697 matches
-
în Republica Moldova, localitatea Făgureni, raion Strășeni. 55. CUJBA LIUBA, fiica lui Baida Mihail (n. la 1914 în Miclești) și Elisaveta, născută la data de 21 februarie 1958 în localitatea Miclești, județul Criuleni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Burlești, str. Caucazului nr. 98. 56. CUPEȚ VLADIMIR, fiul lui Cazimir (n. în anul 1919 în Cinișeuți) și Elena, născut la data de 27 martie 1951 în localitatea Cinișeuți, județul Rezina, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Bălți, str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171756_a_173085]
-
Rânghilești, Rânghilești-Deal Comuna Sulița Sate: Sulița, Cheliș, Dracșani Comuna Trușești Sate: Trușești, Buhăceni, Ciritei, Drislea, Ionășeni, Păsăteni Comuna Ungureni Sate: Ungureni, Borzești, Călugăreni, Călugărenii Noi, Durnești, Mihai Viteazu, Mândrești, Plopenii Mari, Plopenii Mici, Tăutești, Vicoleni Comuna Unțeni Sate: Unțeni, Burla, Burlești, Mănăstireni, Soroceni, Valea Grajdului, Vultureni Comuna Vlăsinești Sate: Vlăsinești, Miron Costin, Sârbi Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 4 Orașul DARABANI Localitate componentă: Darabani Sate ce aparțin orașului: Bajura, Eșanca, Lișmănița Comuna Adășeni Sate: Adășeni, Zoițani Comuna Avrămeni Sate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Republica Moldova, loc. Chișinău, str. Uzinelor nr. 19B, cămin. (1454/2002) 80. MERLĂ ALEXANDRU, fiul lui Merlă Gheorghe (fiul lui Isai și Feodosia n. 01.06.1917 în Ruseștii Noi-Chișinău) și Maria, născut la data de 19 iulie 1980 în localitatea Burlești, județul Chișinău, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, loc. Durlești, str. 27 August nr. 85, jud. Chișinău. (1266/2002) 81. MÎNZAT TATIANA, fiica lui Mînzat Pavel (n. 24.06.1927 în Vancicăuți) și Valentina, născută la data de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170273_a_171602]
-
narațiunea obiectivă, subiectivă, omnisciența totală/partială, impersonalitate, construirea intrigii; tipologia personajelor; motivarea socială/ psihologică; modalitățile retorice ale povestirii; timp, spațiu, cauzalitate; structuri expresive dramatice caracteristice tragediei, comediei, melodramei, teatrului absurdului. c) perspective și tonalități: ... - tragism, patetism, comic și ludic, ridicol, burlesc, grotesc, sublim. d) intenționalitate și limbaj - vocabularul poetic. ... Se vor studia lucrări reprezentative ale unor autori semnificativi din literatura și cultura britanică și americană conform următoarei liste minimale: William Shakespeare: The Sonnets, Romeo and Juliet, Hamlet, Macbeth, A Midsummer Night
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
cu victoriile din „vârsta de aur” a „marelui mut”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului trei stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Atuul filmului îl reprezintă excelentul scenariu al lui Titus Popovici care, amalgamând genuri diferite precum estrada, burlescul, pamfletul și chiar rechizitoriul politic, le asigură, mai ales lui Caragiu și Diaconu, apariții de excepție și înscrie un remarcabil succes de public: 5.452.000 de bilete solicitate. Mai puțin convingător monologul satiric ce reprezintă tocmai miza conflictului, recital
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
ori. Profesoara Zoe Dumitrescu-Bușulenga scria că această povestire conține "„o nuanță de critică socială sau morală, o undă de etică și umanism. Iar în Sistemul doctorului Catran și al profesorului Pană, schiță în care Poe se arată un maestru al burlescului, nebunii stăpâni ai ospiciului și terorizând pe cei întregi la minte constituie un fel de amară satiră socială, de tipul vechiului Narrenschiff, demonstrând răsturnarea valorilor în lume, răul stăpânind, și binele supus și îngenuncheat”".
Sistemul doctorului Catran și al profesorului Pană () [Corola-website/Science/325791_a_327120]
-
lui Trică", "Din valurile vieții", "Prințesa", "Un democrat", considerând orașul un loc de pierzanie, aceste nuvele au intrigi puternice cu situații dramatice și cu încheieri nefericite. "Revoluția de la Pârlești" și "Crucile roșii" sunt nuvele mai vesele, satire bonome cu aspect burlesc. Prima tentativă de a scrie un roman, a vut loc tot în timpul studenției, în anul 1873, când a încercat să scrie "Osânda răului", dar recunoașterea sa ca romancier a avut loc abia după apariția romanului "Mara", în revista "Vatra" în
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
ca intrigă a destinului individual, aflat pe câmpurile de luptă al supraviețuirii (pentru achitarea facturilor restante la întreținere) și al visatului triumf social în „lumea pe dos” din „epoca jaga-jaga” (datorat operei sale), naratorul trece cu dezinvoltură și umor de la burlesc la tragi-comic și de la farsă la melodramă. Discursul său vivace și pitoresc rămâne în permanență la suprafața lucrurilor, potențând caracterul lor bizar prin alăturări aleatorii. El creează un univers carnavalesc prin strategii diverse, de la explorarea comicului de situație și de
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
Lupului Coșciug au vândut cu 90 zloți părțile lor de moșie de la Bălușeni. Plata s-a făcut în prezența mai multor martori, printre care și „Dronea ot Blândești” Comune învecinate: la S Sulița, la N-E Gorbănești iar la V Burlești. Comuna Blândești este așezată în jumătatea sudică a județului Botoșani de o parte și de alta a șoselei județene nr. 297, precum și în dreapta pârâului Burla; satul Blândești, reședința comunei mai nou înființate este așezat pe partea estică a unui deal
Comuna Blândești, Botoșani () [Corola-website/Science/300892_a_302221]
-
al lui Șoimaru s-a produs în ipostaza de dramaturg, cu piesa "„Furtună în Olimp”", reprezentată pe scena sălii Studio a Teatrului Național din București, în stagiunea 1945-1946. Piesa este scrisă de pe poziții antirăzboinice, într-un registru mai de grabă burlesc, cu un dialog spumos și replici ingenioase, utilizând personaje și motive împrumutate din mitologia greco-romana. Piesa ""Afaceriștii"", reprezentată la Teatrul Municipal din București în stagiunea 1952-1953, are o structură vădit comformistă epocii respective (pentru această piesă i s-a decernat
Tudor Șoimaru (scriitor) () [Corola-website/Science/323364_a_324693]
-
elementele criticate de Andrei Gorzo (circul, fantoma) dau filmului "„o forță de impact vizual extrem de expresivă”". El a lăudat unele secvențe vizuale în realizarea cărora regizorul s-a inspirat din producții cinematografice de succes; este vorba de tratarea în stil burlesc a incidentelor comice cu echipa agitatorilor de la proiecția filmului de propagandă stalinistă, aerul fellinian degajat de sosirea nocturnă a circului, atmosfera de tip Wajda din scxena năvălirii în casă a soldaților sovietici sau cadrul final cu stafia care se ascunde
Nunta mută () [Corola-website/Science/321910_a_323239]
-
delectabil la nivelul actorului și al scenei, amestec de pantomimă, film mut și comedie bufă, însă (...) necreditabil la nivelul ansamblului, din cauza ciocnirii neinspirate a registrelor”". Mihai Fulger a apreciat imaginea lui Vivi Drăgan Vasile și spectacolul alb-negru de „un comic burlesc, chaplinian” al bătăii între activiștii comuniști (în care doar steagul comunist rămâne roșu), considerând "Nunta mută" ca "„un film balcanic onorabil - deopotrivă pitoresc și tragicomic, plin de culoare și de vitalitate”". El critică însă teatralitatea interpretărilor. În ajunul Crăciunului anului
Nunta mută () [Corola-website/Science/321910_a_323239]
-
crima, iar în „Tu ești ucigașul!” criminalul își mărturisește vina atunci când își vede victima revenind la viață. Povestirea este prezentată într-un mod umoristic, satirizând orașul rural și realizând o caricatură a locuitorilor săi. Povestirea poate fi considerată o poveste burlescă de raționament a lui Poe. Titlul povestirii provine din Cartea a doua a Regilor (Samuel 2, 12:7) , în care profetul Natan îl acuză pe regele David că ar fi plănuit moartea lui Urie pentru a se căsători cu soția
„Tu ești ucigașul!” () [Corola-website/Science/334350_a_335679]
-
Comedie nostimă în care didacticismul scenaristului Francisc Munteanu e dres cu conotații realiste demne de consemnat. Unul dintre protagoniști este, de altfel, Bucureștiul anilor '80 surprins, în ebuliție, de privirea directorului de imagine Marian Stanciu. Pe lângă bibiluri comice în loc de gag, burlescul scăpat din hățuri al „avocatului” Saizescu și stridențele Dragăi în rol de soacră aprigă sunt, din fericire, dominate de ironia fină a lui Catrinel Dumitrescu. Secv. rapel: nunta în toiul căreia, înainte de a răspunde afirmativ, șoferul întreabă mireasa printre dinți
Buletin de București () [Corola-website/Science/308358_a_309687]
-
de a pune în lumină pericolul dezumanizării, datorat goanei după profituri și parvenitism, comedia Concurs de frumusețe se înscrie printre reușitele genului. Mijloacele folosite de Tudor Popescu pentru realizarea scopului propus aparțin unui amplu registru comic, începând cu cele proprii burlescului și bufonadei, terminând cu incisivitatea amară și lucidă a satirei. Notele dominante țin însă de comedia de moravuri, bine pigmentată cu situații de farsă: de aici contradicția evidentă, ostentativă, între angrenarea pătimașă a eroilor în luptă și micimea scopului lor
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
turci să jefuiască Țara Românească. Cu toate că este o scriere subiectivă, cronica versificată a pitarului Hristache este, în opinia istoricului literar Dumitru Murărașu, „un interesant document al vremii”. Cronicarul realizează un portret plastic, plin de culoare, al domnitorului și un portret burlesc al caimacamului temporar Dimitrăchiță Turnavitu, descriind întâmplări importante precum intrarea turcilor în București. Hristache folosește un vers scurt în stil popular, cu o rimă ușoară, uneori forțată. Ritmul povestirii este unul alert. Limbajul familiar și plin de un umor, specific
Pitarul Hristache () [Corola-website/Science/337115_a_338444]
-
special efectul comic în literatură. Criticul literar George Călinescu consideră perioada interbelică ca fiind perioada scrierilor cele mai valoroase ale lui Ludo, considerând ca cea mai bună carte a sa culegerea de nuvele umoristice „Hodje-Podje” (1928), care cuprinde câteva viziuni burlești de factură expresionistă, excelente ("În ghearele artei", "Eu, capodopera părinților mei"). Alte scrieri ale sale sunt "Mesia poate să aștepte ( Cu mașina pe urmele profeților)" (1934) și "Domnișoara Africa" (1935), romane jurnalistice pline de spirit și vervă imaginativă. Pasajul acesta
I. Ludo () [Corola-website/Science/307269_a_308598]
-
case se află birourile tribunalului sau faptul că, în căutarea sălii de judecată, bate la toate ușile și întreabă de tâmplarul Lanz sunt doar câteva din situațiile comico-absurde din romanul "Procesul". De multe ori, atmosfera kafkiană amintește de farsă și burlesc. În "Castelul", situația lui K. este una comică, pentru că, nefiind nici acceptat, nici respins de autoritățile Castelului, se vede nevoit să ducă o existență futilă și stagnantă, hrănindu-se cu iluzii, bazându-se fără succes pe influența amantei sale, încercând
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
și devenind caricaturist de prima pagină la "Evening Mail". Goldberg a realizat și numeroase comixuri (benzi desenate): "Foolish Questions", I"m the Guy", The Look Alike Boys", "Inventions", axându-se cu precădere pe caricatura politică și de situație în imagini burlești. A obținut un premiu Pulitzer în 1960 pentru caricatura editorială și în anii "60 a fost considerat a fi "decanul caricaturiștilor". Ripley a fost un caricaturist cronicar pentru "San Francisco Bulletin" înainte de primul război mondial, desenând un grupaj de situații
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
genul caricaturii de care ne-am ocupat până aici și își are originile cam din aceeași perioadă de sfârșit de secol XVIII. Orientarea tematică a acestui capitol al caricaturii se axează pe principiile eticului și al situației comice bufe. Comicul burlesc își are originea în improvizațiile comediei dell" arte și în farsele amicale de local. Ca și epigrama, caricatura de gag își alege subiecții pe criteriul denaturării unui aspect comportamental sau exagerării unui element fizionomic. Răutacioasă și chiar vulgară adesea, caricatura
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
aliați influenți, ea va lega regele nu numai prin relații sexuale ci și ca prietenă, damă de conversație și sfătuitoare a regelui. Astfel, pentru desăvârșirea planurilor ei de a nu pierde contactul cu regele, organizează la domicilui ei un teatru burlesc cu artiști apreciați. La inaugurarea teatrului va fi prezentată piesa „Tartuffe” de Molière. "Madame Pompadour," mai ales în ultimii ani, trebuie să-și apere cu multă diplomație poziția ei la curte, față de noua amantă a regelui, Anne Coupier de Romanss
Madame de Pompadour () [Corola-website/Science/308315_a_309644]
-
Poe a vrut să adune o serie de povestiri mai vechi într-un volum intitulat "Tales of the Folio Club". Culegerea de povestiri avea să fie unificată sub forma unei serii de povestiri prezentate de membrii unui club literar considerat burlesc de critica literară modernă. Anterior, Poe publicase o parte dintre aceste povestiri în Philadelphia "Saturday Courier" și "Baltimore Saturday Visiter". Editorul James Kirke Paulding a încercat să îl ajute să își publice culegerea de povestiri, dar a fost refuzat de
Aventurile lui Arthur Gordon Pym () [Corola-website/Science/325705_a_327034]
-
Există, în Commedia dell'arte, restaurată și adusă până la strălucirea celei mai înalte arte, de către venețianul Carlo Goldoni un personaj inte resant: PANTALONE. Criticul Alexandru Balaci, definind spectacolul improvizațiilor burlești italiene, îl definește și pe Pantalone: "Așa cum se știe, commedia dell'arte era bazată îndeosebi pe arta actorului, mai mult decât pe arta autorului, pentru că în realitate în commedia dell'arte nu exista textul scris, exista numai un scenariu cu
Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/90_a_405]
-
decât imaginația, ficțiunea, nu era legată strict de realitate. Și atunci a apărut Carlo Goldoni, reformatorul teatrului italian." (Alexandru Balaci, în emisiunea Clasicii dramaturgiei universale, Radio România Cultural, 14 decembrie 1997). În DEX, există definită "pantalonada": "PANTA LONÁDĂ s.f. Scenă burlescă; (p. ext.) bufonerie; discurs ipocrit. [< fr. pantalonnade, cf. Pantalone personaj tipic din comedia italiană]" cu o eventuală completare, din partea unui amator anonim de etimologii : "Pantalonul a fost inventat de venețieni și, oriunde mergeau în lume și deschideau un magazin de
Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/90_a_405]
-
stație se dovedește a fi o mare pasionată de filme, ea afirmând că preferă gagurile seci precum cele din "S-a furat o bombă" și actori ca Puiu Călinescu care au interpretat o gamă mare de roluri de un comic burlesc și Dem Rădulescu, un „excelent comic” despre care nu mai apucă să vorbească. Ieșit pe culoar pentru a fuma o țigară, regizorul dă peste un călător fără bilet (interpretat de Puiu Călinescu) care pleacă repede deoarece din urmă vin doi
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]