342 matches
-
renascentistă față de modelele clasice greco-latine n-a fost împărtășită de ei, ba chiar, prin scrierile lor, au indus ideea superiorității modernilor față de antici, fiindcă lumea a progresat iar posibilitățile de cunoaștere s-au diversificat mult. Descartes spunea într-o celebră butadă: „C’est nous qui sommes les ancienes”, sintetizând opinia că modernii ar trebui socotiți superiori anticilor, cuvenindu-se a fi mai mult prețuiți decât aceștia. Cearta dintre clasici și moderni a divizat Academia franceză, în combaterea ideii superiorității clasicilor antichității
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1452524134.html [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
argumente protectoare. Înclin să cred că, dacă mintea nu vine cu argumente zdrobitoare (dacă faci asta, mori), e preferabil să ții seama mai degrabă de inimă decât de minte. La bătrânețe, mai degrabă iți regreți neîmplinirile decât eșecurile. Altfel spus, butada “e mai bine să regreți că ai făcut un lucru decât că nu l-ai făcut” e cât se poate de adevărată. Cum eu mă consider un om logic, am la activ nenumărate ocazii pierdute datorită acestei protecții mentale. - Mintea
DESPRE BINE ŞI RĂU de DAN NOREA în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1404034696.html [Corola-blog/BlogPost/343043_a_344372]
-
rău deja întâmplat cu alt rău este ca și cum ai susține că, la adunarea algebrică, minus cu minus dă zero. Nu, dă un minus și mai mare. O răzbunare duce la multiplicarea răului. E ceea se întâmplă la luptele între clanuri. Butada “ochi pentru ochi, dinte pentru dinte” nu poate duce în final decât la niște combatanți orbi și știrbi. Când un dușman, ca nătărăul M-atacă din senin, eu nu-i Vreau, orișice mi-ați spune, răul. Păi, ce să fac
DESPRE BINE ŞI RĂU de DAN NOREA în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1404034696.html [Corola-blog/BlogPost/343043_a_344372]
-
amară: religia devine protagonist tot mai activ al dinamicii mondiale. Dar, vai, în chip ambivalent - și că forță a binelui, și că sămânța a discriminărilor și violenței, însă, mai tragic, că victima a convulsiilor din viața internațională. Când emitea celebra butada despre secolul XXI, că va fi unul religios sau nu va mai fi deloc, Andre Malraux nu se gândea probabil până la ce nivel primejdios de relaționare se va ajunge între religii și ce se întâmplă astăzi rău în lume. Mai
VIOREL ROMAN, AUTORUL CARE NU ARE CU CINE POLEMIZA de CORNELIU VLAD în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/corneliu_vlad_1476180600.html [Corola-blog/BlogPost/346653_a_347982]
-
ZIUA REVISTEI CURTEA DE ARGEȘ - 8 AUGUST 2014 Autor: Gheorghe Păun Publicat în: Ediția nr. 1300 din 23 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Pentru a reaminti evenimentul și a întări invitația de a participa, vă prezint un program preliminar, știind butada că „programele manifestărilor culturale sunt făcute pentru a fi modificate", dar sperând că modificările să fie minore Cei care nu ați anunțat încă participarea și aveți nevoie de cazare pentru noaptea de 8 august, vă rog să-mi cumunicați necesarul
ZIUA REVISTEI CURTEA DE ARGEŞ – 8 AUGUST 2014 de GHEORGHE PĂUN în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_paun_1406097154.html [Corola-blog/BlogPost/349463_a_350792]
-
urmă poartă numele CORONADO, care citit arăbește, de la coadă la cap, nu înseamnă altceva decât O, DA, NOROC! Nea Mitică Sinu recunoaște că a avut noroc cu carul, și-mi spune zâmbind: „Berzei oarbe îi face Dumnezeu cuib!” Mereu folosește butade din lumea aceea patriarhală, a satului ce-l poartă în suflet... De când n-ați fost la Sebeșul de Sus? - l-am întrebat pe nea Mitică. “Sunt zece ani de-atunci, am fost în sat în anul 2001”, mi-a răspuns
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
Ceea ce înseamnă același lucru. Dar cu limba rusă cum te-ai împăcat? - Aproape deloc. Era greu de învățat și pace bună. Știința - năukă, poporul - nărod, munca o trudă! Aoleuuu, ce m-a urechiat pe mine directorul când a auzit că butada asta a fost pusă pe seama mea. Că toți copiii o preluaseră și la strâmtoare tot pe mine m-au arătat cu degetul. - De la Secariu, de la Secariu o știm dom' director. Apoi mă întreabă dacă mai știu ceva de Valer, băiatul
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_15.html [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
ieși? Găsim ca prototipic, pe această direcție, modelul din Ieudul fără ieșire de Ioan Es. Pop. Viziunea întunecată este un câmp al gândului că după ce lumea s-a prăbușit nu mai există nicio soluție. În ambele viziuni funcționează explicativ o butadă a Sfântului Pavel: „Privește picioarele acelora care te vor duce afară, sunt deja înaintea ușii“. Întotdeauna în mișcarea gândirii există, în mod irepresibil, o coerență. Situația poetică întunecată creată de Nicolae Coande este următoarea: întreg universul existențial s-a prăbușit
NICOLAE COANDE: Extatica întunericului, de STEFAN VLADUTESCU by http://revistaderecenzii.ro/nicolae-coande-extatica-intunericului-de-stefan-vladutescu-c/ [Corola-blog/BlogPost/339519_a_340848]
-
mai ridicate acum, curajul concurențial în floare, omisiuni ale codului manierelor elegante după care acționau toți și separat, în genere... În răgazul petrecut, își găsi rost să-și susțină opinia Matei. Îi plăcea să se vadă cu băieții, să spună butade, făcea causerie, cu alte cuvinte nu-i era în fire s-abordeze teme înalte la o băută! Dar acum, sub perdeaua unei pseudo-infatuări, graseiă mângâind plăcut urechile celor din jur: -Dragilor, cred că-ntâi a fost arhitectura! Și dădu glas
LA... „CONCORDIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1440313259.html [Corola-blog/BlogPost/373801_a_375130]
-
două piese separate. Era un descurcăreț!” Multe amintiri plăcute are Dumitru Sinu despre Ion Ritivoi și din toate câte-mi povestește, pot deduce cu ușurință cât respect a avut pentru el, îl aprecia și o spunea fără dubii. Până și butadele pe care le aflase de la Ritivoi i-au rămas vii în minte: “Îi plăcea să vorbească mult - zâmbește nea Mitică - când cineva spunea ceva și el nu credea, îmi zicea: Vezi-ți de treabă, ăla minte cât aleargă un cal
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6.html [Corola-blog/BlogPost/375124_a_376453]
-
mai mari. Gândul o făcu să zâmbească. Simți nevoia să se explice: -Arthur, mi-am adus aminte de-o postare de pe Facebook relativ la apropierea dintre copii și bărbați. De-aia mustăceam... Să-ți zic și ție?! -Cum de nu?! O butadă e binevenită oricând! Dă-i drumul, te rog! -Care-i diferența dintre un soț și un copil? -Aaaa? se găsi încurcat barbtul. -Aproape niciuna, doar ca pe soț nu-l poți lăsa singur cu bona! Și, deși nu era omul replicilor
SFÂNTA NICOLE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1471764630.html [Corola-blog/BlogPost/379162_a_380491]
-
știință. Și nu este suficient că, pentru bunul mers al societății, femeile își asumă responsabilități, mai trebuie să se și umilească prin gesturi care să cerșească iertarea. A căuta femeia în tot ceea ce este greșit, rău, urât, infam este o butadă perimată și neadevărată! Căutați mai bine în voi înșivă, dragi bărbați! Referință Bibliografică: Cherchez la femme / Liliana Ghiță Boian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1861, Anul VI, 04 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Liliana Ghiță Boian : Toate
CHERCHEZ LA FEMME de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/liliana_boian_terziu_1454593402.html [Corola-blog/BlogPost/372301_a_373630]
-
publici - cărturarul se ține adesea departe de lumea politică. Cu alte cuvinte, cărturarul este personajul nițel inactual care poate fi găsit mai degrabă în bibliotecă decât în studiourile de televiziune. Sunetului și furiei politicului le preferă 'calmul valorilor'; clișeului, instantaneului, butadei le contrapune tomul, acumularea, durata. Specia intelectualilor a fost descrisă fără complezență de Paul Johnson într-o carte memorabilă: de la Rousseau la Sartre și Foucault, trecând prin Marx, gândirea lor s-ar zice că a avut mai degrabă efecte nefaste
DIALOG CU ADRIAN PAPAHAGI, CONSILIER AL MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 by http://confluente.ro/Eu_nu_concep_civilizatia_europeana_fara_crestinism_dialog_cu_adrian_papahagi_consilier_al_ministrului_afacerilor_externe.html [Corola-blog/BlogPost/344344_a_345673]
-
Ceea ce înseamnă același lucru. Dar cu limba rusă cum te-ai împăcat? - Aproape deloc. Era greu de învățat și pace bună. Știința - năukă, poporul - nărod, munca o trudă! Aoleuuu, ce m-a urechiat pe mine directorul când a auzit că butada asta a fost pusă pe seama mea. Că toți copiii o preluaseră și la strâmtoare tot pe mine m-au arătat cu degetul. - De la Secariu, de la Secariu o știm dom' director. Apoi mă întreabă dacă mai știu ceva de Valer, băiatul
DIN NOU ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 by http://confluente.ro/Din_nou_intrebari_ion_untaru_1328788761.html [Corola-blog/BlogPost/351627_a_352956]
-
asociat cu ștergerea educației din cataloage și cu așa re/numita “poftă de viață”, a condus la deprecierea consistentă a moralei, la sfidarea oricărei legi scrise și nescrise, la instaurarea huliganismului, la gesturi și manifestări oribile, la violențe indescriptibile. Ciracii butadei “panem et circenses” au cumpărat/luat de la americani toate apucăturile scârboșeniei actuale: scuipatul la întâmplare, dezmățul, urletul, zgomotul, nesupunerea civică, infracțiunea și contravenția de tot felul, infatuarea, tolerarea lenei și a prozelitismului găunos, iresponsabilitatea. Aceste urâte de/prinderi și-au
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) by http://balabanesti.net/2015/02/01/sa-nu-se-impiedice-apa-in-care-a-plans-dumnezeu-vi-x/ [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
necaz al evreilor, petele de culoare filtrate de la slavii de Est: polonezi, cehi - reunite în creuzetul umorului de un calibru cu totul aparte, special, creat de Spiritul Oltenesc. Ingeniozitatea a constituit un solid temei pentru spectacolele lor electrizante, în care butada, parodia, pantomima și veselia au făcut casă bună. Teme-totem precum Cobilița, Papornița, Prazul, 24 de măsele, Nea Mărin, bancurile cu olteni s-au regăsit în manifestările cultural-artistice ale tuturor celor patru grupuri satirice țâșnite din Craiova, cu forță de simboluri
Oltenească, primăvara umorului românesc by http://uzp.org.ro/olteneasca-primavara-umorului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
facem castele de zăpadă”... Tot ce aveau în jur era efemerul, tot ce-aveau în suflet, eternitatea! Și câte alte vorbe de duh plăsmuite de mintea țiganilor n-au devenit celebre! Ascultându-l pe nea Mitică, zâmbesc, amintindu-mi niște butade țigănești de pe la noi pe care acum le regăseam în misterioasa scrisoare: „Fie frigu’ cât de mare, numa’ vântu’ să nu bată!”- țiganilor nu le place vântul pentru că le spulberă pofta de viață! „Dă, Doamne, două veri și-o vară!”- iarna
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/_am_fost_prieteni_o_viata_dar_n_am_stiut_ca_e_tigan_.html [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
și de interese de grup. Un român venit în Statele Unite să se documenteze în lumea cinematografică mărturisea că la Hollywood nu a putut să se angajeze... nici ca portar! Hollywood-ul este un club închis; nu pătrude oricine. În America există butada că „din actor, actor răsare!” (care se referă de fapt la toată mulțimea lor artistică, incluzând scriitorii de scenarii, regizorii, etc.). Ați văzut biografia unui „celebru” actor sau a unui „mare” regizor? Ați observat că nu se specifică studiile lor
INTERVIU CU FLORENTIN SMARANDACHE de ANCA LĂPUŞNEANU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Anca_lapusneanu_interviu_cu_florenti_anca_lapusneanu_1331174903.html [Corola-blog/BlogPost/354295_a_355624]
-
comuniști. La Trieste se desfășurau multe mitinguri de-ale lor, la care lua cuvântul, Toleatti, înflăcăratul conducător comunist. Italienii aveau o vorbă: „O poartă deschide altă poartă”. Se poate ca prietenii lui să-l fi bănuit tocmai pornind de la această butadă foarte cunoscută și uzitată de italieni. Acesta a fost momentul în care nea Mitică a vrut să le demonstreze cu ce se ocupă și l-a invitat pe unul dintre ei la familia la care lucra. 13 kilometri l-a
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/356813_a_358142]
-
că e bine să scrii în spiritual timpului tău, dar vai de acei scriitori care au scris numai în spiritul vremii lor. După Helvetius „întâmplarea este aproape unicul zeu al succesului”. (De l`Esprit, IV, ch.XIII). În acest sens butada englezului Robert Southey trebuie amintită „Publicul (succesul de public, n.n.) și euharistia (transubstantiation) sunt cele mai mari mistere... ale naturii”. De fapt, este greu să explicit apariția „succesului” într-un caz sau altul. Exemplu ni-l poate oferi Augustin Buzura
RELATIVITATEA SUCCESULUI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Relativitatea_succesului_in_literatura_romana.html [Corola-blog/BlogPost/348983_a_350312]
-
pictorul, toți creatorii de artă trebuie să se adapteze publicului pe care - în același timp - îl și formează. Chiar dacă în mod superficial și tranzitoriu. Dar vai de acel creator care creează numai în spiritual publicului, deoarece gustul acestuia este schimbător. Butadele „nimic nu reușește mai bine decât succesul” sau „scriitorul propune și cititorul dispune” elimină ipoteza valorii absolute, înlocuită doar prin valoarea de circulație. O valoare perenă există totuși. O spune un sceptic profund ca Voltaire într-o scrisoare din 15
RELATIVITATEA SUCCESULUI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Relativitatea_succesului_in_literatura_romana.html [Corola-blog/BlogPost/348983_a_350312]
-
i normal, un i moale, uzual după consoane (ca în lupi) și un i scurt, folosit după vocale (ca în taină). În română, cu substantivele gen copii-copiii s-au obișnuit toți, dar verbele creează probleme frecvente. Pe internet circulă o butadă care exemplifică perfect acest lucru: “E mai bine să fi mâncat decât să fii mâncat”. - În română, grupurile artificiale de litere che-chi și ghe-ghi au rolul de a evita confuzia cu ce-ci și ge-gi. Avem în plus literele k
DOUĂ CAPITALE IMPERIALE de DAN NOREA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1399490273.html [Corola-blog/BlogPost/350662_a_351991]
-
să schimb lumea în bine și acum simțeam că drumul meu, în ceea ce privește șahul profesionist, se încheiase. Doream să-mi pot crește copiii într-o Rusie liberă. Și îmi aminteam de lozinca pe care mi-o lăsase mama pe perete, o butadă a disidenților sovietici: Dacă nu tu, atunci cine?» Speram să-mi folosesc energia și faima pentru a mă împotrivi valului tot mai mare de regresiune ce venea dinspre Kremlin”, scrie autorul în introducerea volumului. Între anii 1944-1958, datorită condițiilor existente
Invazie de cărți emoționante cu „acoperiți” și spioni by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105869_a_107161]
-
facem castele de zăpadă... Tot ce aveau în jur era efemerul, tot ce-aveau în suflet, eternitatea! Și câte alte vorbe de duh, plăsmuite de mintea țiganilor n-au devenit celebre! Ascultându-l pe nea Mitică, zâmbesc, amintindu-mi niște butade țigănești de pe la noi pe care acum le regăseam în misterioasa scrisoare: Fie frigu’ cât de mare, numa’ vântu’ să nu bată! - țiganilor nu le place vântul pentru că le spulberă pofta de viață! Dă, Doamne, două veri și-o vară! - iarna
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_am_fost_prieteni_o_viata_dar_n_am_stiut_ca_e_tigan_capitolul_xxiv_.html [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
Untaru Publicat în: Ediția nr. 502 din 16 mai 2012 Toate Articolele Autorului îmi vedeam adese zilele propice cum cădeau popice nucile culese orele inapte aminteau de-un iz șterse pe parbriz ultimele șoapte toamnele și burgul rar dintr-o butadă apucau să vadă petele amurgul Referință Bibliografică: petele amurgul / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 502, Anul II, 16 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
PETELE AMURGUL de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Petele_amurgul_ion_untaru_1337151451.html [Corola-blog/BlogPost/358466_a_359795]