasta se recunoaște învinsă și depune armele, Siegfried se retrage discret, nu înainte de
Cântecul Nibelungilor () [Corola-website/Science/304697_a_306026]
-
de mezalianța dintre cumnata sa și cel pe care ea îl crede vasalul regilor burgunzi. Dânsa refuză să îl accepte pe Gunther de bărbat, iar Siegfried participă la a doua înșelare a Brünhildei, luptându-se cu ea deghizat în regele burgund. După ce aceasta se recunoaște învinsă și depune armele, Siegfried se retrage discret, nu înainte de a-i lua reginei pe furiș inelul de pe deget și centura, pe care i le dăruiește apoi Kriemhildei. Siegfried și Kriemhilda pleacă la Xanten. Ea ar
Cântecul Nibelungilor () [Corola-website/Science/304697_a_306026]
-
cu sulița la o vânătoare, în modul cel mai mișelesc cu putință, de către Hagen, care aflase prin șiretlic punctul vulnerabil al eroului chiar de la soția lui. În felul acesta, Hagen șterge rușinea lui Gunther și aduce comoara nibelungilor în stăpânirea burgunzilor. După codul valorilor populare de atunci, el devine un ucigaș nemernic, dar după codul onoarei cavalerești a epocii, rămâne un vasal loial suzeranului său. După 13 ani de doliu și durere, crăiasa burgundă acceptă să îl ia de soț pe
Cântecul Nibelungilor () [Corola-website/Science/304697_a_306026]
-
Gunther și aduce comoara nibelungilor în stăpânirea burgunzilor. După codul valorilor populare de atunci, el devine un ucigaș nemernic, dar după codul onoarei cavalerești a epocii, rămâne un vasal loial suzeranului său. După 13 ani de doliu și durere, crăiasa burgundă acceptă să îl ia de soț pe Atila, regele hunilor, dar nu din dragoste, ci sperând că va găsi o cale să răzbune moartea dragului ei Siegfried. La nunta lor, vin multe căpetenii de oști. Este invitat inclusiv cneazul vlah
Cântecul Nibelungilor () [Corola-website/Science/304697_a_306026]
-
pe de o parte, și răzbunarea morții viteazului de către văduva sa, pe de altă parte. Și dacă prima parte a luat ființă din sensibilitatea populară a spiritului nordic medieval, a doua parte are la origine un fapt istoric concret: înfrângerea burgunzilor conduși de regele Gundahar (Gunther în epos) de către căpetenia hunilor, Atila, în anul 437.
Cântecul Nibelungilor () [Corola-website/Science/304697_a_306026]
-
capturat și deportat cu o parte din războinicii săi în Asia. Dar efectele cuceririi vandale asupra Africii au fost negative și au continuat să se mențină, romanitatea suferind o gravă lovitură, recuperarea bizantina pregătind terenul pentru cucerirea arabă. În 406, burgunzii proveniți de pe Vistula mijlocie, au ajuns la vest de Rin, în regiunea din aval de Koblenz. În 411, au intrat în serviciul uzurpatorului român Jovinus, iar în 413 au încheiat un "foedus" cu Honorius. Aceștia au încercat să se extindă
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
au încheiat un "foedus" cu Honorius. Aceștia au încercat să se extindă în Belgia, ceea ce a atras ostilitatea generalului Flavius Aetius, care i-a ridicat pe huni împotriva lor, pentru a-i ține departe de Galia Nordică. A decis așezarea burgunzilor în estul Galiei pentru a se luptă cu alti germanici, alamanii. În 443, burgunzii au încheiat cu românii un alt foedus avantajos, așezându-se în Sapaudia, în partea franceză a Elveției de azi și în sudul Munților Jură de lângă Geneva
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
ceea ce a atras ostilitatea generalului Flavius Aetius, care i-a ridicat pe huni împotriva lor, pentru a-i ține departe de Galia Nordică. A decis așezarea burgunzilor în estul Galiei pentru a se luptă cu alti germanici, alamanii. În 443, burgunzii au încheiat cu românii un alt foedus avantajos, așezându-se în Sapaudia, în partea franceză a Elveției de azi și în sudul Munților Jură de lângă Geneva. I-au sprijinit pe români în lupta împotriva lui Attila, iar în 456 au
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
români în lupta împotriva lui Attila, iar în 456 au luptat împotriva suevilor din Spania. Au ocupat Lyonul și s-au extins în regiunea Ronului spre sud, preluând Die în 463 și Vaison în 474, si Langres în 485. Regatul burgund se întindea de la Champagne, în sud, până la Durance și Alpii Maritimi. Regele rezidă la Lyon, iar moștenitorul sau la Geneva. Regatul cuprindea două populații: germanici și români. În privința religiei, familia regală burgunda nu era nici arianista, nici catolică. Regii erau
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
Vaison în 474, si Langres în 485. Regatul burgund se întindea de la Champagne, în sud, până la Durance și Alpii Maritimi. Regele rezidă la Lyon, iar moștenitorul sau la Geneva. Regatul cuprindea două populații: germanici și români. În privința religiei, familia regală burgunda nu era nici arianista, nici catolică. Regii erau arieni, iar soțiile lor erau catolice. Hilperic I, fondatorul regatului de la Lyon, era arian și s-a căsătorit cu o catolică. I-a protejat pe călugării din Jură și s-a împrietenit
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
conducător asociat, s-a purtat că un roman, fiind comandant de rang superior în Italia și moștenitorul patricianului Ricimer. Gundobald a așezat doi împărați pe tron, dar nu a aspirat la un titlu mai înalt decât cel de "patricius". Populația burgunda numără 80 000 de indivizi în cadrul sistemului "hospitilas" ce fusese impus prin tratatul de la 443, reînnoit în 456 pentru teritoriile de pe Ron. Burgunzii primeau două treimi din pământuri și o treime din sclavi, împărțind cu românii jumătate din pământurile defrișate
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
împărați pe tron, dar nu a aspirat la un titlu mai înalt decât cel de "patricius". Populația burgunda numără 80 000 de indivizi în cadrul sistemului "hospitilas" ce fusese impus prin tratatul de la 443, reînnoit în 456 pentru teritoriile de pe Ron. Burgunzii primeau două treimi din pământuri și o treime din sclavi, împărțind cu românii jumătate din pământurile defrișate. Nu au primit loturile de pământ, ci doar dreptul de a ridica impozite de pe acestea, și aveau obligații militare față de rege. Așezările burgunde
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
Burgunzii primeau două treimi din pământuri și o treime din sclavi, împărțind cu românii jumătate din pământurile defrișate. Nu au primit loturile de pământ, ci doar dreptul de a ridica impozite de pe acestea, și aveau obligații militare față de rege. Așezările burgunde erau concentrate în regiunea franceză a Elveției, în Munții Jură și câmpia râului Saone, fiind rare în Savoia și Burgundia, si inexistente la sud de răul Isere. Limba lor a supraviețuit până în secolul VII. Este foarte binecunoscută legea burgunda, ce
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
Așezările burgunde erau concentrate în regiunea franceză a Elveției, în Munții Jură și câmpia râului Saone, fiind rare în Savoia și Burgundia, si inexistente la sud de răul Isere. Limba lor a supraviețuit până în secolul VII. Este foarte binecunoscută legea burgunda, ce se adresa populației locale române, care plătea amenzi că și burgunzii. Căsătoriile mixte erau permise, și toți oamenii liberi puteau să poartă arme. Regele avea două titluri: pentru români era ""vir iluster, magister militum /Galliae Patricius"", iar pentru burgunzi
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
și câmpia râului Saone, fiind rare în Savoia și Burgundia, si inexistente la sud de răul Isere. Limba lor a supraviețuit până în secolul VII. Este foarte binecunoscută legea burgunda, ce se adresa populației locale române, care plătea amenzi că și burgunzii. Căsătoriile mixte erau permise, și toți oamenii liberi puteau să poartă arme. Regele avea două titluri: pentru români era ""vir iluster, magister militum /Galliae Patricius"", iar pentru burgunzi era ""dominus noster rex"". Când familia regală s-a divizat, profitând de
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
francilor, Clovis, a pătruns în anul [[500[[ până la Vienne. În [[516]], succesorul lui Gundoboald, Sigismund, a îmbrățișat creștinismul oficial și în [[517]], a convocat un conciliu la Epaon pentru a lua decizii în ceea ce privea eliminarea arianismului și disciplină bisericească. Burgunzii au pierdut regiunea de la sud de Driome și pe cea de la sud de Isere în [[523]]. Regele francilor, Chlodomer, l-a capturat și ucis pe Sigismund. Însă Godomar, fratele lui Sigismund, a preluat tronul și i-a învins pe franci
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
francilor, Chlodomer, l-a capturat și ucis pe Sigismund. Însă Godomar, fratele lui Sigismund, a preluat tronul și i-a învins pe franci la Vezeronce în [[524]], domniind până când a dispărut din istorie în [[534]]. Regii franci au ocupat statul burgund, dar au menținut instituțiile locale și etnicitatea regiunii. [[File:Hunnen.jpg|thumb|left|Hunii]] [[File:Eugène Ferdinand Victor Delacroix 003.jpg|thumb|Attila]] [[File:AttilatheHunonhorsebackbyGeorgeSStuart.jpg|thumb|left|Călăreț hun]] În căutare de noi pășuni, hunii și-au început migrația
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
Europei în secolul V. În [[408]], Uldin, un conducător hun, a organizat o incursiune în sudul Dunării, având succes limitat . În vest, în [[425]]-[[434]], hunii au colaborat cu Aetius în Galia pentru a reprima acțiunile grupărilor Bagaudae, vizigoților și burgunzilor. Hunii s-au extins între timp . Spre [[440]], procesul de centralizare a puterii din interiorul neamurilor hunice s-a încheiat, aceștia controlând numeroase triburi, de la Caucaz până la Elba și Dunăre: ostrogoți, gepizi, rugi, sciri, heruli, longobarzi, sarmați, alani și slavi
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
(n. cca 1557, în Franche-Comté, Burgundia, Imperiul Spaniol, actualmente regiune administrativă franceză, în prefectura Besançon, d. 14 iulie 1584, Delft, Olanda), consemnat și că Baltazar Gérard, Balthasar Gerardts sau Balthasar Geeraerts, a fost un catolic burgund care l-a asasinat la 10 iulie 1584 pe Wilhelm I de Orania (Wilhelm Taciturnul, în olandeză Willem de Zwijger, Willem van Oranje, conte de Nassau-Dillenburg, principalul lider al revoltei olandeze împotriva Spaniei în timpul Războiului de 80 de ani). este
Balthasar Gérard () [Corola-website/Science/330844_a_332173]
-
reședinței principelui Maximilian al II-lea. Astăzi se găsesc aici Școala de călărie spaniolă și muzeul „Lipizzaner”. În „Camera Comorilor” vizitatorul poate admira printre altele coroana imperială aparținând Sfântului Imperiu Roman (datând de prin 962), coroana imperială austriacă (1602), comoara Burgunzilor din secolul al XV-lea și comoara Ordinului Lânii de Aur. Tot aici se mai pot vizita apartamentele imperiale, spațiul privat ce a aparținut Majestății sale Împăratul Franz Josef, saloanele de mese, de bal, etc. Prater este un parc de
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
regatul ostrogot ca regentă a fiului sau Athalaric (526-534). În secolul al V-lea, germanicii burgunzi și-au înființat pe malul Rinului un mic stat cu capitala la Worms. În 436 hunii îl înfrâng pe regele Gundihar și distrug regatul. Burgunzii au fost incluși în hoardele hune. După moartea lui Atilla (453), burgunzii s-au așezat în în Provența și în teritoriul dintre Galia și Italia care s-a numit Burgundia. În 476, regele Gundobald a unit triburile burgunde într-un
Regate germanice () [Corola-website/Science/304224_a_305553]
-
V-lea, germanicii burgunzi și-au înființat pe malul Rinului un mic stat cu capitala la Worms. În 436 hunii îl înfrâng pe regele Gundihar și distrug regatul. Burgunzii au fost incluși în hoardele hune. După moartea lui Atilla (453), burgunzii s-au așezat în în Provența și în teritoriul dintre Galia și Italia care s-a numit Burgundia. În 476, regele Gundobald a unit triburile burgunde într-un regat. După moartea lui Gundobald, Burgundia, slăbita de lupte interne, a fost
Regate germanice () [Corola-website/Science/304224_a_305553]
-
distrug regatul. Burgunzii au fost incluși în hoardele hune. După moartea lui Atilla (453), burgunzii s-au așezat în în Provența și în teritoriul dintre Galia și Italia care s-a numit Burgundia. În 476, regele Gundobald a unit triburile burgunde într-un regat. După moartea lui Gundobald, Burgundia, slăbita de lupte interne, a fost cucerită de franci (534). În secolul al V-lea, vandalii erau sub protectoratul hunilor. După 453, sub regele Gaiseric, vandalii au prădat Galia, au pătruns în
Regate germanice () [Corola-website/Science/304224_a_305553]