8 matches
-
săptămânal, din 24 aprilie 1927 până la sfârșitul anului 1944. De la numărul 47/1935 frontispiciul este scris în limba sârbă. Pe parcursul celor șaptesprezece ani de existență N. iese sub îngrijirea unui comitet de redacție. Funcția de director au exercitat-o Savu Butoarcă și A.S. Butoarcă, iar pe cea de redactor Nicolae Roman, Adam Fiștea, Ioan Mităr, Traian Petrică, Traian Mucuceanu, Cuzman Lăpădat, Adam Bulić. Temporar, funcția de secretar de redacție au îndeplinit-o Nicolae Roman și Cuzman Lăpădat. Revista are o pagină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288347_a_289676]
-
aprilie 1927 până la sfârșitul anului 1944. De la numărul 47/1935 frontispiciul este scris în limba sârbă. Pe parcursul celor șaptesprezece ani de existență N. iese sub îngrijirea unui comitet de redacție. Funcția de director au exercitat-o Savu Butoarcă și A.S. Butoarcă, iar pe cea de redactor Nicolae Roman, Adam Fiștea, Ioan Mităr, Traian Petrică, Traian Mucuceanu, Cuzman Lăpădat, Adam Bulić. Temporar, funcția de secretar de redacție au îndeplinit-o Nicolae Roman și Cuzman Lăpădat. Revista are o pagină culturală care propune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288347_a_289676]
-
în afara sferei de interes a Serviciului Jandarmeriei, astfel încât se cunoșteau atât diferențele de opinii dintre conducătorii locali cât și problemele cu care se confruntau congenerii. În Banatul iugoslav erau cunoscute grupările românești și orientările lor: una era a lui Alexandru Butoarcă, recunoscută și sprijinită de statul român, a doua era gruparea ,,Punia Mebei”, care simpatiza cu sârbii și a treia care ,,spre rușinea noastră ar cam asculta de maghiarii din acele părți”. La sfârșitul anului 1942, starea de spirit a populației
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
-și declare originea etnică bulgară”, în caz contrar urmând a fi expulzată. Nota informativă nr. 3221 din 16 iulie 1941 a evidențiat situația comunității românești din fostul stat iugoslav. La data respectivă funcționau ca reprezentanți ai minorității românești dr. Alexandru Butoarcă, preotul Adam Fiștea și preotul Suveică, care stăteau mai mult în România, unde „au urmărit interese personale și nu de interes general”. Unul dintre acestea din urmă era, în primul rând, administrația din zona Banatului sârb, preluată de șvabi - „mai
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
românesc: „degeaba noi, românii, avem un ideal național, atâta vreme cât suntem lipsiți complet de morală”. Un alt material elaborat de S.S.I., la 27 iulie 1941, a informat despre divizarea grupului etnic român în două tabere. Una era condusă de dr. Alexandru Butoarcă din Vârșeț, fost deputat în Parlamentul iugoslav, iar cealaltă îi avea în frunte pe Nicolae Meda, directorul Băncii „Steaua” din Petrovoselo și Silviu Miclea, directorul revistei „Graiul Strămoșesc” din Becicherecul Mare. Cauzele disensiunii dintre cele două conduceri nu erau cunoscute
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din Banatul sârbesc a reluat, la 27 august 1941, unele date prezentate anterior cumulate cu altele petrecute între timp. Românii din Banat nu aveau o conducere unitară, fiind împărțiți în mai multe grupări, dintre care cele conduse de dr. Alexandru Butoarcă, respectiv de Nicolae Meda și Silviu Miclea erau mai active. Cele două grupări, pentru a-și mări numărul de membri, „utilizează sistemele politicianiste de defăimare a «adversarului»”, prin care se acuzau reciproc de necinste, trădare, hoție etc. Propaganda maghiară fiind
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
plângeau că nimeni nu-i protejează. Începutul lunii noiembrie 1941 nu a adus nimic nou în privința unității românilor din Serbia. Marele Cartier General a trimis la P.C.M. o serie de informații despre cele trei grupări politice, conduse de dr. Alexandru Butoarcă, Nicolae Meda și Silviu Miclea. Toți aceștia s-au erijat în rolul de „conducători exclusivi și autorizați” ai minorității românești. În raport cu celelalte grupuri etnice, bine închegate, liderii români continuau „să se ponegrească și să se liciteze”, oferind „un spectacol josnic
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
dreptul la viața cea adevărată și istorică“; „Banatul unitar și românesc! Torontalul are dreptul la o reparație istorică“. Generalii Ion Antonescu și Corneliu Dragalina erau declarați cetățeni de onoare ai Timocului. Reprezentanții românilor din fosta Iugoslavie - părintele Adam Fiștea, Alexandru Butoarcă, Gheorghe Suveică - sunt primiți de autoritățile locale și de Ion Antonescu, căruia îi adresează un memoriu, și participă la toate evenimentele legate de prizonierii din Timiș.
Agenda2005-33-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284080_a_285409]