143 matches
-
colțurile Daciei, cu daruri care de care mai ispititoare.Cel mai frumos dar i se păru fetei a fi cel primit de la viteazul său tată: acesta Îi oferi un glob cu totul și cu totul din aur. Curgea vinul din butii, muzicanții ziceau neîntrerupt cântece de veselie, jocul era În toi.Cei mai buni bucătari din Dacia aduceau pe talere de argint hălci de mistreț ori cerb fript. La aniversarea fetei lui, Decebal Îl invită și pe cel mai bun prieten
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
r; LI I da / m .1 · - fag ur e · d e m i ere ± ' b<J-ol\5 - _clazii cfe :traci.iu n e da / n u Paltern da / n u HRCT IJ I • p-. os.ib □ Na:n - lJ I P - d 1 s " butie pireda m rna t su:bp e:urala s i !baza l a - afJs , e :nla caracieris.tk:i!or n.o:n lJ I P da / n u · - an:o m sr de • ip r etic u la r · da / n
ANEXĂ din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252607]
-
t su:bp e:urala s i !baza l a - afJs , e :nla caracieris.tk:i!or n.o:n lJ I P da / n u · - an:o m sr de • ip r etic u la r · da / n u - d s · " butie p e cfa m rna t sub p'J e u:rala s i !b aza l a da / n u · - afJ :nra , caraote r istici r mm ! P da I n u - dls · l:Juti e p r eda m
ANEXĂ din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252607]
-
și-n temelii/ Și-n toate încheieturile,/ Întărită de lucrarea lui Iancu Arsene,/ Ieșit-am iute pe puntea de scândură albă,/ Ne ținurăm de coloanele strâns îmbrăcate/ Și până la coapse apărați de parapetul/ Galeriei, cea de curând și ca o butie nituită/ Trecut-am cu bine de cel de-al treilea/ Mare cutremur al generației noastre,/ Cu bărbăție trăind și cu liniște/ Sprijinindu-ne gândul în steaua noastră;/ Și-am adus lauda cui am știut/ Și-am luat-o înapoi pe
Munci și zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6463_a_7788]
-
2-cloroetil) etilamină (CAS 538-07-8); ... 2. HN2: bis (2-cloroetil) metilamină (CAS 51-75-2); ... 3. HN3: tris(2-cloroetil) amină (CAS 555-77-1); ... ... ... 3. agenți toxici incapacitanți, cum ar fi: benzilat de 3-chinuclidinil (BZ) (CAS 6581-06-2); ... 4. substanțe toxice defoliante, cum ar fi: a. 2-cloro-4-fluoro-fenoxiacetat de butii (LNF); ... b. acid 2,4,5-triclorofenoxiacetic (CAS 93-76-5) în amestec cu acid 2,4- diclorofenoxiacetic (CAS 94-75-7) [agent Orange (CAS 39277-47-9)]; ... ... ... c. Precursori pentru arme chimice binare și precursori de bază, după cum urmează: 1. difluoruri alchil (metil, etil, n-propil sau izopropil
HOTĂRÂRE nr. 524 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298466]
-
la casă. Și-i mai spun: „Aș, cin' să fure?” Deci, tata are mentalitatea că la noi în sat nu se fură. La noi în sat nu se fura! În anii '50 nu exista ideea de furt - oamenii își lăsau butiile cu vin, acolo unde culegeau, grămezile cu porumb la capul locului, nu-și luau nimic unul altuia. N-avea niciun sens, aveau toți. Odată cu colectivizarea, odată cu instaurarea comunismului și cu pecinginea asta pe sufletul țăranului român, pur altădată, a intervenit
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
aromat cu puțină vanilie, sau întingi pofticios cu bucata de mămăligă prăjită în mâncarea de prune uscate. Pe prundul Râului Doamnei au început să se învârtă roțile imense, cu cutii de conserve prinse de ele, care bagă apă rece în butiile cazanelor de fabricat țuica, tăria specifică locurilor noastre. Și-au început lucrul povernile, destul de multe la Domnești, sat recunoscut pentru frumusețea merelor domnești și tăria rachiului de Tudoran. Povernile merg până primăvara târziu, prelucrând mai întâi borhotul de prune, apoi
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
clădirile din cărămidă din curte era clădit tot pe șine solide în formă de „u”, pe care erau zidite bolți din cărămidă pe dungă. (Se pot vedea și astăzi, salonul și dependințele din curte fiind intacte) O șatră mare adăpostea butiile din stejar unde se depozitau prunele pentru borhot, dar și un fel de garaj pentru mașină. Apoi grădina cu un nuc secular și în fundul grădinii un iaz ce provenea din Râul Doamnei, un braț al râului destul de mare. Pe iaz
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
Touch Antibacterial, PitiClic, IBU Publishing, O & R Bacău, Mozartinno, Belkin, Craimont, ListaFirme.ro, Elmo-Print, A-Z Cursuri, Hotel Peșteră, MagazinulArtistilor.ro, CEDES Cercetare Dezvoltare, Brăduț Associated. Mulțumim partenerilor: Uniunea Națională a Studenților din România, Music Channel România, Complexul Turistic Cheile Butii, Parcul National Retezat, Regia Națională a Pădurilor Romsilva.. Parcul National Retezat constituie una dintre cele mai importante ecoregiuni carpatice din punct de vedere al biodiversității, reprezentând o prioritate în programele de protejare a naturii din Carpați. Referință Bibliografica: Parcul National
PARCUL NATIONAL RETEZAT, O EXPERIENTA DE NEUITAT de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360990_a_362319]
-
Dumnezeu cu mila. Eu mai ajutam în cârciuma din sat, mai ales sâmbăta, când era zi de târg și veneau țărani de nu aveau loc să stea la mese și beau la tejghea da-n-picerelea. Nea Gheorghe avea în „pimniță” câteva butii mari cu vin, vreo două cu țuică de prună și o găleată de tablă zincată plină totdeauna cu apă și lângă ea, o cană de tablă smălțuită cam de o litră pusă pe un taburel de lemn. Regula era că
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
bihoreană”, bărbați băuți bălăngănindu-se, borîtură, buticari, barosani, boși, barăci, basmale, băsmăluțe, batice, batiste, bluze bordo, băști, bikini, burci, blănuri bengoase, borangic, broderie bănățeană, beteală, botoșei bebeluși, bumbac, bretele, bulendre, belciuge, bomfaiere, bolțari, barde, bărdițe, bricege, butoiașe, budane, bidoane, bărdace, butii borțoase, beschii, baroase, bucșe, burlane, butelii, broaște, biciclete bușite, brichete, bibelouri bălțate, bătătoare, baloane, bocanci, bentonită, biciuri, biscuiți, bulion basarabenesc, bureți, baclavale, boia, boiele, borș, bomboane, bojoci, buturi, buturele, boașe berbec, batoane, balamucuri bizare, babe bisericoase, Biblii, broșuri, “Botezul bisericesc
BAZAR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348214_a_349543]
-
știau oamenii pe un' să pună vinul. Și-au umplut ei butoaiele, butoieșele, balercile și balercuțele, poloboacele și polobocelele de toate felurile și mărimile, damigenele, bidoanele, canistrele și gagistrele (de ce rîdeți?), butelcile și butelcuțele, budanele și budănelele - da' degeaba! Înnebuniseră butiile de atîta vin și aruncau cepurile cît colo, împroșcînd sîngele Domnului pe jos. Umblai prin cramă cu cizme de cauciuc, ca la inundație. Dacă se lua vreun cîne după tine și linchea de pe jos, cădea lat acolo și trebuia să
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
natal, Greblești, care a rămas până astăzi cel mai mare sat din Loviștea argeșeană: Arbagic, Ațâfelnic, Babacioacă, Babu, Băgan, Bălălău, Bălucian, Beșarcă, Bicosu, Bircașu, Birbi, Biță, Blănete, Blidu, Boactăru, Bohanțu, Boncu, Bort, Botoșaru, Briceag, Bulearcă, Brumă, Budili, Buftea, Bulfu, Buliman, Butie, Buntel, Bustea, Buzărnea, Cacarela, Cailiu, Cam (Cămulete), Catâru, Cățea, Călej, Chibrit, Chinezu, Chiriac, Chirtoc, Ciocan, Ciolovric, Citiri, Ciuhă, Ciulă, Ciuma, Cloanc, Colivaru, Colonelu, Conțoapă, Corentu, Dascălu, Dudă, Domolu, Drăguț, Dudeș, Faltișca, Fălie, Friți, Flocea, Franț, Fulcan, Furnică, Gaga, Găinaț, Găoace
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
Externe al țării noastre. Trebuie să conlucrăm cu francezii pentru ca aceste rețele de cerșetorie să fie dezmembrate.” Probabil că mulți dintre acești cerșetori care cerșesc zilnic pe străzile orașelor din multe alte țări, aplică proverbul: „C-o picătură ce cură, butia se umple până-n gură.” Într-o carte a inginerului Florea Dudiță, fost rector al Universității din Brașov, intitulată „Magister ex cathedra” - carte cu replici memorabile, unele de inspirație personală, altele culese din cărturăria universală, scrie: „De ce credeți că oamenii dau
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
Pentru un ban, trăgeam buștenii cu cârligul pe Râușorului și a Dâmboviței!”... De la vârsta copilăriei am fost de ajutor mamei. Astfel, de la 7-8 ani păzeam 2-3 capre ale noastre, pe văile Căprăreței, Ruginei și Maldăr și vaca în Valea lui Butie, iar pe la 9 ani păzeam vaca după coasă în Padina Grozei, vara căram vreascuri cu croznia de pe văile și viroagele din apropierea casei, iarna tăiam prăjini de brad pentru gard și alte întrebuințări și diferite lucruri în gospodărie. Tot vara, toată
PENTRU UN BAN TRĂGEAM BUŞTENII CU CÂRLIGUL PE DÂMBOVIŢA... (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357015_a_358344]
-
oltenească din lână, adormind instantaneu. În acest timp, slujbașii moșiei pregăteau în cuhnie* smântânile, untul și zerul, pe când femeile băteau laptele în putinee. Iar argeaua răsuna de cele șase războaie la care lucrau femei din sat. Chelarul limpezea vinul din butiile din pivnița răcoroasă, fără să se atingă, nici măcar cu un strop de licoare. În pătule, oamenii, în ițari albi din cânepă albită la râu, reașezau drugile de porumb pentru a nu putrezi. * Bucătărie. Erau zile când Alexandru nu mai ieșea
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
E bine! E bine, boierule! au strigat. 28 După ce au ajuns la această înțelegere, Drăgușin a început să cânte din vioară, iar țiganii au încins câteva hore. - Marine! Marine! a strigat generalul. - Da, boierule! - Scoate cel mai bun vin din butia cea mare și adu aici la oameni să bea! - Am înțeles, boierule! Petrecerea a ținut până seara târziu, când focurile aprinse în ograda conacului a fost terminată carnea celor doi berbeci. Alexandru, obost, după ce s-a jucat cu prietenii printre
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
de la grand-mère, mulțumindu-i în nu-mele Domnului, și părăsea casa, nu înainte de a face cruce în dreptul uși. Așa treceau anii... Într-o seară, când venise generalul Macedonski să inspecteze moșia, bine dispus, după ce băuse o gură de vin dintr-o butie cu ajutorul tâlvului, a intrat în camera băieților și a început să le povestească, nu înainte de a-l ruga pe Dimitrie să meargă în camera de alături s-o cheme și pe sora lor. 30 - Copii dragă, ați ajuns la vârsta
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
rouă, Aroma-ți prețioasă ne stimulează ”bila”. Te-a-ncins toridul soare, când un ciorchin erai Din primăvară-n toamnă, te-a copt și te-a-ndulcit Sub teasc ai fost zdrobit apoi, (coșmar ce nu-l visai!) Și-ai fermentat în butii largi - ușor, te-ai limpezit. Ești rege la petreceri, nu ești doar băutură, Pe menestreli la cântec, mai mult ‘i-nsuflețești, Balsamul pentru suflet - băută cu măsură, Licoare destinată plăcerii omenești. Înspiri deopotrivă poeții și chibiții, Destinul tău e nobil
ODĂ VINULUI de NELU PREDA în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369745_a_371074]
-
câte un țoi de țuică. -Bine! Marin deschise chepengul de la capătul prispei și coborâ pe scara de lemn. Răcoarea din pivniță îl mai învioră. Pe o etajeră luă două țoiuri de o sută, deja legate cu ață roșie, destupă o butie, și introduse primul țoi. Apoi următorul. Dădu o dușcă pe gât, dintr-o înghițitură, a necaz, se cutremură puțin... și îl scoase apoi plin din nou. Le luă de gât într-o mână și cu cealaltă se sprijini de lețurile
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
pe care-l scriam. -De mâncat, nu mănânci, dar ce bei taică? -Un zaibăr de-al nostru! -Cârțule îți aduc și ție? -Le amestecăm Marine!? -Așa, de bucuria întoarcerii feciorului. -Atunci, adu și pentru mine... -Mă duc să scot din butie o litruță. Bătrânul Marin se sculă de pe scăunelul cu trei picioare și cu pași vioi, cum nu-l mai văzuse de mult vecinul, coborî prin chepeng în pivnița de sub casă. Aprinse lumina și luă de pe laviță un tâlv pe care
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
se sculă de pe scăunelul cu trei picioare și cu pași vioi, cum nu-l mai văzuse de mult vecinul, coborî prin chepeng în pivnița de sub casă. Aprinse lumina și luă de pe laviță un tâlv pe care îl introduse prin cepul butiei și cu gura începu să tragă vinul. Cu degetul mare astupă orificiul tâlvului și deșertă într-un canceu vinul rubiniu. Puse la loc tâlvul, a luat canceul de toartă și urcă scara. Se îndreptă spre masă, lăsă vasul pe ea
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
tabacică, îmbibabă de wischy, dă-mi și mie o drojdie, mi-ar prinde bine, măi fâțo, acum, când mi s-a albăstrit inima de fantasticele intemperii stelare. Unde ești, desculțo? De-atâta umblet prin cer ți s-au făcut tălpile butii. Ai bășicuțe pe inimă. Și mie. De stat în casă. De stat degeaba. De stat în sine. Evora, Evora, Cesaria mea, cât dor mi-e de tine! De fumul urcând din trabuc, de tavernele pe unde-ai cântat cu cei
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358704_a_360033]
-
de doi metri, omul care rezolva scandalurile în doi timpi și trei mișcări. Drăgănel făcea tot ce i se cerea la „serviciu” de către jupâneasa Marița, pe care o asculta cu sfințenie: spărgea lemne, aducea apă, depozita alimentele, se ocupa de butiile cu vin, de butoiele cu țuică, damigene, se ducea și măcina sacii cu grâu și porumb la moara lui Bojincă, în comuna Zăicoi, iar seara avea misiunea să-i aducă la tăcere pe „neastâmpărații” care tulburau liniștea. Unii ziceau despre
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
libertatea, ci și pământurile cale de o zi în jurul iazului. El a fost adus la curtea domnească, unde i s-a dat să mănânce carne de vițel, pe care și-o frigea singur în țiglă, iar în loc de apă, bea din butiile cu vin roșu. Un meșter fierar i-a făcut barda după voia lui, precum și cele o sută de cuie pe care haiducul le-a luat în desagă și a pornit la drum, oprindu-se într-o poiană, care se cheamă
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]