53 matches
-
mărăcine cum se ține. Se-ntinde, se ridică fără frică, Nerefuzat, înțeapă doar și strică. Sudoarea muncii sutelor de ani Se duce pe pustiu printre plăvani. Din cântec și picturi kitchioase, Noi arte, sume grandioase, Să nu punem coroane, doar butelci, Nu sunt otrăvuri, lacrimi sunt, de melci. Referință Bibliografică: Argheziana / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1290, Anul IV, 13 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ARGHEZIANA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1405230083.html [Corola-blog/BlogPost/374423_a_375752]
-
beau vin s-ar duce în iad, atunci raiul ar rămâne gol! De aceea, cât de culpabil poate să fie pentru un om, a gusta, în această viață finită, din voluptățile pământești?! Vinul e și al bețivanului morcoviu, iubitor de butelcă, ce poate să aibă mai multe neveste, o droaie de copii și nicio iubire, dar și al omului cumsecade, cumpănit. Nimeni nu caută drumul spre o viață cvasiascetă, cât timp nu se usucă rugul de vie. Și-atunci, cum să
IRINA TEBEICĂ. LA HANUL ARTIŞTILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Irina_tebeica_la_hanul_arti_aurel_v_zgheran_1388575655.html [Corola-blog/BlogPost/365723_a_367052]
-
papagali e muzeul plin de gali, mutul se ținea de falcă ; nu de falcă, ci defalcă să salveze colivia că ne pradă hoții via cu căruțele și-o calcă - nu de falcă, ci defalcă grijile pe cap de om din butelcă într-o salcă, bea de sete, rromul, rom Referință Bibliografică: Nu fugi / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 248, Anul I, 05 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
NU FUGI de ION UNTARU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Nu_fugi_.html [Corola-blog/BlogPost/364609_a_365938]
-
placat cu argint, foarte frumos ornamentat. Ascunzătoarea o găsise chiar el, într-o firidă din pivniță ascunsă sub stâncile, pe care se înălța casa lor. Mai exact, chiar sub făurărie. Găsise scrinul din întâmplare. Intrase în pivniță să ia o butelcă de vin, trimis de părintele său, într-o zi de sărbătoare când veniseră câțiva musafiri, cunoscuți ai părintelui său. Băiatul coborâse ca de obicei, scările în spirală, înguste, săpate în piatră, până în adâncul pivniței. Pivnița aceea era mai degrabă o
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1497046091.html [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
casa lor era lipită cu spatele de stânci. În prezent faurul ținea în pivniță, neprețuita licoare pe care o gusta doar în compania unor prieteni speciali. Vinul învechit de câteva decenii rămas de pe vremea când trăia tatăl său, păstrat în butelci din sticlă îmbrăcate cu o împletitură groasă din piele, frumos împodobite cu desene și încrustații care îl fascinau cu tainele simbolurilor arhaice. Era păstrat într-o firidă ascunsă în spatele scării. Exista în pivniță sub scară o ieșire mascată de o
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1497046091.html [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
o suprafață plană și lucioasă cu mici încrustații în relief, plăcută la pipăit. Faptul în sine l-a intrigat pe copil și cum tatăl său deja îl chema nerăbdător din capul scărilor, a lăsat totul și a alergat degrabă cu butelca în întâmpinarea lui. - Dragule! Dragule, ce faci fătul tatii, te- ai pierdut prin pivniță? Ai găsit vinul? - Da tătucă, l-am găsit! Iată-l! - No, bine flăcăule! Credeam că te-ai rătăcit prin acele tainițe. Doar ț-am explicat unde
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1497046091.html [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
cam întunecos aici. În timpul acesta băiatul urca cu pași sprințari scara îngustă, săpată în stâncă, bine luminată de câteva lămpi încastrate în felinare de aramă, meșterite în atelierul făurarului și agățate pe perete. Ajuns sus cu răsuflarea accelerată, îi înmână butelca tatălui său, fericindu-se, că era în toane bune. Altfel i-ar fi ținut un discurs nu prea lung, însă presărat cu tras de urechi și chiar se minună, că acesta nu îl fitirisi nici măcar, cu o gutuie după ceafă
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1497046091.html [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
trecute prin mai multe procese tehnologice. În expoziția Simonei Bledea, Baia Mare, pot fi admirate obiecte de ceramică patinată (lustruită prin frecare) cu piatră de râu, lucrată manual la roata olarului, arsă de două ori. Produsele sunt tradiționale ca formă: amfore, butelci, ploscă, ulcioare, carafă de vin, căuș, dar culorile folosite sunt originale, obținute prin ardere și diferențiate pe bază de patinare sau nonpatinare, cele patinate având culoare roșie, iar cele nepatinate, culoare mai închisă. Ornamentele sunt lucrate manual și reprezintă scene
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
care soilea încă și era complet dezbrăcată. Atunci ducele a făcut o gafă, după perceptele vremii respective, în sensul că a încercat să facă pe gentilul și i-a cerut prin furtun lui Vasile Belu Nostramamus să-i aducă o butelcă de vin, ca să se dreagă și, dacă poate să găsească, niște lapte de cuc sau zeamă de varză, pentru că au același efect, pentru domnița care dormise cu el. După cum e lesne de închipuit, japița respectivă nu era doar sora miresei
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1457253890.html [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]
-
drum , înseamnă că vinu-i tare anu' ceala. Nu mai știau oamenii pe un' să pună vinul. Și-au umplut ei butoaiele, butoieșele, balercile și balercuțele, poloboacele și polobocelele de toate felurile și mărimile, damigenele, bidoanele, canistrele și gagistrele (de ce rîdeți?), butelcile și butelcuțele, budanele și budănelele - da' degeaba! Înnebuniseră butiile de atîta vin și aruncau cepurile cît colo, împroșcînd sîngele Domnului pe jos. Umblai prin cramă cu cizme de cauciuc, ca la inundație. Dacă se lua vreun cîne după tine și
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cand_s_o_facut_poama.html [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
de-acum, romanticii noștri ar fi meritat să-și vadă și chipul pe bumașcă, nu doar pe cavourile de sticlă și marmură, dotate cu fotolii, televizoare și grătare, unde, de sărbători, se mai poate petrece la o friptană și-o butelcă de vin, spre bucuria decedatului și a celor veniți c-o diblă și-un acordeon s-alunge tristețea musafirilor din țintirim. Ei ca ei, cu temeiul lor antic, numai că aristocrația banului e mult mai întinsă, calificativul de „țoape” scutindu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/boieri-de-vita-noua/ [Corola-blog/BlogPost/92514_a_93806]
-
ceasuri. În Mici economii..., soții și invitatul lor se desfată la prânzul atent improvizat cu mezeluri, vermut franțuzesc, marsala, icre moi..., ca o confirmare a unei fericite conviețuiri. Și În D-ale carnavalului În final se improvizează un supeu „cu butelci, pachete de mezeluri și franzele...”, aici petrecerea consfințind concilierea, consacrând triunghiurile amoroase. Coana Luxița la Moși mănâncă „trei ouă răscoapte, o căpățână de miel cu borș, niște stufat, prune cu carne, friptură la tavă și salată de castraveți, trei cincizecuri
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
aventurează În oraș, personajul lui Caragiale Își leagă material viața de mâncare și de băutură. Ceea ce se anunța ca un scandal se poate finaliza, ca În D-ale carnavalului, cu o masă amicală atotreparatoare: „Iordache, apoi Pampon și Crăcănel, cu butelci, pachete cu mezeluri și franzele la subsuoară...”; În jurul mesei Încărcate se pot concilia animozitățile, nemulțumirile se estompează, compromisul e acceptat, iluzia fericirii planează deasupra tuturor. Se putea și mai rău, iar o minciună credibilă, decentă și de circumstanță e
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
remodelate) o continuare a continuării, istorisind geneza și evoluția lui Pantagruel, fiul lui Gargantua. Un alt șiretlic: numele eroului, care dă naștere seriei pantagruelism ("scriere plină de pantagruelism") pantagruelion ("cânepa" care însoțește corabia "eroilor" în drumul lor spre oracolul Sfintei Butelci), provine din lumea lingvistică familiară marelui public, desemnând "un diavol din Mistere, acele piese de teatru având ca motiv central viața și patimile lui Isus", dar "un diavol șugubăț care insufla sete bețivilor"247. Ar trebui așadar să se bucure
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de o parte în A Patra Carte despre faptele și pildele mari ale vrednicului Pantagruel (1552), o parodie atât a călătoriei maritime întreprinse după tiparele Odiseei căci eroul în cauză, Pantagruel, însoțit de un numeros grup, pornește în căutarea Sfintei Butelci, al cărei oracol este, pare-se, unicul capabil să dea un verdict valabil în privința virtualului mariaj al lui Panurge -, cât și a războiului troian, înlocuit aici cu lupta împotriva scrumbiilor. Motivul căutării Graalului din romanele cavalerești ale ciclului arthurian este
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
1756 vorbește de „velnițile jidovești” de lângă târgul Soroca (nordul Basarabiei), unde se „fierbea” horilcă, al cărei import era oprit <endnote id="(479, p. 173)"/>. Nu Întâmplător, mulți termeni din acest domeniu sunt de origine slavă : „cârciumă” („crâșmă”), „podgorie”, „povarnă”, „horilcă”, „butelcă”, „ploscă”, „vadră”, „velniță”, „votcă” etc. În acea epocă, Țările Române nu numai că erau „grânarul Constantinopolului” (cum remarca, pe la 1785, consulul austriac Ignatius Stefan Raicevich ; <endnote id="cf. 378, p. 113"/>), dar - fiind vasale Imperiului Otoman - erau și obligate să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
spreiată, și capotul ei răpănos de molton Îl schimbase cu un soi de chimonou de mătase verde Împodobit pe spate cu două hieroglife roșii chinezești. Era sprintenă ca un judokan Motănica servindu-și musafirii cu cafele și destupând o ditamai butelca de un litru de lichior de trandafiri. Renunțase la mărășeștile ei puturoase pentru niște nenorociri mentolate, pe care scria Amore cu litere aurii și din care ne-a dat și nouă câte un pachet. Se vădeau prospere și pisicile uitându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
semn că pe undeva mai sus a plouat zdravăn și că pește azi nu se va prinde. Grănicerii și-au luat totuși sticla cu rachiu, țigările Kent și o brichetă, oferite cadou. Puțin demoralizați, frații se dau cu sîrg la butelca cu rachiu. Nici rîmele, nici mămăliga și nici miezul de pîine nu trezeau poftele lighioanelor din Prut. Atmosfera de pe malul românesc al Prutului nu era prea optimistă. Pînă la ora 11 pescarii amatori nu prinsese nici o chisoagă și rachiul, deși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
drum cu el și căuta un om mai deosebit cu care să intre în vorbă. Pe scaunul învecinat stătea un bărbat îmbrăcat ca un orășean, dar a cărui proveniență era tot satul Crasnaleuca. Era tăcut, serios și plin de damigene, butelci, boccele și bocceluțe. Bătrînul îi căuta privirea cu insistență și, cînd prinde momentul potrivit, intervine cu remarca: Tot de pe la noi, de la părinți, săracii. Moșul privea bagajele îngăduitor și continuă: Mata de-al cui ești? Cam fără chef, orășeanul răspunde mormăit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
părul drept în vîrful capului. Culmea, señor Lázaro asculta atent și-mi crea impresia că mă și crede! Termin povestea cam pe la mijlocul sticlei de whisky. Politicos am fost de cînd mă știu și de aceea am lăsat o jumătate de butelcă și pentru povestea amicului Lázaro. Stăteam singur aici, chiar în locul ăsta și mă delectam cu romul nostru, începe povestea Lazaro. Era pe 13 martie anul acesta, cam pe la orele 13. Nu mai spune! Da. Băusem binișor și doream să plec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
biserică: "Ușile!... Ușile!"... și în aceeași clipă ușa care dădea în odaia de alăturea se deschise în două laturi, lăsând să se vază o masă întinsă frumos, împodobită cu tot soiul de mezeluri pe care străluceau vreo două duzini de butelci cu vinuri vechi de coloarea rubinului și a chihlimbarului. Caracuda, al cărei șef era Miron Pompiliu, precum bine a zis Panu în amintirile sale din Săptămîna, și care se compunea mai mult dintre acei ce erau timizi la discuțiuni, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mijlocul căreia șerpuia un pârău rece ca gheața și limpede ca lacrima. Acolo la umbra a câtorva brazi seculari, pe un mușchi verde și moale ca o saltea de puf, lângă pârâul cel răcoros în undele căruia ne-am așezat butelcile 132 ca să le răcim, ne-am pus și noi jos roată împrejur după moda orientală a văcsuitorului nostru de cizme, iar după ce Catrințaș ne-a desfăcut saci cu merindele, apoi... halal să ne fie!... Era drept dragul să ne fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ne-a desfăcut saci cu merindele, apoi... halal să ne fie!... Era drept dragul să ne fi văzut cineva la lucru. Poftă de mâncare și poftă de vorbă cât lumea. Parcă făcusem cine știe ce izbândă. Cu cât să deșartau sacii și butelcile, cu atât poveștile vânătorești deveneau mai gogonate. Ca să dau o idee despre ce este în stare să istorisească un vânător sătul cu o ploscă de Cotnar trasă la măsea, e destul să spun următoarea întâmplare a lui Codreanu, care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mezeluri, ne așteptau două tacâmuri: unul pentru Millu, și altul pentru mine, căci familia de gazdă era în ziua aceea absentă din Spătărești. Acolo, așăzat îndemânatec pe jilț, la lumina unui mare candelabru, dinaintea unor farfurii pline, și a unor butelci de asemenea pline, mă simțeam cuprins de un fel de voie bună, care îmi îndoia pofta de vorbă și pofta de mâncare. Eram la mii de poște departe de orice grijă, într-unul din acele momente, când din viață guști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pușcă, nu mai sfârșea cu întrebările: cum anume am urmărit fiecare prepeliță, cum a aretat-o154 cânele, cum am împușcat-o, cum mi-a aportat-o155, iar eu unul, care eram de două ori inspirat și de conținutul torbei, și de conținutul butelcelor, îmi simțeam limba dezlegată și, se înțelege, că le istoriseam așa ca fiecare lovitură de pușcă să pară un fel de lovitură de meșter. Dealtfel, pot zice, că țineam foarte bine minte, cum și în ce împrejurări am dat fiecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]