27 matches
-
toți europeni. Ni se oferă tuturor costume arăbești și un machieur special ne machiază pe noi, femeile. Iată-ne pe mine în văluri albe, acoperită până la ochi, și pe soțul meu într-un caftan lung și cu un fel de burnuz pe cap, dansând după o muzică de dans arăbească. La masa de revelion ni se servesc mâncăruri specifice arăbești. Multe condimente, mult sos, multă carne grasă, poate nu deosebit de proaspete. A doua zi, întâi ianuarie (printre palmierii de pe mal și
Alte întâmplări haioase de peste mări și țări by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/2721_a_4046]
-
o ocazie. — Vino imediat înăuntru, îi ordonă el. Altfel plec. — Bine, du-te cu el, îi spun resemnat mărinimos vaporoasei posace, întinzând mâna spre ea. Dar dă-mi inelul înapoi. L-am primit de la un șeic din Daghestan, odată cu splendidul burnuz ce-mi ține loc de halat în casă, și țin la el. E de la omul care m-a învățat să pronunț consoane laterale. Și, în vreme ce ea mi-l înapoiază la fel de mașinal cum îl luase, îi privesc masculul în ochi și
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
pe Susan (Cate Blanchett), soția lui Richard (Brad Pitt). Cei doi soți au venit în Maroc pentru a fi singuri, cît mai departe de moartea fiului lor, deși spectrul acestei morți se regăsește la tot pasul, în femeile învelite în burnuzuri, în peisajul deșertic unde cimitirul este marcat de pietre ascuțite așezate vertical ca dinții unei perii uriașe. Scena discuției dintre ei, de la începutul filmului, mi-a amintit de o povestire excepțională a lui Ernest Hemingway, Hills like White Elephants. Replicile
Babel : istoria lumii în 4 capitole by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9925_a_11250]
-
cronic. În primele momente, cînd omul ieșea afară, pielea se făcea de găină și perișorii, moi și incolori, deveneau bățoși, capabili de o poziție verticală raportat la suprafața pielii. Pe străduța Padocului, rătăcită prin cartierul Dalas, un omuleț îmbrăcat întrun burnuz tip pufoaică sovietică înota prin noroiul cleios spre nicăieri. Omul avea capul descoperit și ploaia își făcuse de lucru cu această victimă sigură. Sinuzita, bronșita și pneumonia, plus gîlmele, concurau vesel să pună stăpînire pe omuleț. Acesta sa oprit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
din ajunul D.V.M.C., visul este mai clar decât în alte nopți, decât în alte somnuri pe care le-a avut Dora până acum. "O melopee cu rezonanțe ciudate dă mister locului în care Justin, Omul cu Umbrelă, îmbrăcat într-un burnuz ocru-grenat, este așezat în poziția yoga de " Lotus ", cu o micuță baghetă de lemn în mână. Coborând din cer, în fața lui începe să se învârtă cu lentoare un disc de culoarea cuprului spoit pe alocuri cu aur. La un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
fie cu tine (în arabă, în original). Salut tipic tuareg, echivalent cu „bună ziua“ (în arabă, în original). Vânt din est, cald și uscat, ce suflă dinspre Sahara spre Africa Occidentală (în arabă, în original). Veșmânt tipic arăbesc, un fel de burnuz, ce acoperă corpul de la umeri până la picioare (în arabă, în original). În deșerturile de nisip, vastă întindere acoperită de dune (în arabă, în original) (n.t.). PAGE FILENAME \p D:\Carti operare\Ochii tuaregului\Ochii tuaregului.doc PAGE 86
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
la fatalitate? Să fim optimiști și să sperăm că Chirac n-o fi auzit de drăgălășenia rostită de Briand (la un pahar de Beaujolais...). Luvru. Sala Giocondei. Nu-i voie de fotografiat, dar blițurile spintecă scurt de sub mîneci, de sub chimonouri, burnuzuri, foiala continentelor e înmărmuritoare, nu se-aude-o vorbă, doar respirația... Te afli într-un cîmp electric. Nu-ți dai seama ce se-ntîmplă. Contemplare? Fie ea și extatică? Nu. E un halucinant fetiș. 28 decembrie Pe un perete al atelierului peretele cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care cântărea avantajele și dezavantajele; apoi, depășindu-și, se pare, șovăielile, mi-a făcut o ofertă la care nu mă așteptam: — Cerul mi te trimite, nobile prieten, căci tocmai am primit din Italia și din Spania două însemnate comenzi de burnuzuri negre, una de o mie de bucăți, cealaltă de opt sute, care trebuie livrate la începutul toamnei. După cum știi, cele mai apreciate în Europa sunt burnuzurile din Tefza, pe care m-aș duce eu însumi să le iau dacă aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
nobile prieten, căci tocmai am primit din Italia și din Spania două însemnate comenzi de burnuzuri negre, una de o mie de bucăți, cealaltă de opt sute, care trebuie livrate la începutul toamnei. După cum știi, cele mai apreciate în Europa sunt burnuzurile din Tefza, pe care m-aș duce eu însumi să le iau dacă aș fi mai sănătos. Mi-a explicat în ce anume consta târgul: urma să primesc două mii de dinari, o mie opt sute pentru a cumpăra marfa, la prețul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
aș duce eu însumi să le iau dacă aș fi mai sănătos. Mi-a explicat în ce anume consta târgul: urma să primesc două mii de dinari, o mie opt sute pentru a cumpăra marfa, la prețul de un dinar pe un burnuz, preț cu toptanul, restul fiind pentru cheltuielile și osteneala mea. Dacă izbuteam să obțin de la cei ce le confecționau un preț mai bun, partea mea urma să fie mai mare; dacă aveam să cumpăr mai scump, aș fi fost obligat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ales al orașului. Mi-a explicat că Tefza trăise până atunci ca republică, fiind cârmuită de un sfat al cetățenilor de vază, fără protecția nici unui sultan sau trib nomad, neplătind nici dări, nici răscumpărări, și asigurându-și prosperitatea datorită vânzării burnuzurilor din lână, prețuite în lumea întreagă. Însă, de când izbucnise un conflict sângeros între două clanuri rivale, luptele și răfuielile ucigașe se înmulțiseră în asemenea măsură încât, spre a putea opri masacrul, sfatul hotărâse să-i supună oprobriului cetății pe membrii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
spus numele meu și motivul vizitei mele, i-am repetat puținul pe care-l auzisem despre evenimentele de la Tefza, apoi am adăugat că n-aveam să zăbovesc prea mult pe acolo; doar cât să-mi vând săbiile, să-mi cumpăr burnuzurile și s-o iau din loc. Personajul mi-a cerut să scuz nervozitatea compatrioților săi și a poruncit gloatei să mă lase să trec, explicând în limba berberă că nu eram nici iscoadă, nici sol din Fès, ci doar un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
nopți, nu mai avusesem parte de alt acoperiș decât bolta înstelată. Abia mă așezasem că prin camera mea începură să se perinde cele mai mari averi din ținut. Un negustor bogat veni să-mi propună să-mi dea opt sute de burnuzuri în schimbul celor patru sute de săbii ale mele. Eram gata să primesc, dar un alt neguțător, țâșnind lângă urechea mea, îmi propuse cu glas scăzut o mie de burnuzuri. Neavând nici un soi de experiență, mi-a trebuit ceva timp până să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Un negustor bogat veni să-mi propună să-mi dea opt sute de burnuzuri în schimbul celor patru sute de săbii ale mele. Eram gata să primesc, dar un alt neguțător, țâșnind lângă urechea mea, îmi propuse cu glas scăzut o mie de burnuzuri. Neavând nici un soi de experiență, mi-a trebuit ceva timp până să mă dumiresc de motivul unei asemenea solicitudini: la apropierea armatei dușmane, locuitorii nu se gândeau decât la o modalitate de a se descotorosi mai repede de toată cantitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
cucerirea orașului. Pe deasupra, armele pe care le transportam nu puteau veni într-un moment mai bun, întreaga populație mobilizându-se pentru a ține piept atacului. Așa că eu dictam condițiile: am cerut să capăt în schimbul săbiilor mele o mie opt sute de burnuzuri, nici unul mai puțin; după câteva târguieli, unul dintre negustori, un evreu, a acceptat în cele din urmă. Astfel, chiar în ziua sosirii mele, aveam deja în posesia mea toată marfa cerută de messer Marino. Fără să mă fi atins de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
putut afla Cuceritorii de Întoarcerea lui și de ce ar fi Încercat să-l asasineze? Ce se Întâmpla, oare, În acele depărtări În care creșteau prea multe taine? 21 septembrie 1475, Drumul Mătăsii, Între Urumqi și Samarkand Ștefănel observă călăreții În burnuzuri albe care Înaintau prin stepă, la mare distanță de el. Apăruseră de două zile și păreau a supraveghea, de la distanță, drumul care cobora de la Urumqi, orașul din ținuturile locuite de triburile mongole, spre Însoritul Samarkand. Nu se apropiau la mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
altcineva. Era un alt fel de a fi Nimeni. Trebuia să treacă neobservat. Altminteri, miracolul din deșertul Gobi nu se va repeta. Atunci știuse totul despre cei care voiau să-l ucidă. Îi urmărise din depărtare, așa cum călăreții arabi În burnuzuri albe urmăreau acum caravana. Știa câți sunt, ce arme au, cât de obosiți sunt caii, cum rezistă la căldură, care este momentul În care sunt convinși că În preajma lor nu se află nici un pericol. Când dorm cu străji cu tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
nu mai Întrebă nimic. Cei doisprezece se Întoarseră la cai și, Însoțiți de căpitanul Petru, Își pregătiră bagajele pentru plecarea la Suceava. În vreme ce Moldova aștepta vești, aventura lor Începea. 20 octombrie 1475, Drumul Mătăsii, Între Urumqi și Samarkand Călăreții În burnuzuri albe părăsiră caravana, dar se opriră În apropierea ei. Era a patra pe care o cercetaseră cu de-amănuntul În răstimpul a trei zile. Nu găsiseră nici un semn. Dispariția călătorului n-avea, totuși, nici o logică. Fusese acolo, În prima caravană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
în interiorul lui nu fuseseră, de fapt, decât o avertizare, răspunsul clar la întrebarea clară pe care i-o pusese adversarul său. Atacă din nou și înțelese dintr-o dată cât de nepotrivite erau hainele lui lungi, turbanul mare și vălul lat. Burnuzurile i se încurcau printre brațe și picioare, încălțările, acele nait cu talpă groasă și curelușe subțiri de piele de antilopă alunecau pe pietrele ascuțite, iar litham-ul îl împiedica să vadă limpede și să-i ajungă la plămâni tot oxigenul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
palmele și făcând să alunece mânerele metalice ale spadelor ce se ridicară din nou. Se cercetară, se aruncară unul asupra altuia în același timp, dar, în ultima clipă, Gacel se retrase, lăsând vârful spadei lui Mubarrak să-i sfâșie pânza burnuzului și să-i zgârie pieptul, și apoi străpunse pântecele dușmanului, dintr-o parte în alta. Mubarrak rămase în picioare câteva momente, sprijinit mai mult de spada și brațele lui Gacel decât pe propriile-i picioare, și când celălalt își scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
este folosit în Africa pentru curse rapide. Poate parcurge până la 80 km pe zi. în deșerturile de nisip, vastă întindere acoperită de dune. Soldat de infanterie. Termen cu care arabii îi desemnează pe creștini. Veșmânt tipic arab, un fel de burnuz ce acoperă corpul de la umeri până la picioare. Salut tipic al tuaregilor, echivalent cu „Bună ziua!“. Alah să fie cu tine!. Nume dat de tuaregi zonelor unde este apă în subsol și există posibilitatea de a o capta săpând puțuri, motiv pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
l-au eliberat pe pehlivan, c-o macara și c-un scripete, dintre copcile zidăriei, l-au ghintuit pe moment între fiare și, în loc de-al mai îndrepta la comportament, cu stropșiri sau excludere din Organizația de Bază ori cu burnuzul, Cârmaciul, dintr-o prost înțeleasă solidaritate între marii artiști, l-a parașutat pe îndrăzneț în scaun de redactor la cea mai balneară și toropitoare revistă de cultură din Capitală... Pe revistă o chema Contemporanul, n-o poți silabisi, adoarme musca
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
abia din clipa când Aglaia apăruse pe terasă, iar el sărise de pe canapea și pășise spre mijlocul odăii ca s-o întâmpine; asta se întâmpla pe la ora opt seara. Aglaia era singură-singurică, îmbrăcată simplu și parcă în grabă, cu un burnuz ușor. Ca și dimineața, era palidă la față, iar în ochii ei fulgera o strălucire vie și uscată; avea o expresie a ochilor pe care prințul nu i-o mai cunoscuse până atunci. Ești gata, remarcă ea cu voce scăzută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cu el și părea venit din negura timpului, neras de la naștere, cu ochi vicleni și gura ascunsă printre tufișurile unei bărbi enorme, roșie ca sîngele proaspăt. Costică purta niște opinci din piele de bou, avea pantaloni din suman și un burnuz din piele de oaie întoarsă pe dos. În spate ducea o desagă din pînză de sac și pe cap avea o căciulă imensă, roasă pe la margini și mițoasă rău. Omul acesta părea mai sălbatic decît un viking care rătăcise pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
primăverii, plop singuratic cu foșnet perpetuu de frunze, cioban grigorescian răzimat în bâtă și profilat nesfârșit pe fundul cerului albastru - cu ce aș fi putut asemăna pe tânărul ce mi-a intrat în birou acum vreo zece ani - beduin fără burnuz și cămilă sau tânăr prinț indian, smead, iluminat, drept ca un prapur, crezând în poezie și în destinele ei.” 2 1 Nicolae Manolescu - O istorie a versificației moderne, în „Contemporanul”, nr. 21, 27 mai 1966, p.3 2 Vladimir Streinu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]