138 matches
-
Dumnezeu cu mila. Eu mai ajutam în cârciuma din sat, mai ales sâmbăta, când era zi de târg și veneau țărani de nu aveau loc să stea la mese și beau la tejghea da-n-picerelea. Nea Gheorghe avea în „pimniță” câteva butii mari cu vin, vreo două cu țuică de prună și o găleată de tablă zincată plină totdeauna cu apă și lângă ea, o cană de tablă smălțuită cam de o litră pusă pe un taburel de lemn. Regula era că
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
tabacică, îmbibabă de wischy, dă-mi și mie o drojdie, mi-ar prinde bine, măi fâțo, acum, când mi s-a albăstrit inima de fantasticele intemperii stelare. Unde ești, desculțo? De-atâta umblet prin cer ți s-au făcut tălpile butii. Ai bășicuțe pe inimă. Și mie. De stat în casă. De stat degeaba. De stat în sine. Evora, Evora, Cesaria mea, cât dor mi-e de tine! De fumul urcând din trabuc, de tavernele pe unde-ai cântat cu cei
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 by http://confluente.ro/Cata_tristete_tableta_cezarin_cezarina_adamescu_1338318637.html [Corola-blog/BlogPost/358704_a_360033]
-
la casă. Și-i mai spun: „Aș, cin' să fure?” Deci, tata are mentalitatea că la noi în sat nu se fură. La noi în sat nu se fura! În anii '50 nu exista ideea de furt - oamenii își lăsau butiile cu vin, acolo unde culegeau, grămezile cu porumb la capul locului, nu-și luau nimic unul altuia. N-avea niciun sens, aveau toți. Odată cu colectivizarea, odată cu instaurarea comunismului și cu pecinginea asta pe sufletul țăranului român, pur altădată, a intervenit
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_maestrul_tudor_gheorghe_.html [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
miri ce, pierde-vară care-și încearcă norocul, copii dănțuind, cerșetori bătuți de soartă, șchiopi, zdrențăroși, morți de foame cu mâinile întinse după pomană... erau două tabere, deci, cei dedați plăcerilor și pleava, scursura... Din prima categorie apare călare pe o butie, cu o frigare în mână, înfiptă într-un cap de purceluș, acel personaj rubicond care vine în întâmpinarea celor necăjiți al căror șef abia mai ține în mână o lopată cu doi pești hămesiți... Ce voia să însemne acest tablou
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398262530.html [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
Kana dashtis te malavdios le Jirinimasa thai le Nalashimasa Thai te phiraves-tu kadale duie athavnensa yekhe chandeste ; Kana shai phiraves te shunes o chachimos phendino tutar Banghiardino le chorendar te karen ik phanglimos andar le dile, Vai te dikhes le butia andine tutar jivimaste, pharavdine, Thai te aches thai te phandes-le rimome alatensa: Kana shai kăres ik burnik tire savore lovendar Thai te kheles-le yekhia patriniate , Hasarindoi-le, thai shirdindoi pale sherestar Thai nikana phurdindoi ik lav pa tiro hasarimos ; Kana tu
IF BY RUDYARD KIPLING TRANSLATED IN ROMANI LANGUAGE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477940835.html [Corola-blog/BlogPost/343275_a_344604]
-
Externe al țării noastre. Trebuie să conlucrăm cu francezii pentru ca aceste rețele de cerșetorie să fie dezmembrate.” Probabil că mulți dintre acești cerșetori care cerșesc zilnic pe străzile orașelor din multe alte țări, aplică proverbul: „C-o picătură ce cură, butia se umple până-n gură.” Într-o carte a inginerului Florea Dudiță, fost rector al Universității din Brașov, intitulată „Magister ex cathedra” - carte cu replici memorabile, unele de inspirație personală, altele culese din cărturăria universală, scrie: „De ce credeți că oamenii dau
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/_mai_sunt_cersetori_in_lumea_asta_vavila_popovici_1328736044.html [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
se încălzi și camera cealaltă, focul era împins în soba din această cameră, sobă ce făcea corp comun cu acest ogeac. Lângă casă am construit un șopron sub care se găsesc un car și o sanie, iar în car o butie. Acest muzeu, alături de celelalte 5 monumente istorice din localitate, le-am dori să fie parte a unei oferte turistice viitoare pentru această zonă a Văii Oltețului, ca parte integrantă a spațiului turistic vâlcean. De-asemenea, școlile din comună pot valorifica
MUZEUL SATULUI DE LA GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1452703734.html [Corola-blog/BlogPost/340340_a_341669]
-
MobilaDalin, Touch Antibacterial, Belkin Internațional Inc, Craimont, IBU Publishing, Piticlic, O & R Bacău, Mozartinno, ListaFirme.ro, Elmo-Print, MagazinulArtistilor.ro, A-Z Cursuri, Hotel Peșteră, CEDES Cercetare Dezvoltare. Parteneri: Uniunea Națională a Studenților din România, Music Channel România, Complexul Turistic Cheile Butii, Parcul National Retezat, Regia Națională a Pădurilor Romsilva. Mai multe informații despre festival puteți află accesând: Festivalul Drumeții Montane se va desfășura în perioada 01-03 august 2014 la Complexul Turistic "Cheile Butii", din Masivul Retezat.Asociatia Drumeții Montane & Jnepenii, organizatorii
FESTIVALULUI DRUMETII MONTANE de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Alexandru_canavoiu_1404164027.html [Corola-blog/BlogPost/347422_a_348751]
-
din România, Music Channel România, Complexul Turistic Cheile Butii, Parcul National Retezat, Regia Națională a Pădurilor Romsilva. Mai multe informații despre festival puteți află accesând: Festivalul Drumeții Montane se va desfășura în perioada 01-03 august 2014 la Complexul Turistic "Cheile Butii", din Masivul Retezat.Asociatia Drumeții Montane & Jnepenii, organizatorii evenimentului, au ales pentru cea de-a treia ediție a concursului un traseu ce străbate ținutul legendelor, unde zmeii înaripați răpeau domnite suave, iar flăcăii viteji îi învingeau în lupta dreapta, un
FESTIVALULUI DRUMETII MONTANE de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Alexandru_canavoiu_1404164027.html [Corola-blog/BlogPost/347422_a_348751]
-
Asociații, MobilaDalin, Touch Antibacterial, Belkin Internațional Inc, Craimont, IBU Publishing, Piticlic, O & R Bacău, Mozartinno, ListaFirme.ro, Elmo-Print, MagazinulArtistilor.ro, A-Z Cursuri, Hotel Peșteră, CEDES Cercetare Dezvoltare.Uniunea Națională a Studenților din România, Music Channel România, Complexul Turistic Cheile Butii, Parcul National Retezat, Regia Națională a Pădurilor Romsilva.Mai multe informații despre festival puteți află accesând: www.festival.drumetiimontane.ro Referință Bibliografica: Povestea continuă și în acest an: Festivalului Drumeții Montane / Alexandru Cănăvoiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1278
FESTIVALULUI DRUMETII MONTANE de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Alexandru_canavoiu_1404164027.html [Corola-blog/BlogPost/347422_a_348751]
-
bihoreană”, bărbați băuți bălăngănindu-se, borîtură, buticari, barosani, boși, barăci, basmale, băsmăluțe, batice, batiste, bluze bordo, băști, bikini, burci, blănuri bengoase, borangic, broderie bănățeană, beteală, botoșei bebeluși, bumbac, bretele, bulendre, belciuge, bomfaiere, bolțari, barde, bărdițe, bricege, butoiașe, budane, bidoane, bărdace, butii borțoase, beschii, baroase, bucșe, burlane, butelii, broaște, biciclete bușite, brichete, bibelouri bălțate, bătătoare, baloane, bocanci, bentonită, biciuri, biscuiți, bulion basarabenesc, bureți, baclavale, boia, boiele, borș, bomboane, bojoci, buturi, buturele, boașe berbec, batoane, balamucuri bizare, babe bisericoase, Biblii, broșuri, “Botezul bisericesc
BAZAR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Bazar.html [Corola-blog/BlogPost/348214_a_349543]
-
clădirile din cărămidă din curte era clădit tot pe șine solide în formă de „u”, pe care erau zidite bolți din cărămidă pe dungă. (Se pot vedea și astăzi, salonul și dependințele din curte fiind intacte) O șatră mare adăpostea butiile din stejar unde se depozitau prunele pentru borhot, dar și un fel de garaj pentru mașină. Apoi grădina cu un nuc secular și în fundul grădinii un iaz ce provenea din Râul Doamnei, un braț al râului destul de mare. Pe iaz
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_fila_din_albumul_cu_amintiri.html [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
libertatea, ci și pământurile cale de o zi în jurul iazului. El a fost adus la curtea domnească, unde i s-a dat să mănânce carne de vițel, pe care și-o frigea singur în țiglă, iar în loc de apă, bea din butiile cu vin roșu. Un meșter fierar i-a făcut barda după voia lui, precum și cele o sută de cuie pe care haiducul le-a luat în desagă și a pornit la drum, oprindu-se într-o poiană, care se cheamă
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_mit_si_realitate_marian_malciu_1357329127.html [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
oltenească din lână, adormind instantaneu. În acest timp, slujbașii moșiei pregăteau în cuhnie* smântânile, untul și zerul, pe când femeile băteau laptele în putinee. Iar argeaua răsuna de cele șase războaie la care lucrau femei din sat. Chelarul limpezea vinul din butiile din pivnița răcoroasă, fără să se atingă, nici măcar cu un strop de licoare. În pătule, oamenii, în ițari albi din cânepă albită la râu, reașezau drugile de porumb pentru a nu putrezi. * Bucătărie. Erau zile când Alexandru nu mai ieșea
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
E bine! E bine, boierule! au strigat. 28 După ce au ajuns la această înțelegere, Drăgușin a început să cânte din vioară, iar țiganii au încins câteva hore. - Marine! Marine! a strigat generalul. - Da, boierule! - Scoate cel mai bun vin din butia cea mare și adu aici la oameni să bea! - Am înțeles, boierule! Petrecerea a ținut până seara târziu, când focurile aprinse în ograda conacului a fost terminată carnea celor doi berbeci. Alexandru, obost, după ce s-a jucat cu prietenii printre
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
de la grand-mère, mulțumindu-i în nu-mele Domnului, și părăsea casa, nu înainte de a face cruce în dreptul uși. Așa treceau anii... Într-o seară, când venise generalul Macedonski să inspecteze moșia, bine dispus, după ce băuse o gură de vin dintr-o butie cu ajutorul tâlvului, a intrat în camera băieților și a început să le povestească, nu înainte de a-l ruga pe Dimitrie să meargă în camera de alături s-o cheme și pe sora lor. 30 - Copii dragă, ați ajuns la vârsta
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
aromat cu puțină vanilie, sau întingi pofticios cu bucata de mămăligă prăjită în mâncarea de prune uscate. Pe prundul Râului Doamnei au început să se învârtă roțile imense, cu cutii de conserve prinse de ele, care bagă apă rece în butiile cazanelor de fabricat țuica, tăria specifică locurilor noastre. Și-au început lucrul povernile, destul de multe la Domnești, sat recunoscut pentru frumusețea merelor domnești și tăria rachiului de Tudoran. Povernile merg până primăvara târziu, prelucrând mai întâi borhotul de prune, apoi
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
natal, Greblești, care a rămas până astăzi cel mai mare sat din Loviștea argeșeană: Arbagic, Ațâfelnic, Babacioacă, Babu, Băgan, Bălălău, Bălucian, Beșarcă, Bicosu, Bircașu, Birbi, Biță, Blănete, Blidu, Boactăru, Bohanțu, Boncu, Bort, Botoșaru, Briceag, Bulearcă, Brumă, Budili, Buftea, Bulfu, Buliman, Butie, Buntel, Bustea, Buzărnea, Cacarela, Cailiu, Cam (Cămulete), Catâru, Cățea, Călej, Chibrit, Chinezu, Chiriac, Chirtoc, Ciocan, Ciolovric, Citiri, Ciuhă, Ciulă, Ciuma, Cloanc, Colivaru, Colonelu, Conțoapă, Corentu, Dascălu, Dudă, Domolu, Drăguț, Dudeș, Faltișca, Fălie, Friți, Flocea, Franț, Fulcan, Furnică, Gaga, Găinaț, Găoace
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
rouă, Aroma-ți prețioasă ne stimulează ”bila”. Te-a-ncins toridul soare, când un ciorchin erai Din primăvară-n toamnă, te-a copt și te-a-ndulcit Sub teasc ai fost zdrobit apoi, (coșmar ce nu-l visai!) Și-ai fermentat în butii largi - ușor, te-ai limpezit. Ești rege la petreceri, nu ești doar băutură, Pe menestreli la cântec, mai mult ‘i-nsuflețești, Balsamul pentru suflet - băută cu măsură, Licoare destinată plăcerii omenești. Înspiri deopotrivă poeții și chibiții, Destinul tău e nobil
ODĂ VINULUI de NELU PREDA în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/nelu_preda_1431106379.html [Corola-blog/BlogPost/369745_a_371074]
-
câte un țoi de țuică. -Bine! Marin deschise chepengul de la capătul prispei și coborâ pe scara de lemn. Răcoarea din pivniță îl mai învioră. Pe o etajeră luă două țoiuri de o sută, deja legate cu ață roșie, destupă o butie, și introduse primul țoi. Apoi următorul. Dădu o dușcă pe gât, dintr-o înghițitură, a necaz, se cutremură puțin... și îl scoase apoi plin din nou. Le luă de gât într-o mână și cu cealaltă se sprijini de lețurile
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglanda_a_doua_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
pe care-l scriam. -De mâncat, nu mănânci, dar ce bei taică? -Un zaibăr de-al nostru! -Cârțule îți aduc și ție? -Le amestecăm Marine!? -Așa, de bucuria întoarcerii feciorului. -Atunci, adu și pentru mine... -Mă duc să scot din butie o litruță. Bătrânul Marin se sculă de pe scăunelul cu trei picioare și cu pași vioi, cum nu-l mai văzuse de mult vecinul, coborî prin chepeng în pivnița de sub casă. Aprinse lumina și luă de pe laviță un tâlv pe care
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglanda_a_doua_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
se sculă de pe scăunelul cu trei picioare și cu pași vioi, cum nu-l mai văzuse de mult vecinul, coborî prin chepeng în pivnița de sub casă. Aprinse lumina și luă de pe laviță un tâlv pe care îl introduse prin cepul butiei și cu gura începu să tragă vinul. Cu degetul mare astupă orificiul tâlvului și deșertă într-un canceu vinul rubiniu. Puse la loc tâlvul, a luat canceul de toartă și urcă scara. Se îndreptă spre masă, lăsă vasul pe ea
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglanda_a_doua_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
Pentru un ban, trăgeam buștenii cu cârligul pe Râușorului și a Dâmboviței!”... De la vârsta copilăriei am fost de ajutor mamei. Astfel, de la 7-8 ani păzeam 2-3 capre ale noastre, pe văile Căprăreței, Ruginei și Maldăr și vaca în Valea lui Butie, iar pe la 9 ani păzeam vaca după coasă în Padina Grozei, vara căram vreascuri cu croznia de pe văile și viroagele din apropierea casei, iarna tăiam prăjini de brad pentru gard și alte întrebuințări și diferite lucruri în gospodărie. Tot vara, toată
PENTRU UN BAN TRĂGEAM BUŞTENII CU CÂRLIGUL PE DÂMBOVIŢA... (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Pentru_un_ban_trageam_bustenii_cu_carligul_pe_dambovita_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/357015_a_358344]
-
din România. Firma ... III. POVESTEA CONTINUĂ ȘI ÎN ACEST AN: FESTIVALULUI DRUMEȚII MONTANE, de Alexandru Cănăvoiu, publicat în Ediția nr. 1278 din 01 iulie 2014. Festivalul Drumeții Montane se va desfășura în perioada 01-03 august 2014 la Complexul Turistic "Cheile Butii", din Masivul Retezat. Asociația Drumeții Montane & Jnepenii, organizatorii evenimentului, au ales pentru cea de-a treia ediție a concursului un traseu ce străbate ținutul legendelor, unde zmeii înaripați răpeau domnite suave, iar flăcăii viteji îi învingeau în lupta dreapta, un
ALEXANDRU CĂNĂVOIU by http://confluente.ro/articole/alexandru_c%C4%83n%C4%83voiu/canal [Corola-blog/BlogPost/375999_a_377328]
-
dorința de a reveni. În acest an vom scrie împreună o filă în legendele Retezatului, fiecare dintre noi fiind protagoniștii acesteia: organizatorii ... Citește mai mult Festivalul Drumeții Montane se va desfășura în perioada 01-03 august 2014 la Complexul Turistic "Cheile Butii", din Masivul Retezat.Asociatia Drumeții Montane & Jnepenii, organizatorii evenimentului, au ales pentru cea de-a treia ediție a concursului un traseu ce străbate ținutul legendelor, unde zmeii înaripați răpeau domnite suave, iar flăcăii viteji îi învingeau în lupta dreapta, un
ALEXANDRU CĂNĂVOIU by http://confluente.ro/articole/alexandru_c%C4%83n%C4%83voiu/canal [Corola-blog/BlogPost/375999_a_377328]