567 matches
-
ceva mai omenească și un nume, Tragodas, ajunsese acum o nenorocită epavă ce nu mai era demnă decât de numele de cerșetor. Arăta ca o ființă netrebnică, cu ochii bulbucați și roșii în cap, rătăciți în adâncul orbitelor pierdute sub câlții părului de pe creștet, urâțită și de alți câlți crescuți anapoda prin barbă și pe obraji. Avea o gură știrbă, care adăpostea o limbă vicleană ce-i adusese cândva multe foloase, dar și multe ponoase. În partea de sus a gurii
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
acum o nenorocită epavă ce nu mai era demnă decât de numele de cerșetor. Arăta ca o ființă netrebnică, cu ochii bulbucați și roșii în cap, rătăciți în adâncul orbitelor pierdute sub câlții părului de pe creștet, urâțită și de alți câlți crescuți anapoda prin barbă și pe obraji. Avea o gură știrbă, care adăpostea o limbă vicleană ce-i adusese cândva multe foloase, dar și multe ponoase. În partea de sus a gurii îi atârnau doi dinți, ultimii care, deși șubreziți
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
iar monologul cheamă mereu o replică: "Cât despre copilărie; eu intru în ea în fiecare noapte./ Dar când mi se zdrelesc genunchii de bolovanii înfășurați/ cu mătasea broaștei din lacul unde mama punea vara/ cânepa la topit, simt în gură câlți după melițat și strig: "Viitorul meu merită să se preteze la toate umilințele/ pentru a fi liber". Rememorarea locurilor natale îmi amintește de Marin Sorescu, (Lăutarii din Lăicăi), astfel că poemele lui Gheorghe Izbășescu au ajuns la o receptivitate tensionată
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_izbasescu_cantece_de_mantui_al_florin_tene_1328504673.html [Corola-blog/BlogPost/346664_a_347993]
-
vreme-auzi în câte o stanță un tandru freamăt. Păsările mor, fluviile seacă, aerul din jur e tot mai fierbinte, dar poți să zâmbești și să spui: Ce dacă, merg înainte! Ninge viscolit, însă râzi. Nu-ți pasă. Simți în aer câlți, dar respiri cu sete. Încă poți să spui că-i floare frumoasă orice scaiete. Cântec albastru Ai avut mereu crucile-n cuvinte fiind răstignit pe orice silabă care îți țâșnea slobodă din minte gravă și-n grabă. Ai cioplit cu
NU-ŢI PASÃ CÂNTEC ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1443851715.html [Corola-blog/BlogPost/344419_a_345748]
-
geamul aburit Să privesc afară Să văd drum înzăpezit Și fulgii cum zboară. Mare a fost surpriza mea Privind spre ogradă Să văd proaspăt înălțat Un om de zăpadă! Avea ochii din tăciuni Și pe cap o oală Iar din câlți avea perciuni Mâzgăliți cu smoală. Un ardei în loc de nas Roșu ca mărgica Și să-l sprijine la pas Avea măturica. Tata, mândru făurar Mă chema-n ogradă Să-mi ofere mie-n dar Omul de zăpadă! Referință Bibliografică: OMUL DE
OMUL DE ZĂPADĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Omul_de_zapada.html [Corola-blog/BlogPost/358909_a_360238]
-
greu acum în starea de grație în care ne aflăm. A doua zi, la ora la care sună ceasul mi se pare că s-a pornit războiul nuclear, dar nu-mi pasă. Am capul cât o ciutură, gura plină de câlți mucegăiți iar zgomotul asurzitor al scărpinatului îmi sfâșie timpanele. În timp ce înghit două aspirine plus o găleată de apă, în bucătărie apare nevastă-mea cu figura omului căruia i-a explodat soba în față. O liniștesc spunându-i că sunt trimis
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Expeditia_mihai_batog_bujenita_1349252093.html [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
mă mai încapă n-o să-mi ajungă nici pâna la cot și-abia atunci pe unde scot cămașa am să văd. De dedesubt salteaua-n ripsul ei rărit că m-a-nțeles dă semn să crape grăbindu-se-n tăcerea câlților să mă îngroape. Dar dincolo de geamuri șerpii apei râd cu sunete de clopoței lichizi în noapte și plouă. Referință Bibliografică: PLOUĂ / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2045, Anul VI, 06 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
PLOUĂ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1470500859.html [Corola-blog/BlogPost/370478_a_371807]
-
iar monologul cheamă mereu o replică: "Cât despre copilărie; eu intru în ea în fiecare noapte./ Dar când mi se zdrelesc genunchii de bolovanii înfășurați/ cu mătasea broaștei din lacul unde mama punea vara/ cânepa la topit, simt în gură câlți după melițat și strig: "Viitorul meu merită să se preteze la toate umilințele/ pentru a fi liber". Rememorarea locurilor natale îmi amintește de Marin Sorescu, (Lăutarii din Lăicăi), astfel că poemele lui Gheorghe Izbășescu au ajuns la o receptivitate tensionată
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Gheorghe_izbasescu_cantece_de_mantuire.html [Corola-blog/BlogPost/351454_a_352783]
-
plece la plug și eu am luat-o și-am dezmierdat pe flocos, adică pe câine: na, la tata, na! până a tăcut... și așa mi-am pus în gând să-l termin, să-i bag ace cu ghemotoace de câlți în mămăligă să se ducă dracului... -Tu ești nebun! Te prinde ăsta și te spânzură de limbă... -Îl bag în aia mă-sii! Până n-oi pune mâna pe Prințesă nu mă las, ori eu cu Prințesa în brațe, ori
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
în alianță cu partide majoritare care i-au permis cocoțarea pe balanța puterii. A preluat de la UDMR sloganul stabilității politice și l-a înlăturat de pe această balanță, confiscând și interesul național, golit de conținutul său real și umplut cu invizibilii câlți ai interesului partidului său.Mulți politicieni au văzut în această gogoașă răsuflată și reîncălzită, o magică forță de atracție a mulțimii de alegători, iar pe omul interesului național cu partidulețul său, o viitoare umbrelă sub care puteau intra în parlament
XARTOFUL FIERBINTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1447327959.html [Corola-blog/BlogPost/383058_a_384387]
-
iulie 2012 Toate Articolele Autorului Nimeni nu mai are chef de muncă UE-ul să trimită ajutoare Că noi ne ținem numai de greve Și de blocarea șoselelor naționale! Ne-am săturat de atâta rumeguș Nici Ciupitu nu mai înghite câlți Vrem să trăim într-o democrație Cu șapte zile libere pe săptămână Învățați papagalii să vă aplaude Noi suntem un partid de cerșetori Dacă nu puneți computerele la lucru, Ieșim în stradă și vă răsturnăm! Îmi pare rău că trebuie
NIMENI NU MAI ARE CHEF DE MUNCĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nimeni_nu_mai_are_chef_de_munca_ion_untaru_1341822058.html [Corola-blog/BlogPost/341960_a_343289]
-
ia povestește, cum a fost, pe unde ai umblat!... - Cum să fie?Bine! zise băiatul cam cu jumătate de gură - Ai fost la Putna? Ai găsit-o pe vrăjitoare? - Da, am găsit-o ... - Ei, povestește, cum a fost? A pus câlți de cânepă și boțul de ceară în cratița pentru descântec? - Da, răspunse el prin cuvinte cam greu scoase din gură - Și? Ce-a mai fost? întrebă mama nerăbdătoare să afle mai multe. Când a pus cărbune aprins în tigaie și
LA VRĂJITOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1399272471.html [Corola-blog/BlogPost/365943_a_367272]
-
începând cu armele preistoriei omenirii „țepi,țeapă”(preluate ca „amenințări” de emuli târzii ai artei manipulării!), continuând cu „cârligele” atât de casnicei îndeletniciri a întinsului rufelor „pe frânghie” cu simple piese de artilerie sau componente aferente utilizării lor „șrapnea, bumbi, câlți, praf(uri)”, pentru a adjudeca spre final (prevăzut a fi devastator) nimicitoarele arme de artilerie grea de mai târziu, precum „tunul” (i-a dat un „tun”, pentru a marca cacealmaua trasă păgubitului), pentru a capota onomatopeic în declicul nimicitoarei arme
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
dește“, dar și cuvinte luate din periferia orașului, din limbajul hoților, prostituatelor, cuvinte argotice. Apropierea acestor poezii de tablourile lui Goya nu este lipsită de temei. „Nicăieri ca în scrisul lui Arghezi, afirmă Ov. S. Crohmălniceanu, nu abundă atâtea scame, câlți, fuioare, paie, mucuri, zdrențe, scrumuri, ca în opera argheziană“. Se pot întocmi liste și de expresii arhaice și rustice, dar și de expresii argotice: „cârmâz“, „scăpău“, „fraier“, „birlic“, „putoare“. Altă idee din Testament privește ridicarea țăranului din planul material în
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI by http://revistaderecenzii.ro/referat-testament-de-tudor-arghezi/ [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
Ne ridicam în sus, pe deal, ca să zburăm, Din sănii să ne facem zbor, cum se cuvine, Și ajungeam tocmai pe-alt deal, atâta de ușor, Și zilele creșteau, să creștem și noi bine. Iar anii uite trec, ca niște câlți se pierd, În iernile, din care a plecat copilăria, Acum ne tot privim, și lângă bradul crud, Ca într-un vis renaște, doar temeinicia. Se -aștern lăngă brad, fărâme de- amintiri, Și -n ochi-mi sclipesc cu lacrimi ascunse- Miros
POEMELE IERNII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1451840476.html [Corola-blog/BlogPost/378564_a_379893]
-
este, de fapt, pictura bizantină murală în biserici. O frescă se obține din var stins (pastă) de cel puțin un an care este bună de lucru în momentul când pusă pe limbă nu înțeapă, adică este moartă. Se amestecă cu câlți tocați, de un centimentru lungime și se întinde pe peretele umezit în prealabil. Se sclivisește cu un șpaclu, se pictează cât mai repede, se combină culoarea, se elimină apa, când se usucă rămâne carbonatul de calciu (piatră colorată). Pentru realizarea
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
vreme-auzi în câte o stanță un tandru freamăt. Păsările mor, fluviile seacă, aerul din jur e tot mai fierbinte, dar poți să zâmbești și să spui: Ce dacă, merg înainte! Ninge viscolit, însă râzi. Nu-ți pasă. Simți în aer câlți, dar respiri cu sete. Încă poți să spui că-i floare frumoasă orice scaiete. de Anatol Covali Referință Bibliografică: Nu-ți pasă / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2042, Anul VI, 03 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright
NU-ŢI PASÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1470200521.html [Corola-blog/BlogPost/370629_a_371958]
-
mergea pe la casele cu fețe mari și dădea foc cânepii netoarse. Sau copiii, unși pe fata cu negreala, mergeau să le îndemne la lucru pe fețele de măritat și să primească ouă pentru încondeiat de Paste, zicând: „Cății / Mații / Toarse câlții; / Ori i-ai tors, / Ori i-ai ros. / Scoate țolul să ți-l vaz! / Și de-l ai, / Să te - nduri și să ne dai / Cele ouă - ncondeiate / De acolo din covate”. Joia Mare este considerată binefăcătoare pentru morți. Acum
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/obiceiuri-din-joia-mare/ [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
sintagma ,,dragoste de meserie'' devenise lozincă. Cine nu își făcea norma de piese sau strica cuțitul mașinii primea câte un patru. Nimeni nu pleca la sfârșitul orelor până nu curăța locul de muncă de șpan, ulei cu o mână de câlți. Azi când trec cu mașina pe lângă clădirile în care cu mult timp în urmă făceam ,,practică industrială'' întotdeauna privesc geamurile sparte. Sunt chiar la stradă. Locul este părăsit dar amintirile se încăpățânează să se ascundă printre ruine și nu au
ÎNTÂLNIRI de DANIELA LĂCRĂMIOARA CAPOTĂ în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intalniri_daniela_lacramioara_capota_1357375598.html [Corola-blog/BlogPost/342325_a_343654]
-
sub tutela căreia a fost un an, apoi trecând la Direcția învățământului primar di același minister. Mai primește dotații și din partea Ministerului Agriculturii, Direcția textile, constând din război de țesut, roată de tors, pieptenei, o meliță, fuioare de cânepă și câlți. Unitatea nou înființată nu avea din partea primăriei locale nici un fel de subvenție. Dar dispunea în schimb de un teren agricol de 5ooo m pătrați, ca anexă trebuincioasă cantinei. Bugetul era dat de conducerea de la centru și consta în bani pentru
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xiv_.html [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
este, de fapt, pictura bizantină murală în biserici. O frescă se obține din var stins (pastă) de cel puțin un an care este bună de lucru în momentul când pusă pe limbă nu înțeapă, adică este moartă. Se amestecă cu câlți tocați, de un centimentru lungime și se întinde pe peretele umezit în prealabil. Se sclivisește cu un șpaclu, se pictează cât mai repede, se combină culoarea, se elimină apa, când se usucă rămâne carbonatul de calciu (piatră colorată). Pentru realizarea
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411149605.html [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
pentru fabricarea băuturilor; oțet și înlocuitori de oțet; - reziduuri și deșeuri din industria alimentară; furaje de origine animală; - tutun neprelucrat, deșeuri de tutun; - pluta naturală, neprelucrata, zdrobita, granulata sau măcinata; deșeuri de pluta; - în, crud sau prelucrat, dar nefilat; în câlți și deșeuri; - cânepă, crudă sau prelucrata, dar nefilată; câlți și deșeuri de cânepă. ---------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178447_a_179776]
-
și deșeuri din industria alimentară; furaje de origine animală; - tutun neprelucrat, deșeuri de tutun; - pluta naturală, neprelucrata, zdrobita, granulata sau măcinata; deșeuri de pluta; - în, crud sau prelucrat, dar nefilat; în câlți și deșeuri; - cânepă, crudă sau prelucrata, dar nefilată; câlți și deșeuri de cânepă. ---------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178447_a_179776]
-
o sapă Și poveștile voastre la lumină de lampă. Se spune și azi că viața-i cruntă și grea Dar nu au știu, nu știu bunica mea Viața ta ,acele ,,vremuri, povești pentru mulți, ...timpurile cu opinci și,, poale,, din câlți. Ați crescut cu dragoste ai voștrii copii mereu Pe unchi mei, mătuși și tatăl meu, Azi multora li se pare viața crudă și grea Voi însă meritați dragi mei toată stima mea. Chiar dacă nu mai sunteți lângă mine, aici Rămâneți
DRAGII MEI BUNICI de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1457974801.html [Corola-blog/BlogPost/384151_a_385480]
-
A.1/3.19 Tapițerii, perdele și alte elemente textile suspendate Regula II-2/3.23.3 Regula II-2/3.23.3 Rezoluția OMI CSM 61 (67), anexa 1, partea 7 X X X A.1/3.20 Mobilier umplut cu câlți Regula II-2/3.23.6 Regulile II-2/3.23.6, II-2/34 Rezoluția OMI A.652 (16) X X X Rezoluția OMI CSM 61 (67), anexa 1, partea 8 A.1/3.21 Componente pat Regula II-2/3.23.7
jrc3703as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88864_a_89651]