126 matches
-
copil albastru, despuiat, făcut de Egreta, fata lui Cercel Caraenache, cu vântul turbat. Băiețelul năstrușnic mâna val vârtej, prin aer, un stol de ulii ca niște suveici de foc, iar pe drumul subțire dintre vii și pădure, o turmă de bursuci albi, precum un tăvălug. La un gungurit de-al lui ca de guguștiuc, ulii s-au năpustit asupra zmeului, i-au spart și scos ochii și l-au lovit distrugător din cap la coadă cu ciocurile și ghiarele lor ascuțite
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
treacă împreună prin marea încercare. Au ales fără ezitare: aveau să lupte pînă la capăt. Așa au înfruntat forța de nestăvilit a urșilor, agerimea rîșilor, istețimea vulpilor. Așa au băgat spaima, pentru totdeauna, în căprioare și cerbi, în viezuri și bursuci, în iepuri și veverițe. Să nu credeți că au pierdut ușor războiul acesta. S-au bătut lupii cu invadatorii pămînturilor lor pînă cînd ultimul capabil să sară la gîtul dușmanului, să-și înfigă colții și să sfîșie fără milă a
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
în 2003 cu hramul “Sf. Ilie” și este folosită numai iarna. A doua biserică, sfințită în 1984 cu hramul “Sf. Nicolae”, este folosită în sezonul cald. Comuna Lespezi situată în N-V-ul județului Iași cuprinde satele Lespezi, Heci, Buda, Bursuc Deal, Dumbrava și Bursuc Vale. Satul Lespezi, care îndeplinește și rolul de reședință a comunei a fost înființat la 21 iulie 1821, când un grup de negustori evrei au obținut un hrisov de la domnitorul Ioniță Sandu Sturdza prin care aveau
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Sf. Ilie” și este folosită numai iarna. A doua biserică, sfințită în 1984 cu hramul “Sf. Nicolae”, este folosită în sezonul cald. Comuna Lespezi situată în N-V-ul județului Iași cuprinde satele Lespezi, Heci, Buda, Bursuc Deal, Dumbrava și Bursuc Vale. Satul Lespezi, care îndeplinește și rolul de reședință a comunei a fost înființat la 21 iulie 1821, când un grup de negustori evrei au obținut un hrisov de la domnitorul Ioniță Sandu Sturdza prin care aveau dreptul “să înființeze în
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
numele de Buda, stăpânul acestor locuri. BURSUC- DEAL, sat înființat în 1879, după reforma agrară (1864), din timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Numele ar proveni de la bursucii care trăiau în pădurile ce acopereau aceste locuri sau de la un oarecare Bursuc. BURSUC VALE, sat înființat în anul 1921, este așezat în Lunca Siretului, la est de BURSUC DEAL și de calea ferată. De aici, sunt 3 kilometri până la Lespezi și 5 kilometri până la Pașcani. DUMBRAVA, înființat la 1922, pe moșia lui Fotin
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu „Între Pâraie”. Este un pământ pietros, puțin favorabil pentru agricultură. Numele vine de la faptul că seamănă cu o haină rea numită în această zonă și „buleandră”; - Bulgărie - loc pe malul Trestioarei, în zona traversării „Ceairului”, unde se practica legumicultura; - Bursuc Vale - moșie care include satul cu același nume, cuprinsă între digul lacului antropic de pe Siret, la est, și baza Coastei Bursucului, la vest, de o parte și de alta a căii ferate. Partea de nord a moșiei se numește „La
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
majoritatea caselor din Lespezi; - Ceair - loc de pășune la nord de satul Heci până la Colac la nord, calea ferată la est și Coastă la vest; - Cioate - loc din dreapta Siretului cu cioate rezultate din tăierea Zăvoiului între calea ferată și drumul Bursuc Vale și nord de sat; - Ciorap - în satul Dumbrava, din drumul Gafițenilor până la Ciuciu; - Cireș - teren arabil la sud de Țărnuică; - Ciuciu - de la frații Ciuciu spre Dănilă (E și S), tarlaua aparținând comunei Vânători; - Coastă - loc abrupt de pe fruntea terasei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și o șea. Văzut din lunca Siretului seamănă cu Vezuviu, din Italia;Dealul Strahotin - în sud estul satului Lespezi (300 m); - Diudiu - cătun așezat pe dealul cu același nume. Fost cătun pe moșia Heciului, în 1879 este pomenit pe moșia Bursuc Vale;Drumul Mănăstirii - pe creasta Dealului Mănăstirii, între Heci și Probota; - Dumbrava - teren din spatele casei fraților Ciuciu, care se învecinează la est cu comuna Vânători; - După Biserică - teren bun pentru agricultură din spatele bisericii Bursuc Deal, aparține comunei Valea Seacă; - După
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
comuna Lespezi. Menționat prima dată în documente în 1470;Hățaș teren neted, de luncă, de la fântâna lui Spataru până la Nemțeni și drumul spre Bursuc Vale; - Icoane - loc de fânaț și teren arabil, la est de calea ferată și până la drumul Bursuc Vale - Heci, între Poienița și Nemțeni; - I.M.M.R. - fosta moșie a lui Ioan J. Chiriacescu, preluată de I.M.M.R. Pașcani; - Imaș - teren necultivat pe care crește iarba pentru pășunat, la Heci, în sudul pădurii Trestioara, iar la Lespezi, la est de D.J.
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu reședința la Pașcani până în 1940. În 1942, comuna Lespezi făcea parte din plasa Dolhasca, iar în 1950 intra în componența raionului Pașcani. În urma împărțirii teritoriale din 1968, este comună în județul Iași, având în componență satele Lespezi, Bursuc Deal, Bursuc Vale, Heci, Buda și Dumbrava. La 1900, comuna Lespezi făcea parte din Plasa Siretul de Sus, cu reședința la Lespezi. Pretura era în clădirea cu etaj de pe colț unde a fost oficiul poștal și laboratorul de cofetărie. Roșca a fost
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
elevi. Forma satului este alungită, pe mai multe străzi paralele, textura regulată, iar ca structură este un sat de tip adunat (concentrat). Familii de gospodari ai satului: Jugrin, Turcu, Vatamanu, Paladi, Grigoraș, Postelnicu, Jora, Ursu, Acatincăi. V.S. 2.3.3. BURSUC VALE Este așezat în Lunca Siretului, în SE centrului de comună, în stânga căii ferate București Suceava și deservit de Halta Sodomeni (Lunca Siretului). Este o așezare nouă, înființată în urma reformei de la 1921. În 1930 era înglobat la Slobozia. În 1943
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
director; - Emilia Palade, profesor limba română, director;Florin Ciopraga, profesor istorie-geografie, director; - Natalia Canton (Hariga), profesor biologie; - Vasile Simina, profesor istorie geografie; - Silvia Maxim, profesor matematică; - Maria Bertișan, profesor matematică;Jenica Mărculeț, profesor istorie-geografie;Nicoleta Filote, profesor matematică, director. Școala Bursuc Vale În localitatea Bursuc Vale, cea mai nouă din comună, școala s-a construit după al doilea război mondial, pe terenul preotului Vasile Florescu, cu sprijinul sătenilor doritori de știință de carte pentru copiii lor. Clădirea a fost construită din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de origine indiană a cumpărat de la el o imensă o pădure de conifere, ce-a aparținut bunicului matern al sfrijitului. Recuperarea ei a fost lungă și costisitoare, dar a meritat! Suedezul va face din ea un fel de rezervație de bursuci, veverițe și căprioare pe care le va crește și Îmblânzi vânzându-le apoi pe mari sume de bani, drept animale de companie-o nouă modă printre excentricii bogătași occidentali. Așa se face că fostul liceu s-a transformat Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
tot răsucește capul în stânga și-n dreapta și-și smulge penele. După care pasărea își dă capul pe spate și înghite fiecare pană cu mișcări bruște, spasmodice. În locurile de unde penele au fost jumulite pielea e înroșită și buboasă. Omul, Bursuc, are pe umăr un prosop împăturit de care să se agațe papagalul, și prosopul e pătat la spate cu găinaț galben. Pasărea smulge o altă pană și o mănâncă. Vrabie îi dă o piatră lui Helen, care o strecoară în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
umărul lui Bursuc. Stridie îndinde mâinile, cu degetele rășchirate, și zice: — Liniștește-te, tati! Și se duce, cu Vrabie și toți ceilalți, să se uite la papagalul care zace mort la picioarele lui Bursuc. Mort și pe jumătate jumulit. Și Bursuc împinge pasărea cu sandaua și zice: — Jumulici? Mă uit la Helen. La soția mea. Soția mea, în felul ăsta ciudat și care-ți dă fiori. Până când moartea ne va despărți. Și poate că, dacă ai puterea să omori, poate reușești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
pe cărările neșterse ale amintirii. Am văzut astfel, la Siret, locurile unde mă scăldam împreună cu prietenii în bufneli asurzitoare și în curcubee de stropi. Am mai văzut zăvoaiele de sălcii-locuri dulci ale copilăriei în care intram cu grozavă frică de bursuci care ținea însă foarte puțin, până când dădeam de tufe cu mure. Am văzut șurile dărăpănate în care ne jucam de-a v-ați ascunselea și prin care trebuiam să scotocesc noaptea până când cu greu descopeream pe vreunul. Și multe locuri
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cavitate. Cu ani în urmă se scotea nisip de acolo. Ai impresia că ești într-o aulă universitară, doar că lipsesc tablourile de rigoare. În loc de tablouri, în pereții drepți și acoperiți parțial de ierburi, erau găuri mari, probabil escavate de bursuci, vulpi sau iepuri. În centrul aulei erau 12 butuci, așezați în cerc, pe care stăteau 12 tăblii, recent lucrate din lemn de frasin. Lîngă butuci erau alți 12 butucei, acoperiți cu blănițe de cîrlan și care țineau loc de scaune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
De câteva ore, de când am făcut poza cu telefonul, mă gândesc cum să scriu povestea asta? Ce poți să spui mai întâi? Un om al străzii plimba de sfoară un cățel paralizat imobilizat într-un cărucior cu rotile!!! Îl cheamă Bursuc. Și are 5 luni. Și o pofta de viață ireala! Ce cărucior!? E o nebunie! De când se știe, trăiesc amândoi. De fapt toți 3, pentru că Bursuc nu e singur la părinți. Mai e și Vulpoi, un cățel pitic și călin
Imaginea zilei și povestea din spatele ei by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/68588_a_69913]
-
Fetița se ascunde într-o scorbură și după momentul de agitație și suspans apare luna, iar peisajul se schimbă, avem o feerie nocturnă, o clipă de magie. Animalele pășesc nestigherite, învăluite în haina nopții, dar deconspirate fascinant de lumina lunii: bursuci, jderi, mistreți, hârciogi, un cerb. Terorii i-a luat locul fascinul, bucuria unui moment unic în care fetița se află în centrul acestei lumi, acceptată și protejată în scorbura ei de forfota vieții din jur. În momentul în care se
Cum visează vulpile fetițe cu chibrituri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7348_a_8673]
-
de uimire, dar lacrima cade pe lespezi. Lespezi de sare, mai mari decât Insula, în așteptarea unei Duminici fără sfârșit. HERB Pășuni, dealuri golașe, movile, stânci, pălării pentru țeste de împrumut. Lupii au ros copacii scoarța lor hrănește iepuri și bursuci, urmele învingătorilor se pierd ca niște labe de ciori în deșertul clisos al pădurii. Apoi a venit vântul și taurii lui purtând în coarne zdrențe dintr-un trecut nebulos. Pe jumătate de țară odihnesc măștile de împrumut ale vacilor negre
Poezie by Vasile Iancu () [Corola-journal/Imaginative/17213_a_18538]
-
aceiași oameni. Ca jurnaliștii răpiți în Irak. Acum au dispărut. Au apărut crima din strada Primăverii. Romanița cu coafură mop, suspans, interesează mai puțin de ce-a tras omul de serviciu secret în mintea lui Bogdănel, întrebarea e de ce împușcă bursuci și alte animale tragice. Că toți sînt vînători. Mugur Isărescu e enigma Otiliei. Uneori trag cu pușca în albine. Lui Human Rights Watch îi e milă de insecte, mai ales de cele din familia apidelor cu aparatul bucal adaptat pentru
Stejar, extremă urgență! by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11086_a_12411]
-
reguli. A stăpânit. E vremea să dispară. Nu de tot; din când în când, mulțimii trebuie să-i arăți pisica. Într-un moment de criză, va fi readus în scaun. Stațiunea îl va primi ca pe un salvator... Cuib de bursuci! Castelanul? Nu va izbuti mare lucru, aici. Arta magiei - dacă într-adevăr o deține - nu poate fi împărtășită unor grobieni. Nu știu pe nimeni, în urbea asta, capabil să sesizeze inefabilul. Poate Actorul, dar e, deja, bătrân. Când se îmbată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
patru pereți o mulțime de capete împăiate, unul mai fioros decât altul și toate cu limba scoasă. Erau capete de urși, de lupi, de vulpi, de râși, de țapi, de cerbi, de zimbri, de bouri, de mufloni, de nevăstuici, de bursuci, de jderi, de ienuperi, de vultur, de ulii, de corbi, ba chiar, lângă ușă, și un cap stingher, cu o inexplicabilă expresie de cruzime pe chip, de iepure. — E sala Capetelor - le spuse Ximachi, văzându-le privirea. Tot ce vedeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
care au făcut-o, dacă e vorba de animale, trebuie să fi fost de talie mare. Dacă te gândești la urși, te anunț că nu sunt pe aici. Cel puțin, deocamdată, nu au fost semnalați. Avem însă capre sălbatice, vulpi, bursuci și mai știu eu ce, altceva. Nu la asta mă refer... Am înțeles foarte bine ce vrei să insinuezi. Nu cred că acel asasin în serie a făcut o potecă. Toți cei din Baia de Sus știu că pe acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
atent spre adâncul pădurii. Se depărtează tiptil de mine, afundându-se în inima neagră a depărtării... Deodată văd în mijlocul poieniței, în pământ, o scobitură destul de mare și sunt convinsă că este vizuina unui animal. Știu că în pădure sunt și bursuci, și vulpi și mai știu că-și fac vizuinile pe terenuri mai ridicate pentru a nu fi inundate de ploi. Tehnica specială a construirii adăposturilor la animalele sălbatice spune multe despre viața lor pe timp de vară și de iarnă
TOAMNA BURSUCILOR de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368500_a_369829]