39 matches
-
raza orașului este pârâul Belia (Taleaă, afluent pe dreapta, la hotarul de nord al localității. Tot pe dreapta primește alte două pâraie Cacova și Sunătoarea. Dintre afluenții cu scurgere temporară menționăm: Valea Bradului, Valea Fiarelor, Valea lui Marinică, Valea lui Butură și Valea lui Sărăcilă, toți pe partea stângă. Până la confluența cu pârâul Belia, Prahova are un 20 profil longitudinal cu o pantă medie de 13, 5 m/Km, iar pe cei 11 Km pe care îi străbate de-a lungul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Ploaia de foc cade - O stinge mlaștina, fumegând, de turbă * Acolo e măgura, mai jos o prelucă Urc prin pădure după ciuperci. Oi înfundate una în alta, berbecii, vigilenți - Cicadele scârțâie pe o vioară nedată cu sacâz Mai încolo e butura, înspăimântătoare, Buhai de baltă în mătasea broaștei, Bunica spune: nu vă apropiați, Este fără fund, iar apa spurcată... Cerul mă urmează. Câte dintre cele care m-au inspirat știu asta? Iar celelalte au vreun câștig? Poate timpul va spune, îngânându
Poezie by Romulus Ioan Joca () [Corola-journal/Imaginative/2937_a_4262]
-
tones bu turns were glad Sweatly, solemn, wildly sad. Longfellow (The slave singing at midnight)1 PĂUNUL Se ploconea răsăritean și moale, Mălai din mâna ta să ciugulească. Albastru pâlpâia și cald, în poale Ca pânzele alcoolului, în ceașcă. Pe butură, nebunul tău cu scufă Ochi inegali grozav de triști rotea, Și mâna ți-a sucit, cum storci o rufă, Și-a rupt și gâtul păsării, care bătea. PARALEL ROMANTIC Numisem nunții noastre-un burg, Slăvit cu ape-abia de curg - Ca
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
în poezie, Vasile Netea în istorie, Ion Frunzetti (prezent aici ca debutant în literatură) în critica de artă, iar Lascăr Tuduciuc, în calitate de redactor al revistei „Piatra de hotar”. Interesante eseuri pot fi citite sub semnătura lui Coriolan Gheție și Valeriu Butură, ultimul afirmat ulterior ca etnograf. Printre colaboratori pot fi întâlnite numele lui Nikita Macedonski și al lui Neagu Rădulescu. În paginile revistei se mai pot citi articole despre Eminescu sau despre sărbătorirea lui Nichifor Crainic la Oradea. Nu lipsesc nici
FLORI DE CRANG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287034_a_288363]
-
VĂDUVA-POENARU, Ion (15.XI.1934, Poienarii de Muscel, j. Argeș), poet, prozator și eseist. Este fiul Mariei (n. Butură) și al lui Bucur Văduva, maistru miner. Urmează școala primară în comuna natală (1940-1944), Liceul „Dinicu Golescu” din Câmpulung (cu intermitențe), în 1949 trecând la Școala Medie de Marină Comercială din Constanța. După doi ani, din motive politice, se vede
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
29. Cine l-a recomandat în societate: prof. Romulus Vuia 30. Pe cine cunoaște în societate: prof. Janrenaud Pierre (Iași) 31. Persoanele care-l cunosc în decursul activităților (școlar, militar, profesional, politic): D. Gavrilă, președinte al sindicatului învățământ Cluj Valer Butură, conferențiar la Universitatea din Cluj Semnătura I. Chelcea Data: 19.01.1951. Domiciliat în Iași Str. Xenopol Nr. 1 B. Actele oficiale din dosarul de personal Atestarea studiilor și ruta profesională, prin acte oficiale, precum diplomele, certificatele și, după caz
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
României contra URSS, acest articol a fost retipărit. Dar, recunosc, eu trebuie să muncesc mai înainte în acestă direcție.- Ca prieteni menționez două nume: Ioan Gavrilă dela Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Pare-mi-se secretarul Sindicatului Înv. Superior Cluj.- Valeriu Butură, conferențiar de Geografie Regională, Universitatea din Cluj.- I. Chelcea, conferențiar de Etnografie, Univ. Iași.- Autobiografiile din dosarul de personal (A.d.p.) se încadrează în tipul biografiilor oficiale provocate (curriculum vitae). Nefiind spontane, ci, dimpotrivă, obligatorii, nu se mai pune problema
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu sine o puternică încărcătură negativă. Tocmai de aceea, atunci când aerul se transformă în obiect al divinației, transmite numai mesaje negative. Nu oricui îi este dat să "vadă vântul" și să priceapă ce spune el. În Cultură spirituală românească, Valer Butură 238 insistă asupra calităților pe care trebuie să le posede cel ce are acest dar. În cazul aerului s-a valorizat în special vântul și vârtejul ca instrument sau semn sugestiv care se pretează interpretării. "Volbură se face atunci când vrea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
la gauche et la science", în rev. Le Monde Diplomatique, august 2001, p. 22. BROCH, Henri, Au cour de l'extraordinaire, l'horizon chimerique, Bordeaux, 1991. BUDIȘ, Monica, Microcosmosul gospodăresc. Practici magice și religioase de apărare, București, Ed. Paideia, 1998. BUTURĂ, Valer, Cultură spirituală românească, București, Ed. Minerva, 1992. CAILLOIS, Roger, Les jeux et les hommes, Paris, Gallimard, 1958. CAMUS, Dominique, Puteri și practici vrăjitorești. Anchetă asupra practicilor actuale de vrăjitorie, traducere de Muguraș Constantinescu, prefață de Louis-Vincent Thomas, Iași, Ed.
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
I, pp. 300-301). 236 Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, ed. cit. 237 Elena Niculiță-Voronca, Datinele și credințele poporului român, adunate și așezate în ordine mitologică, ed. cit., vol. I. Vezi în acest sens pp. 883-884. 238 Valer Butură, Cultură spirituală românească, București, Ed. Minerva, 1992. Se credea că numai dobitoacele văd vântul, că ele "îs curate", nevinovate" (p. 173). Antoaneta Olteanu, în Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, ed. cit., menționează foarte inspirat faptul că în Bucovina, unele
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
multe amănunte despre unele ipostaze ale pomului în ritualurile de înmormântare în S. Florea Marian, Înmormântarea la români, ed. cit. 251 Mai multe amănunte despre prezența căiței la naștere în S. Florea Marian, Nașterea la români, ed. cit. 252 Valer Butură, apud Antoaneta Olteanu, Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, ed. cit.,. " Se credea că numai dobitoacele văd vântul, că ele "îs curate", nevinovate. Pentru aceea își ridică capul vitele când suflă vântul" (p. 350). 253 Lucia Berdan, op. cit. Autoarea dezvoltă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
categoria figurii de stil numite sinecdocă, întrucît relația dintre referentul denumit de apelativ și cel denumit de toponimul omo nim este de „întreg pentru parte“ (mai exact: suprafață încon jurătoare pentru un punct din cadrul ei: Adăpătoare, Balaur, Bordei, Buduroi, Butuc, Butură, Punte, Tarniță etc.). Conversiunea interonimică înseamnă trecerea unui antroponim, fără modificări formale specifice, la statutul de toponim, în urma asocierii cu un referent topic aflat într-o anumită relație cu persoana purtătoare a numelui respectiv (proprietate, vecinătate cu proprietatea acestuia, întîmplare
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Diculescu care vorbește, în lucrările sale despre elementele vechi germane din română (a. 1921) și despre gepizi (1922), de elemente „numaidecât gepide” care însă după Philippide „ar putea fi tot atât de bine gote” (I, 350): bâtcă, beucă, boare, bulz, burduf, burtă, butură, cotângan, élele, gâldău, grind, harnic, iazmă, a îmburda, măgură, mârțoagă, picui, pisc, plug, rofie, smetie, stărnut, strugure, tureatcă, a se uita, vorbă, a zburda, a zgudui. El citează ademenitoarea afirmație a lui Diculescu cum că „numărul elementelor vechi germane din
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
se poate abate nici În momentele de răscruce ale vieții, precum alegerea soțului (soției) și felul morții. Aceeași vastă problematică a destinului revine În alte contribuții monografice, consacrate unor chestiuni folclorice specifice, dar unde ideea de destin survine obligatoriu. Valer Butură, În Cultura spirituală românească, definește cultura spirituală prin raportare la cultura materială și ajunge la concluzia că există Între cele două o strânsă interdependență. Un exemplu În acest sens ar fi credințele În sacralitatea inițială a pământului, care s-au
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se poate abate nici în momentele de răscruce ale vieții, precum alegerea soțului (soției) și felul morții. Aceeași vastă problematică a destinului revine în alte contribuții monografice, consacrate unor chestiuni folclorice specifice, dar unde ideea de destin survine obligatoriu. Valer Butură, în Cultura spirituală românească, definește cultura spirituală prin raportare la cultura materială și ajunge la concluzia că există între cele două o strânsă interdependență. Un exemplu în acest sens ar fi credințele în sacralitatea inițială a pământului, care s-au
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
darului clarviziunii magice „unificatoare”, care face parte din sfera morfologică a unui alt zeu psihopomp. În alte cărți, nucul e asociat sexualității și nașterilor: „Cu frunzele fierte în lapte și calde încă se înfășoară pântecele femeilor, ca să le ușureze nașterile.” Butură consemnează că “sub nuc vin ielele și iau puterile celor ce dorm sub el, dintr-un picior sau din amândouă, din mâini ori din gură”. Nucul are legătură cu maternitatea și cu renașterea. Mircea Eliade introduce în text o iluzie
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
174. 305 Ibidem, p. 174. 306 Ibidem, p. 182. 307 Eugen Simion, op. cit., p. 204. 308 Ștefan Borbély op. cit., p. 133. În acest sens, sunt citate lucrările lui Romulus Vulcănescu, Mitologia română, Editura Academiei RSR, București, 1987, p. 340; Valer Butură, Enciclopedia de etnobotanică românească, vol. I, București; vol. II, Paris, Credințe și obiceiuri despre plante, Sociétés Europénnes 4, 1988; ed. de Paul H. Stahl, Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, vol. I, Editura Artemis, București, 1994, p. 227. În
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
noi, ne stau și pețitorii sau cloștile pe ouă! Și mâncând noi, și bucurânduăne pe măsură, însemna că le era bine și morților. Mai a les că cei în vârstă nu uitau niciodată ca atunci când dădeau paharul peste cap, consumând butura, să zică „Dumn ezeu să-i ierte”, după ce mai întâi răsturnau ceva pe podea dinăuntrul paharului. Nu știu dacă acum, după încetarea cultivării cânep ei - ca aducătoare - de halucinații - se mai respectă obiceiul de care am amintit doar, că variante
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
et Documents Balkaniques et Mediterranéens, sous la rédaction de Paul H. Stahl, Paris, vol. 15, 1990, pp. 104-112 ; și Andrei Oișteanu, Mythos & Logos, Editura Nemira, București, 1998, pp. 35-108, capi tolul „Narcotice și halucinogene la geto-daci și români”. 353. Valer Butură, Enciclopedie de etnobotanică românească, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979. 354. Valer Butură, „Enciclopedie de etnobotanică românească. Credințe și obiceiuri despre plante”, vol. II, În Sociétés européennes, sous la rédaction de Paul H. Stahl, Paris, vol. 4, 1988. 355. Petre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vol. 15, 1990, pp. 104-112 ; și Andrei Oișteanu, Mythos & Logos, Editura Nemira, București, 1998, pp. 35-108, capi tolul „Narcotice și halucinogene la geto-daci și români”. 353. Valer Butură, Enciclopedie de etnobotanică românească, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979. 354. Valer Butură, „Enciclopedie de etnobotanică românească. Credințe și obiceiuri despre plante”, vol. II, În Sociétés européennes, sous la rédaction de Paul H. Stahl, Paris, vol. 4, 1988. 355. Petre Ispirescu, Legende sau basmele românilor, Editura Facla, Timișoara, 1984 (prima ediție, 1882). 356
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Toma Alimoș, pref. edit., București, 1986; Petru Caraman, Studii de folclor, I-III, introd. edit., București, 1987-1995 (în colaborare cu Viorica Săvulescu); O capodoperă a baladei populare românești: „Toma Alimoș”, introd. edit., București, 1989 (în colaborare cu Viorica Săvulescu); Valer Butură, Cultura spirituală românească, pref. edit., București, 1992; Colindă-mă, Doamne, colindă! Colinde populare românești, I-II, pref. edit., București, 1992; Sim Fl. Marian, Sărbătorile la români, I-II, introd. edit., București, 1994; N. Iorga, Neamul românesc în Basarabia, I-II
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
îngr. și pref. Adrian Anghelescu, București, 1976; Zilele și umbra mea, îngr. și pref. Corneliu Popescu, Iași, 1976; Poezii în vers alb, îngr. și postfață Corneliu Popescu, Iași, 1983; În căutarea Atantidei, îngr. Doina Florea și Corneliu Popescu, pref. Adrian Butură, Cluj-Napoca, 1989; Strada Lebedei nr. 8. Pagini de jurnal, pref. Mircea A. Diaconu, București, 2002; În căutarea Atlantidei (fragmente noi), îngr. și pref. Mircea A. Diaconu, Iași, 2003. Traduceri: Suflet nipon, Cernăuți, 1937. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1982), 907
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
str. 1 Decembrie 1918 nr. 6 țel. 814997 6192 BURCEA ST. JENICA (n. 1933) Galați, Construct, nr. 9, bl. B1, ap. 47 țel. 454491 18641 BURGHELEA I. IORDAN (n. 1933) Galați, Str. Roșiori, bl. R5, ap. 45 țel. 434891 18662 BUTURA A. MIOARA (n. 1950) Galați, Str. Brăilei nr. 205, bl. A5, ap. 225 țel. 095637670 11910 CAPMARE AURELIA (n. 1941) Tecuci, Str. Gh. Petrașcu bl. 42, ap. 5 țel. 811092 6157 CATALAN Z. VICTORIA (n. 1933) Galați, Domneasca 13, bl.
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Ministrul afacerilor externe, Mircea Geoană Ministru de stat, ministrul administrației și internelor, Marian Florian Săniuță București, 9 septembrie 2004. Nr. 1.452. Anexa LISTA persoanelor care solicită redobândirea cetățeniei române cu menținerea domiciliului în străinătate 1. Bokor-Butură Elena-Maria, fiica lui Butură Ioan și Elena, născută la 14 decembrie 1953 în localitatea Aiud, județul Alba, România, cetățean suedez, cu domiciliul actual în Suedia, 138 32 Alta-Stockholm, Stensovagen 13. 2. Cătăneanu Valerică, fiul lui Cătăneanu Dumitru și Ioana, născut la 21 iunie 1968
HOTĂRÂRE nr. 1.452 din 9 septembrie 2004 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161173_a_162502]
-
Satu Mare, județul Satu Mare, România, cu domiciliul actual în Austria, 4502 St. Marien, Linzer Strasse 51, cu ultimul domiciliu din România în Satu Mare, str. Geler Sandor bl. 2, et. 2, ap. 10, județul Satu Mare. (387/2006) 27. Fellner Camelia, fiica lui Butură Gheorghe și Minuca, născută la data de 13 februarie 1976 în localitatea Piatra șoimului, județul Neamț, România, cu domiciliu actual în Austria, 5202 Neumarkt am Wallersee, Salzburgerstr. 37/34, cu ultimul domiciliu din România în Piatra Șoimului, județul Neamț. (380
HOTĂRÂRE nr. 1.145 din 26 septembrie 2007 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191315_a_192644]