13,950 matches
-
1949, este reluat în 1950-1951 și a treia oară în 1955; volumul al doilea este conceput în 1953, părăsit până în 1956, apoi reluat și terminat în doi ani. S-a spus despre „Moromeții” că este o monografie a satului din Câmpia Dunării. Siliștea-Gumești este o comună mică, așezată în partea de nord a județului Teleorman, pe ambele părți ale Pârâului Câinelui, având o vechime de trei secole. Satul a aparținut mult timp Mânăstirii Glavacioc. Pe la 1885 devine proprietar Maria Al. Manos
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
care avea să-și ridice casă și o iubi acolo pe răcoarea lui curată, păzit de lumina mare a zilei.” Marin Preda realizează adevărate poeme ale universului câmpenesc, cu tonalități rapsodice, pline de un lirism sfâșietor.: „Soarele începu să răsară; câmpia se limpezește de spuma argintie a aburilor de rouă și întinderea ei care joacă acum în nemărginiri de foc rece pătrunde prin ochi înăuntrul omului, îl împrăștie afară, îl golește de frământările lui trudnice și apăsătoare, pentru ca după aceea să
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
încă și se revarsă în aer din nimic, și drumurile care lasă satul în urmă, și ierburile groase de pe marginea drumurilor înțesate cu scaieți puternici, a căror floare uimește ochiul de la mare distanță, toate acestea răzbat cu putere din viața câmpiei și pătrund înăuntrul omului, subjugându-l.” Dacă în primul volum „viața se scurge aici fără conflicte mari”, în volumul al doilea satul parcurge „marile zguduiri” de după război. Noul regim răvășește satul, răstoarnă vechile rânduieli, scoate în față pe sărăcanii satului
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
mai 2013 Toate Articolele Autorului să nu mă-ntrebi Să nu mă întrebi de ce-mi plouă cu răsărituri în palme, când apusurile mele au devenit atât de fierbinți. Pe ele îmi reazăm tâmpla când tropotă caii singurătății prin noptatice câmpii. și-mi umezesc fața cu roua viselor din firele înfloritelor iubiri. Să nu mă întrebi de ce pescărușii mei au plecat dincolo de spuma durerilor ca să-mi aducă dor de tine și limpedea rostire a cântecului meu. Dacă nu mă vei întreba
SĂ NU MĂ-NTREBI de LEONID IACOB în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 by http://confluente.ro/Sa_nu_ma_ntrebi_leonid_iacob_1368886526.html [Corola-blog/BlogPost/354900_a_356229]
-
simt un catren Spus de-un suflet la colț de carte Când gândul a rămas în tren Și eu plecând cu gara mai departe. Rostogolesc în gând a cincea zi Gândul pe umeri tot mă poartă, Iar gara rămasă în câmpii Rodește-n brazde altă soartă. De șapte zile mă simt un vagon, Gândul pufăie speranțe când eu îs mut, Simt că mă duce-n spinare de-acum un ton, Dulăii ideilor spre el le-asmut. Duminică gândul îl slobozesc, Dar
TRENUL CU ŞAPTE VAGOANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Trenul_cu_sapte_vagoane.html [Corola-blog/BlogPost/357033_a_358362]
-
urmează, sintagme poetice a căror forță de sugestie este dincolo de orice îndoială: ,, La umbra umbrei veșnicește Ana’’; Mi s-a uscat de dorul tău cerneala’’; ,,Străjerul nopții moartea mea vestește’’; Atunci, cutremurat, mă duce gândul/ La Inorogul meu, cel din Câmpie,/ De veghe stau icoanelor, țin rândul/ Căzuților martiri din Poesie’’; La fel și tu, iubire din poveste,/ De vrei să mă lovești, nu da de veste”; ,, De-aceea râd și plâng deopotrivă:/ Arată-mi Calea, barca e-n derivă”; ,, O
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
lor deschisă visează o altă lume În țara nimănui și fără de un nume Fii ce-au crescut în cântec de condori Prin timp sunt ei acum doar niște călători Se vor întoarce-odat’ din drumul lor alert, S-alerge pe-o câmpie, măcar un moment, Să stea pe-o bancă veche, ruginită de ani, Lâng-o fântână secată, în parcul cu castani. Autor: Urfet Șachir Mangalia, 10.08.2015 Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: Tinere mlădițe / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
TINERE MLĂDIȚE de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1440963338.html [Corola-blog/BlogPost/372151_a_373480]
-
ele, lipsit de teamă și mister Și nu credeam vreodată, că uneori și ele pier. Rog ploaia ce mă udă, să ierte ce-am greșit, Păcatul căruia întâmplător m-am zămislit, Rog ploaia să renască-n mine râuri de iubire, Câmpii întinse, vise pure, călduroasa fericire. Mai am un gând, pe cărări deșarte, rătăcit, Să înțeleg firul ierbii și apa rece de izvor, Cărora necondiționat, mereu m-am spovedit, Cu inima deschisă și cuprins mereu de dor. Referință Bibliografică: SPOVEDANIE / Dan
SPOVEDANIE de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/dan_ioan_groza_1465974303.html [Corola-blog/BlogPost/369981_a_371310]
-
începuturile sale, o fată de țară, cu o diplomă de liceu în buzunar și ăla făcut cu chiu cu vai și cu mari sacrificii financiare ale părinților săi, foști colectiviști, țărani care cultivau acum pepeni și legume pe undeva în Câmpia Olteniei. Pe soț s-a întâmplat să-l cunoască la un restaurant unde era și ea la aniversarea unei colege de serviciu din poștă. Era om de afaceri, cu perspectivă de ascensiune și gândindu-se că-i mai bine să
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496591590.html [Corola-blog/BlogPost/371760_a_373089]
-
primul și ultimul stâlp pe malurile Dunării. Începând cu Drobeta Turnu-Severin, albia fluviului se lărgește treptat, iar apele curg domoale învăluind în două brațe Ostrovul Șimian, apoi Ostrovul Corbului, cotind când spre apus când spre sud, udând pământul roditor de câmpie. Pe amândouă malurile fluviului întâlnim nesfârșite lanuri de grâu, Câmpia Olteniei și apoi Câmpia Bărăganului. După ce trece prin micul port Cetate, Dunărea ajunge la Calafat, răsfirându-se iar în brațe scurte, care încing șiruri mici de ostroave. Își continuă drumul
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409939513.html [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
Turnu-Severin, albia fluviului se lărgește treptat, iar apele curg domoale învăluind în două brațe Ostrovul Șimian, apoi Ostrovul Corbului, cotind când spre apus când spre sud, udând pământul roditor de câmpie. Pe amândouă malurile fluviului întâlnim nesfârșite lanuri de grâu, Câmpia Olteniei și apoi Câmpia Bărăganului. După ce trece prin micul port Cetate, Dunărea ajunge la Calafat, răsfirându-se iar în brațe scurte, care încing șiruri mici de ostroave. Își continuă drumul spre Marea Neagră, trecând pe lângă Corabia, Turnu-Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenița, Călărași
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409939513.html [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
lărgește treptat, iar apele curg domoale învăluind în două brațe Ostrovul Șimian, apoi Ostrovul Corbului, cotind când spre apus când spre sud, udând pământul roditor de câmpie. Pe amândouă malurile fluviului întâlnim nesfârșite lanuri de grâu, Câmpia Olteniei și apoi Câmpia Bărăganului. După ce trece prin micul port Cetate, Dunărea ajunge la Calafat, răsfirându-se iar în brațe scurte, care încing șiruri mici de ostroave. Își continuă drumul spre Marea Neagră, trecând pe lângă Corabia, Turnu-Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenița, Călărași, Cernavodă, Hârșova, Brăila, Galați
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409939513.html [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
versetul biblic:,,Nu plângeți, căci nu e moartă, ci numai adormită’’. În timpul războiului de independență(1877-78), prințesa Elisabeta urmează pilda soțului său, care era mereu pe front, amenajează Cotroceniul în ambulanță, unde îngrijea împreună cu medicii și infirmierele soldații răniți pe câmpiile bulgărești. De asemenea transformă sala tronului din Palatul Domnesc în atelier imens, unde doamnele de vază făceau cearceafuri, bandaje, cămăși și scame pentru spitale. În anul 1881, la 10 mai, are loc încoronarea Regelui Carol I, prințesa Elisabeta devenind Regina
ELISABETA I, REGINĂ ŞI POETĂ (CARMEN SYLVA) de CARMEN MARIN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Elisabeta_i_regina_si_poeta_carmen_sylva_.html [Corola-blog/BlogPost/348991_a_350320]
-
mare și au o nevoie acută de a se reinventa. Pe lângă categoria orașelor „mono”, ar mai fi și categoria orașelor mici care nu sunt bine legate la infrastructura țării sau orașele din zone neinteresante, precum sunt multe în zona de câmpie și care se ruralizează. E un fenomen interesant și foarte vizibil. Aici oamenii apelează la resurse agricole pentru a putea supraviețui, iar facilitățile urbane se sting. De multe ori, funcțiunile care caracterizau în trecut un oraș nu mai sunt active
O arhitectă a mers în 60 de orașe românești abandonate ca să caute un tratament la depresia postcomunistă by https://republica.ro/o-arhitecta-a-mers-in-60-de-orase-romanesti-abandonate-ca-sa-caute-un-tratament-la-depresia-postcomunista [Corola-blog/BlogPost/338303_a_339632]
-
Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat, unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce urmărea stabilizarea
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
revistă» a tuturor se comandă: răspândirea! Ceata de copii se rupe, aleargă fiecare în căte o parte ascunzându-se după arbori, furișându-se pe lângă un gard, pe iarba uscată bântuită de frunzele toamenei căzute din belșug, bătute de vânt spre câmpie. Fondul muzical ne întreține atmosfera de pregătire a luptei care va urma. Deodată una dintre fetițe care se răzlețise de restul, se oprește brusc, parcă amețită, dar nu cade. Lângă ea apare un călăreț pe un mândru cal alb, pe
WATERLOO de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Waterloo_elena_armenescu_1357737384.html [Corola-blog/BlogPost/348719_a_350048]
-
Lunii, “blocată mareic”. Practic, Luna noastră este “blocată” mareic” în rotația sincron cu Pământul de către Luna planetei Saturn și de aceea ne arată mereu aceiași față spre planeta noastră. Ca să “deblocăm mareic” Lună pentru a-i vedea fața nevăzută de pe Câmpiile Elizee, trebuie mai întâi să intrăm în consonanță cu seminția lui Titan, lucru care implică un procesul de fecundație cosmică care poartă denumirea de Panspermie stelară. Iar Cheia de blocare și deblocare mareică a Lunii este posibil să fie acum
ÎNTREBĂRI ESENŢIALE, LEGITIME ŞI OBLIGATORII PENTRU TOŢI ROMÂNII DE PRETUTINDENI, DAR ŞI PENTRU TOŢI OAMENII DE PE PLANETA PĂMÂNT de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Intrebari_esentiale_legitime_si_obl_constantin_milea_sandu_1346760176.html [Corola-blog/BlogPost/343766_a_345095]
-
cu probleme psihologice sau de comportament să predea este testul psihologic. Suntem întrebați dacă ne este frică să dormim noaptea, dacă ne este frică de întuneric, dacă ne place culoarea roșu, ce am simți dacă ne-am plimba într-o câmpie cu maci. Dacă ne este teamă. Da, mi-e teamă pentru siguranța copiilor mei. Nu cred că sunt relevante. Ar fi relevate, dacă am primi niște îndrumări, dar eu nu am văzut niciodată rezultatul. Doar o hârtie pe care scrie
AL TREILEA PĂRINTE. De ce fac profesorii crize de furie by https://republica.ro/al-treilea-parinte-de-ce-fac-profesorii-crize-de-furie [Corola-blog/BlogPost/338315_a_339644]
-
dorule lasă-mă să mai ascult un concert la trei viori nu mă lovi toamnă cu tristețile tale-ancestrale lasă-mă lasă-mi iubirile să zacă-n romane prin biblioteci necitite lasă-mi pădurile înfrunzite nu le mai desfrunzi lasă-mi câmpiile verzi înverzite-înverzite lasă-mi inima să bată frumos ca un ceas nu mă lovi vântule lasă-mi amitirile pe polița casei nu-mi lua hârtiile să le-arunci în neant lasă-mi luna mai jos s-agăț de ea găleata
ELEGIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Elegie_ion_ionescu_bucovu_1350677510.html [Corola-blog/BlogPost/346435_a_347764]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > ZIUA CRUCII... Autor: Nicolae Stancu Publicat în: Ediția nr. 1715 din 11 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului A venit și toamna-n grabă, un septembrie de foc, Cei din parlament bat câmpii, iar țăranu-și bate nucii, Au venit și musulmanii, câte-o sută mii în bloc, A venit Sfânta Mărie va veni și Ziua Crucii. După zilele toride, ne îngheață-n vene spaima... Crucea ce-o purtăm pe umeri ni se pare
ZIUA CRUCII... de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_stancu_1441948180.html [Corola-blog/BlogPost/372217_a_373546]
-
cineva se înșeală. Cel mai greu e să ajungi până acolo. Prima zi ne-a scos sufletul, ne-a turnat plumb în picioare și, dacă nu ne-ar fi fost rușine de copii, cred că ne întorceam rostogol înapoi la câmpie. Încărcați cu rucsace grele, corturi, saci de dormit, aragaz și butelii de campanie, haine și mâncare, cu mușchii neobișnuiți cu efortul continuu, cu bășici la călcâie și cu plămânii afumați de țigări, simțeam că ne dăm duhul. Singura consolare erau
CABANIERUL DE LA BÂLEA LAC de DAN NOREA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1408085879.html [Corola-blog/BlogPost/353155_a_354484]
-
tu ascunsă lunii, în adâncimea ei, Supusă rătăcirii, ispitele vei vinde Poate, apoi, vei trece prin doruri și tăcere, Ai să te dărui lumii, însă, acum, mă vrei! Sunt rugul care arde în taincă durere ... PASTEL 2 noaptea cade pe câmpie ca o dropie ucisă liniștea plutește-n urmă abia i se-aude aripa sub fluturi neașteptați lumina-nflorește pe umerii dimineții ... NAȘTERE Greu mă adun, ușor mă-mpart! Hotar între "am fost" și "sunt" - Elimin unghiuri dintr-un carte Ori
INELELE TRUNCHIULUI DE TEI (POEZII) de GEORGE TEI în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/George_tei_inelele_trunchiul_george_tei_1369396025.html [Corola-blog/BlogPost/344683_a_346012]
-
undeva departe, spre pădure . Niciodată nu era liniște deplină,poate doar vara în miezul zilei când canicula alunga la umbră copiii ori noaptea când satul se scufunda în vise.Cum nu cunoșteam altă lume mai bună decât satul acesta de câmpie,mi-era drag și la vârsta aceea fragedă a copilăriei nu mi-aș fi dorit să locuiesc altundeva.Părinții mei,oameni simpli cu frica lui Dumnezeu se străduiau să nu ducem lipsă de cele necesare deși n-am fost niciodată
FLOAREA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1457209960.html [Corola-blog/BlogPost/384189_a_385518]
-
decenii bine cunoscut iubitorilor de literatură din județ, în special iubitorilor de poezie. De aproape patru decenii, de la debutul în revista Tribuna, din 1974, Mariana Pândaru s-a dedicat literaturii și a oferit cititorilor volume valoroase de poezie (Dincolo de râu, câmpia - 1987, Salt mortal - 1992, Ferigi înzăpezite - 1996, Lacrima de ambră - 1998 etc.), interviuri, note de drum etc. Mariana Pândaru a fost și este o prezență activă în publicistica hunedoreană de după 1989, în special în paginile ziarului Călăuza, înființat în anul
„Cartea florilor – The Book of Flowers” by http://uzp.org.ro/cartea-florilor-the-book-of-flowers/ [Corola-blog/BlogPost/92852_a_94144]
-
îndepărteze copiii de mediul în care au crescut, doar pentru că dincolo, coloritul viu al ierbii părea mai verde, cerul mai senin, văile, dealurile și munții care înconjurau regiunea, erau mai prieteni decât prietenii de la oraș. Nu zic, și aici erau câmpii mănoase, dealuri, păduri și izvoare cu ape cristaline, dar parcă nu erau ca cele din satul ei natal. Uneori, în drum spre serviciu, oprea mașina pe malul fluviului de lângă orașul X, trimițând celor de acasă bezele în vârful degetelor. Alteori
ANDREEA (PARTEA INTÂIA) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1461152889.html [Corola-blog/BlogPost/376575_a_377904]