137 matches
-
mutarea scriitoarei la oraș, regele se substituie definitiv morții, acelei morți de care fugise copila când Își dăduse seama că „orice ogor era panopticul de o Întindere dezmărginită al soiurilor de moarte, un praznic Înfloritor. Fiecare Ținut exersa moartea”, iar buruienele Își Înfigeau colții În „marginea verzulie a urechilor” morților. Spaima de copil se traduce În dorința arzătoare de a pleca de pe „franjurii de pământ” pentru a trăi pe covorul de asfalt al orașului, etanș, astfel Încât face imposibilă trecerea morții către
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
va ploua vertical în urma urmelor mele cu viitorime lipsită de viitorimea voastră tămîioasă și laxă scurt pe doi luna va vorbi impecabil în limba românească și în limba franțuzească și în limba brazilor trăsniți de trăsnete pustiitoare și în limba buruienelor de iască scurt pe doi carnea mea și luciferică și lumească se va face scrum pe buzele și îngerești și drăcești ale luminilor și-ale întunecimilor infinite surt pe doi îmi voi acoperi oricînd fără rușine spatele cu giulgiul străvechi
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
Dan Spînu. „Academic Jazz Group” este un ansamblu cu formulă deschisă, perpetuu primenită, întemeiat în anii ’90, prin componența sa perindându-se mai multe generații de tinere talente - să-i amintim doar pe pianiștii Răzvan Boroda, Tudor Amarandei, vocalistele Marcela Buruian, Luiza Zan, bass-iștii Dan Spînu, Eddy Tîrîș. În actuala alcătuire, multi-premiatul quintet îi cuprinde pe doi licențiați ai Universității de Arte „George Enescu”, talentatul percuționist Cristian Cozma, un abil arhitect de ritmuri, pe vocalista Ilinca Traistă, absolventă a Secției
Academic jazz group by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83411_a_84736]
-
cu clasele I-VIII Grabați - Domnica Rîf, la Școala cu clasele I-VIII Nițchidorf - Tiberiu Bugna, la Școala cu clasele I-VIII Pădureni - Alexandra Nistor, la Școala cu clasele I-VIII Gelu - Dorina Rubei, la Grădinița ppIMT + pn 5 - Cornelia Buruian și la Grădinița pn 27 + pn 4 - Neluța June. Unități particulare l În sistemul preuniversitar Agenția Română pentru Asigurarea Calității Învățământului Preuniversitar ( A.R.A.C.I.P. ) a realizat o situație privind unitățile de învățământ preuniversitar particular, la nivel național. Conform
Agenda2006-23-06-invatamant () [Corola-journal/Journalistic/285036_a_286365]
-
sumbre, cu toate că încă foșgăia pe dedesubt de lighioane și vietăți strivite; gândaci, melci, lăcuste, cărădăști turnate-n armuri de aramă și chiftirițe războinice; libărci și salamandre înaripate croindu-și loc prin jungla de tulpini zimțoase, înaintând trudnic prin încâlcitura de buruiene și rădăcini smulse din pământ, lăsându-se strivite de valul necontenit care venea din urmă, suspendat pentru o clipă în aer, într-un fel de buimacă măreție, apoi prăbușindu-se amenințător, peste corpurile lățite dinainte, epuizate de elanul vital, stâlcindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
făceam toată ograda curată, spălam vesela, repede făceam curat în casă și, până în seară, îi trecea supărarea bunicii. A doua zi, bunica pleca la câmp, iar noi, două fete cumincioare, ne apucam de alte nebunii, cum ar fi căsuțe din buruiene, ne stropeam cu apă, eram ude, uneori ne mai băteam cu fetele și băieții din mahala. Îmi amintesc și acum cum am pierdut gâștile și nu le puteam găsi cu niciun chip, dar bine că bunica nu era acasă, căci
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
căutate și alese precum firicelele de metal prețios aflate în nisipurile râurilor ce străbat munții auriferi. Descoperire Numai cine se apleacă cu răbdare și interes asupra conținutului unei cărți îi poate descoperi înțelesurile și foloasele. Înțelepciune Înțelepciunea nu crește ca buruienele pe oriunde și nici nu se vinde la piață. Înțelept Înțeleptul întâi gândește și numai după aceea vorbește. Priviri De multe ori privirile spun mai mult decât vorbele. Situație fericită Atunci când ucenicul își depășește meșterul în practicarea meseriei, se întâlnesc
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
ne recomandă să nu ieșim În jurul prânzului și, mai ales, să plecăm la drum lung. Mă duc la prășit la „Catană”, tocmai lângă „casa de apă”. Mi-au rămas două rânduri de porumb neprășit și aș vrea să termin astăzi. Buruianul a crescut mai mare decât porumbul și e gata, gata să sufoce bietele plante. Eu cred că n-ai minte, femeie! Mai bine du-te acasă și trage un pui de somn și apoi, când se mai lasă puțină răcoare
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
mucegaiul pe ea. Burlanul tre’ să ți-l faci tu... Na-ți și niște bani, cumpără-ți niște smacuri, chestii muierești, eu n-am timp de prostiile astea și nu mă pricep. Și n-am vrut să-i dau pe buruiene...”. Ha-ha-ha, „ce ți-a adus iubitul de Valentine’s Day?”, „o hotă, maică, o hotă, să tragă aburul...”. Am tot adunat ce-aruncă alții, mulțumesc, săru’ mâna, boierule, telal trebuia să mă fac. Aș putea să scriu pe ușă „La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
treucé tot ce i se turnă și Șasa Îi aducea mere stricate din beci, coji de cartofi și resturile de pîine murdare de gélbenuș, care Îi rémîneau de la mîncare. Primévara ieșea iarbă verde și tata Îl trimetea cu sacul dupé buruian și Șasa pleca de dimineațé În zilele de duminicé, iar În celelalte dupé ce venea cu autobuzul de la școalé. El zébovea cu sacul ore Întregi, céci era un motiv bun că sé stea degeaba. Trecea pédurea, céci niciodaté nu rupea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
și Șasa pleca de dimineațé În zilele de duminicé, iar În celelalte dupé ce venea cu autobuzul de la școalé. El zébovea cu sacul ore Întregi, céci era un motiv bun că sé stea degeaba. Trecea pédurea, céci niciodaté nu rupea buruianul din apropiere, ci se ducea departe, dupé pédure, unde era o alté pédure, dupé ce trecea printr-o livadé de nuci foarte mici, pe care de fiecare daté Încerca sé-i smulgé, dar niciodaté nu reușea, pentru cé nucii se țineau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
copilul Lenin ar fi putut sé smulgé nucii și a hotérît cé da, pentru cé Lenin Învéța bine la școalé și a avut putere sé facé Revoluția. Pe urmé Șasa intra În pédurea de dupé pédure și Începea sé rupé buruian. Dar buruianul nu era buruian și asta l-a mirat pe Șasa Întotdeauna, cé buruianul nu era buruian, ci erau brebenei și viorele, și alte flori frumoase. Dar erau atît de multe florile frumoase, Încît toaté lumea mergea cu sacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
ar fi putut sé smulgé nucii și a hotérît cé da, pentru cé Lenin Învéța bine la școalé și a avut putere sé facé Revoluția. Pe urmé Șasa intra În pédurea de dupé pédure și Începea sé rupé buruian. Dar buruianul nu era buruian și asta l-a mirat pe Șasa Întotdeauna, cé buruianul nu era buruian, ci erau brebenei și viorele, și alte flori frumoase. Dar erau atît de multe florile frumoase, Încît toaté lumea mergea cu sacul sé le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
sé smulgé nucii și a hotérît cé da, pentru cé Lenin Învéța bine la școalé și a avut putere sé facé Revoluția. Pe urmé Șasa intra În pédurea de dupé pédure și Începea sé rupé buruian. Dar buruianul nu era buruian și asta l-a mirat pe Șasa Întotdeauna, cé buruianul nu era buruian, ci erau brebenei și viorele, și alte flori frumoase. Dar erau atît de multe florile frumoase, Încît toaté lumea mergea cu sacul sé le rupé și sé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Lenin Învéța bine la școalé și a avut putere sé facé Revoluția. Pe urmé Șasa intra În pédurea de dupé pédure și Începea sé rupé buruian. Dar buruianul nu era buruian și asta l-a mirat pe Șasa Întotdeauna, cé buruianul nu era buruian, ci erau brebenei și viorele, și alte flori frumoase. Dar erau atît de multe florile frumoase, Încît toaté lumea mergea cu sacul sé le rupé și sé le dea la porc. Șasa se gîndea cît de interesant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
la școalé și a avut putere sé facé Revoluția. Pe urmé Șasa intra În pédurea de dupé pédure și Începea sé rupé buruian. Dar buruianul nu era buruian și asta l-a mirat pe Șasa Întotdeauna, cé buruianul nu era buruian, ci erau brebenei și viorele, și alte flori frumoase. Dar erau atît de multe florile frumoase, Încît toaté lumea mergea cu sacul sé le rupé și sé le dea la porc. Șasa se gîndea cît de interesant este cînd rupi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Lenin decît cu brebenei și cît de ciudat este cînd pui mai multe buchete de brebenei În sac și le călci cu picioarele, ca sé fie plin și ele nu mai sînt buchete de brebenei, ci sînt un sac de buruian pentru porc. Dar Șasa nu célca sacul cu piciorul, céci de cele mai multe ori se așeza pe sac și stétea pur și simplu. Din cauza asta nu avea timp sé-l umple și-atunci Îl lega la guré și cînd ajungea aproape de casé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
gîtul. Un lemn de frasin de optsprezece pași, pe care Nicolai Arsenievici Îl duse În ogradé și-l trînti dupé casé. Era un lemn bun pentru o scaré mare. Șasa se Întorsese de la școalé, lué sacul și se duse dupé buruian. Trecu pédurea cea micé și intré În livadă de nuci mici, apoi ieși din ea și intré În pédurea cealalté și se duse cît mai adînc, pentru cé acolo péreau brebeneii mai mulți. Dar cu cît mergea Șasa mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
picior În sus, dar nu cézu nici de data asta. Se lésé pe spate și-și dédu și capul pe spate sé vadé În urmé și ridicé și-un picior În sus. Séri repede jos céci scépé o sanda. Aduse buruian la porc destul, așa cum fécea În fiecare sîmbété, cînd aducea mai mult, ca sé aibé și pe a doua zi, duminicé, cînd avea plan de joacé. Stétu și se gîndi, si vézu cé n-are cu cine sé se joace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
braț și se adînci În pédure. 39tc "39" Nicolai Arsenievici Își cumpéré o pereche de iepuri și le dédu drumul În cușcă pe care o avea dupé casé. De dimineațé se duse pe coclauri sé rupé un sac mare de buruian pe care Il aduse și-l trînti sub streașiné, lîngé cușcé. Ticsi jumétate de cușcé cu buruian, pentru cé jumétate o lésé iepurilor, pentru mișcare. Îi urméri sé vadé dacé ménîncé, pe urmé se duse În casé și-și turné
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
le dédu drumul În cușcă pe care o avea dupé casé. De dimineațé se duse pe coclauri sé rupé un sac mare de buruian pe care Il aduse și-l trînti sub streașiné, lîngé cușcé. Ticsi jumétate de cușcé cu buruian, pentru cé jumétate o lésé iepurilor, pentru mișcare. Îi urméri sé vadé dacé ménîncé, pe urmé se duse În casé și-și turné vin dintr-o cané roșie. De cîteva ori pe zi ieșea din casé, În momentele cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
i-a legat-o Sonia. Poate cé dacé și brebeneii ar fi fost mai puțini, nici pe ei nu i-ar fi dat la porc și i-ar fi trecut În cartea roșie. S-ar fi gésit alt fel de buruian. Dacé ar fi fost prea multe lécrémioare, nu crede cé s-ar fi dat lécrémioarele la porc. Ele erau albe și erau mici și cînd puneai mîna, erau reci. Pentru cé ele cresc numai la umbré. Și nimeni nu le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
și a început întâlnirea cu futu-ți Dumnezeii mă-tii de scripcar nenorocit, știai că nu există pe lume Sonata nr. 3, de Mozart, în re minor, m-ai făcut de căcatul orașului, ai cântat ce-ai vrut, culegând din buruienele capului tău nenorocit, ai încropit ad-hoc, pușlamao, depravatule, râde lumea de mine prin școală, prin târg, am ajuns de nu mai pot intra într-o crâșmă nenorocită, că mă întreabă lăutarii dacă nu vreau să-mi interpreteze celebra Sonata nr.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ca pe niște câini și care nu se tem de D-zeu nici în ceasul cel din urmă al vieții! Oare Sfânta Scriptură nu spune: "Pământ ești și în pământ te vei întoarce?" Sau nu vedem, că florile și toate buruienele mor și putrezesc spre a-nvia primăvara? Oare bobul de grâu spre a rodi și a da spic frumos nu se aruncă-ntre brazde, ca mai întâi să putrezească și apoi să răsară cu mult mai mândru? Iată, prietene, atâtea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
din cadrul Cercului Militar Cluj, pentru ședința lunară, care a fost una specială prin bogăția momentelor și a semnificației. După rostirea cuvântului de bun sosit, președinta cenaclului, prof. Antonia Bodea, a invitat participanții la un moment de reculegere în memoria Marianei Buruian, recent plecată dintre noi. Al. Florin Țene, conducătorul național al LSR, a vorbit despre evenimentele culturale din ultima lună în care s-au implicat membrii Ligii. Astfel, au fost nominalizați apostolii lunii octombrie: Viorica Popescu (BV), Mircea Istrate (MS), Doru
CENACLUL LITERAR „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA, ÎN ȘEDINȚĂ SPECIALĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373735_a_375064]