50 matches
-
să mai zic... Se ciondăneau din te miri ce, de pe când fuseseră cuplați (și cu plată!) pe vremuri, în echipa de lucrători forestieri de pe Valea Dâmbovișei și pe Valea Râușorului, la Măra. Niță, cu clupa de cubat buștenii, ales de burjuii Costică Teodorescu și Ilie Băjan c-avea, se lăuda el, când puneau de-o „acioală”, mai multă „glagorie”... Asta, în timp ce Panacoadă lustruia cu „bătăi și bășici” la mâini coada toporului, cârligul și țapina, că era mai vânjos și mai tânăr
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nita_alu_dara.html [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
Avem printre noi un dușman. Nu voi permite să stea în învățământ Nu am fost de la început de acord să-i dăm ore. Ce dacă lucrează de treizeci de ani în învățământ ? Vremurile s-au schimbat. s-a terminat cu burjuii. Suntem sătui ! Soțul meu a fost slab . I-am atras atenți , i-am spus că nu avem nevoie de colegă ,soție de preot ! Iată că am avut dreptate ! Profesorul de fizică:: Tovarășa Duncean, profesoara Elena Georgian este o femeie și
SERENADA PIESA DE TEATRU de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1478705541.html [Corola-blog/BlogPost/384240_a_385569]
-
un an de la decesul său. Toată lumea a aflat că dumneavoastră și soțul,ați pus la cale mârșăvia acestor procese, a acestor arestări prin denunțuri false. Îmi spuneți și mie , de ce ? Profesoara Duncean: - Serenada, tovarășe profesor, serenada ! Să vă săturați voi burjuii ,de serenade. martie 2016 Referință Bibliografică: SERENADA piesa de teatru / Viorica Gusbeth : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2140, Anul VI, 09 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viorica Gusbeth : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SERENADA PIESA DE TEATRU de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1478705541.html [Corola-blog/BlogPost/384240_a_385569]
-
SEPTEMBRIE 1954 Într-un pustiu ascuns între Urali La șapte jumătate dimineața Un Tupolev opri o clipă viața Lansând o bombă-n rugii infernali: La experiență - ministeriali Din blocul comunist; aici învață, Că U.R.S.S. nu e paiață, Așa cum spun burjuii occidentali. Pe post de cobai: militari și vaci, Capre, berbeci și tancuri, chiar cămile, Cu aparate de control, tălmaci, Să deslușească - atomice torpile... Ostașii au primit și cozonaci Și Roentgeni... să-i împuțineze-n zile! Pașcu BALACI 8 mai 2011
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Sonetele_frunzei_negre_de_uraniu_1_.html [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
în sfârșit - am ajuns cei mai buni prieteni: el - în extaz perpetuu - adâncit sub miresmele florilor din grădina cimitirească - iar eu - eu filo-zoon-ul - mânând cirezi de boi flămânzi - pe toată întinderea paradisiacei grădini de deasupra burții și buricului lui - de burjui „S.C. HRISTOS S.A.” e bine să prefaci bucuria în durere - e foarte bine să-i poți aduce pe cei săraci - la suferință și exasperare încă și mai bine - să-i aduci pe cei în suferință - la rușinoasă moarte - în temnița
MĂREAŢA IMPERFECŢIUNE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1474449797.html [Corola-blog/BlogPost/364043_a_365372]
-
că unui marxist sadea că ține îi sade bine sărbătorind în aceste momente, se cheanma că am comis o presupunere calomnioasa? Mai ales că prin decembrie te siropeai cu Ciutacu, care te invită la el în “emisiune” să dați cu “burjui” de pămînt. Uite că patronu-su i-a luat-o înainte. tarre! Se vede clar că nu ești jurist. ȘI unul și celălat aveau riguros juridic dreptate. Iar una din cele mai bune pledoari, ca jurist, pe care le-am văzut
Voiculescu a desfiinţat CNSAS-ul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82890_a_84215]
-
crescut de internatul liceului. Deci cu o astfel de proveniență e foarte normal să fie de stânga... Originea lasă amprente: tata și Înainte de război era foarte de stânga și le spunea părinților mamei mele, care erau foarte Înstăriți, le spunea burjui... Și după război m-am așteptat ca el să se Înscrie În partid, dar nu s-a Înscris - Însă nici nu a renunțat la părerile lui de stânga, doar că s-au mai acomodat realităților pe care le-a cunoscut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Predarea era În română, dar imediat ni s-au introdus și cursuri de rusă. Director era deja un rus... Țin minte că era un Învățător originar chiar din Herța și În momentul când făceam vreo năzbâtie Îmi striga „fiu de burjui” - era deja lupta de clasă și În școală... În loc de buletine rușii au dat așa-zisul pasport, iar cel primit de tatăl meu avea un indicativ - 39 (mai târziu am aflat că 39 Însemna, pentru deportare)... În Siberia? În Siberia... În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
dat așa-zisul pasport, iar cel primit de tatăl meu avea un indicativ - 39 (mai târziu am aflat că 39 Însemna, pentru deportare)... În Siberia? În Siberia... În Herța, cine a avut vreun magazin, imediat i-a fost Închis, gata, „burjui”... Și din Herța, pe 15 iunie 1941, În noaptea respectivă s-au efectuat primele deportări spre Siberia: au fost luate 38 de familii de evrei și o familie de români - acel Popescu, farmacistul... Popescu nu a Încercat să plece Înainte de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ne-au lăsat-o, să locuim În ea... Cu ce v-ați ocupat mai departe? Un an de zile am rezistat, că tata a reușit să meargă ca paznic pe undeva. Nu voiau să-i dea nimic de lucru, fiind burjui, dar practic a fost un an foarte greu, mai ales că eram În așteptarea deportării - se zvonea că vom fi deportați, În momentul când am primit acel 39 În pasport. Dar pe 22 iunie, după o săptămână, a Început războiul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Au plecat la formarea statului Israel? Da, au plecat, au murit acolo. Și sora mea a plecat... Au Înțeles că România are aceeași cale socialistă și au plecat... Da, da... Tatăl meu, după anul acela cu rușii - când a fost burjui și era și pericolul Siberiei - n-a mai vrut, iar când a putut a plecat, chiar cu riscul că eram student - și m-a lăsat... Și dumneavoastră de ce nu v-ați mai dus după facultate? După ce am terminat facultatea m-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
prostie periculoasă și cu neputință de evitat înainte ca toana „să le treacă“. Bărbatul cu numele de Carasin făcu un pas înainte, se întoarse ca să se asigure că Batum era acolo și dădu drumul unei tirade bine pregătite: — Ei, proprietar burjui, nu citim ziarele, ne batem joc de deciziile sovietului... Krasnâi se băgă în vorbă, dar cu o voce în care condamnarea era deja mai bine formulată: — ...și continuăm să ne servim de bunurile care aparțin poporului. Și nici nu suntem
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
sărăcia ori tendința de Îmbogățire prin mijloace necinstite nu erau iertate de colectivitate. Asemenea acestora, nici prostia sau lăudăroșenia. Cutare era al lui N am mălai, altul al lui Cacă-n casă, sau Șoni ori Țarcă, un altul Fúciu, Covrig, Burjui sau Picu, Roițașul, sau Ciolac, Canțăr, Pișta sau Hulpea, Buha, Boleanu, Cucii (descendenți al unuia ce-i zicea Cucu), Ciocârlan sau Ragelă, etc. La o analiză mai atentă a numelor de familie existente În comună În urmă cu aproape un
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cu Ionuț al Mariei lui Ilie, tot Țăran Îl chema și pe acesta. Din căsătoria lor rezultă un fecior, Simion, căruia Îi rămâne toată averea agonisită de părinții lui și de aceea i se spunea În sat Simion al lui Burjui sau Burjuieșu. Era un bărbat harnic și vrednic, dar cam fălos de felul lui. A făcut războiul bietul Simion și a fost rănit pe front. Era În ziua de Rusalii prin anul 1946 și trecuse mai bine de un an
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
profesor la facultatea de agronomie de aici. Amicul și colegul meu, fiind În vacanță, gospodărea. Suit pe o scară, vopsea scândurile exterioare ale casei. În grajdul lui de scânduri am băgat și mașina mea. Casa lui are strictul necesar unui burjui american, profesor universitar. Nimic de lux, nimic ostentativ. Mobilă puțină, strict necesară, fără 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 122 să lipsească ceva din ceea ce economisește sau Îmbogățește viata. Casa, cu pereții dubli din scânduri are un
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Sau cum ar evolua o „Revoluție în cer”? Cea de pe pământ... o știm. Ei, dar a alege între „a alerga bezmetic în jurul Pământului” și a dori „libertatea astrală” e cu totul altăceva!... Mai bine alegi nefericirea pantofilor... cu un „drept” - „burjui” și c-un „stâng” - „jupuit”, nu?! sau dialogul dintre un nebun și un teolog... sau... ploaia și încornorații (umor irezistibil, o scenetă faină). 6ă nu uităm nicicum, să avem grijă să nu „golim” „magazia” cu sentimente. S-avem grijă ca
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
s-au ascuns pe unde au putut. În sat n-am rămas decât eu, Mitică și Sisi, hotărâți să mai salvăm ce se putea salva. Satul mirosea a porci pârliți și vin scurs din butoaiele Împușcate În pivnițele gospodarilor vrednici (“burjui” etichetați de ruși). Nu erau rare cazurile de soldați Înecați În vinul atrăgător de Târnave. Nu pot omite nici noaptea sosirii armatei cazace. Eram cu Sisi În Suseni, unde aveam provizii din toate. Văzând o dâră de lumină, a venit
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
romanului produs în anii '50 de propaganda de partid. În proza stalinistă, dacă știi să citești dincolo de convențiile realismului socialist (teatrul epocii e încă și mai simptomatic!), societatea e mai veridic, mai exact și mai amănunțit reprezentată. Evident, de câte ori apare "burjuiul", chiaburul sau moșierul, acesta este vituperat, criticat, prezentat caricatural. Dar el există, e viu sub subțirea și neverosimila propagandă, subminată de propria retorică și de propriul exces. Deci ansamblul societății din România stalinistă este aproape integral restituit de scriitorii "angajați
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
și a trăit ani de zile ca fotograf amator, deși se „acomodase” la începuturile regimului, dar, spre ghinionul lui, a observat repede trișeria penibilă, grotescă a „stării de fapt”, iar A.E. Baconsky, după câteva volumașe unde demascase cu asprime burjuii și chiaburii, a „aruncat mănușa”, și-a regăsit arta și uneltele literare, dar a fost prompt și brutal „evacuat” de la conducerea revistei Steaua, la sfârșitul deceniului șase, atunci cea mai bună, mai curajoasă revistă literară. „Invitat” la București, pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Am luat gazeta, și am citit întâi articolul despre Marșul cel lung. O fotografie arăta un țăran chinez zdrențăros, cu tălpile unor bocanci rupți legați cu sfoară, cu un afet greu de mitralieră cărat în spinare, cu o mulțime de burjui chineză, la Șanhai, privindu-i, bine îmbrăcați, uitân-du-se la el ca la o apariție preistorică, și acel țăran singur ca la un marș nesfârșit își continuau mersul cel lung în istorie. Paulică l-a aplaudat. Ca la o sosire un
Pecetea finală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8012_a_9337]
-
mobile vechi, Letiția Branea, mama ei și fratele acesteia (unchiul Ion), e pe cale de a fi și el pierdut. Proprietarul cel tânăr, cu ochii injectați de puterea unei funcții cu răspundere, abia așteaptă să-i poată da afară pe acești burjui cărora le și strigă în față, în momentele de avânt bahic: "legionarilor!". E oare tematica altora preluată aici? Este o amprentă personală în cel mai concret sens al termenului: e teama, groaza de excluderea definitivă, cu eliminarea din câmpul muncii
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
plăcut să-nsceneze istorie", punînd la cale "fel de fel de descălecate și încălecate". Sau: " Dar de unde să știe fîrtații noștri întru neam că România cea mare și frumoasă, în care ei acum se simt în liniște, a fost opera unor burjui cu barbișoane și chiar cu pince-nez-uri?". Explicabil, Vestul nu e încă atmosfera în care putem respira, ci o năzuință, o așteptare. Un "stil" la care încă n-am acces pe scară generală și pe care diaristul îl recunoaște într-un
Un observator solitar Un observator solitar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9680_a_11005]
-
la testicule sau cu măciuca în cap, își va chinui și ucide semenul cu vise atroce repetitive, despre torturarea celor dragi și a lui însuși, induse prin electrozi lipiți pe tâmple de un supermicrosoft minune... Și nu pentru că e un burjui nenorocit, ci pentru că nu ține cu Steaua. După ani de despărțire, Lucian Pintilie răsună din nou în sufletul meu, sinistru și clar, cu vocea acestui monstru pe nume Dinică, în stare, la șaizeci și câți de ani are, să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
lângă Miluță și Irina: Copii, ah, ce bine că vă-ntâlnesc! Nu l-ați văzut pe prefect? Hei, oameni buni! strigă Miluță. Cine l-a văzut pe prefectul orașului? Ha? Ce? gâlgâi o voce ca un clopot de biserică. Prefectul!? Burjui! S-a zis cu el! Te pomenești că l-au și arestat, se sperie Miluță. Nu se poate! strigă Cerboaica. Acu un ceas m-am despărțit de el. Ce-a fost am văzut, ce-o veni vom vedea... Cine-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ca ochiul dracului, chiverniseala identificată cu avariția, conacul ars de răsculați (recoltele „strânse-n sudoare și sânge luând drumul cazinourilor pariziene“, bașca arendășimea vampirizantă), desculții cu botnițe la culesul strugurilor, obrajii puhavi ai „băgătanului“, bolșevica demonizare a „chiaburului“ și-a „burjuilor“, totul vizând smintirea rosturilor ancestrale în numele „luptei de clasă“ și pentru răsturnare cu orice preț. Deși e dintotdeauna însuși motorul dezvoltării, bogăției i s-au adăugat preponderent la noi atribute negative: epatologică, decadentă, vanitoasă, extravagantă, dementă, iresponsabilă, insațiabilă, falimentară, cinică
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]