113 matches
-
În timpul regimului comunist, scriitorul Ion Ochinciuc și-a completat CV-ul și cu o carte despre gruparea de rezistență anticomunista “Haiducii Muscelului”, condusă de Lt. colonelul câmpulungean Gheorghe Arsenescu. Probabil că-l rodea invidia, i-o luase înainte Petre Dumitriu, cu “Vânătoare de vulpi”. Putea să scrie liniștit, Dumitriu își luase demult tălpășița din țară. Documentaristul de odinioară de la ARLUS (organism ironizat în taină ca reprezentând acronimul
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
toată măreția sa de secole. La doi-trei de kilometri de intrarea în localitate soarele apunea într-un peisaj mirific, greu de descris în cuvinte, dar minunat pentru a fi așternut pe o pânză întinsă pe șevalet... §4. Meșteșuguri, meșteșugari, scriitori câmpulungeni În această zi de marți, 2 august 2011, programul de dimineață nu a mai fost respectat. La ora când trebuia să ne întâlnim cu toții la micul dejun, se dormea în tabără. Noaptea precedentă fusese lungă și, în felul ei, obositoare
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
domnul Horia Zilieru, intensitatea și tonalitatea dialogurilor a crescut simțitor. Părea că pune, fără să intenționeze, monopol pe discuții. De altfel, era respectat cuvântul domniei sale. Domina fără să intenționeze. Era ușor de înțeles acest aspect. §4.1. Întâlnire cu scriitori câmpulungeni A sosit momentul să intrăm în sala de „lectură”, care nu era alta decât sala de mese, dar altfel organizată, curățată și aerisită. Invitații noștri erau, în acel moment, Ion Filipciuc, George Bodea, Lucreția Moraru, Ion Grămadă, Mihai Burduja și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
poetului, dar și despre activitatea lui politică și cauzele morții. De altfel, ulterior am aflat că domnul Ion Filipciuc are „contribuții originale la biografia poetului Mihai Eminescu, dovedindu-se un redutabil eminescolog” ( Vasile și Otilia Sfarghiu în „120 de autori câmpulungeni”, Editura AXA Botoșani, 2011). Presupun că tocmai aceste contribuții au condus la câștigarea premiului Eminescu la Festivalul Mihai Eminescu, Drobeta Turnu Severin, 1998. Trecând la cel de al doilea subiect pe care și l-a propus pentru noi, domnul Ion
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
multor grupuri de elevi, obținând cu aceștia diverse premii pe plan local și la nivel național. A realizat mai multe filme documentare și a publicat lucrarea „Viitorul cineaștilor amatori”, realizată cu G. Toxin. A vorbit apoi domnul George Bodea, scriitor câmpulungean (versuri, proză, critică literară), care-și elaborează textele „cu maximă responsabilitate față de cuvânt și de opera pusă în discuție”, precum îl caracterizează domnul Ioan Țicalo în „Crai nou” - cotidian independent al județului Suceava - la 10 ianuarie 2012. Acum este profesor
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
-și desăvârși știința și arta profesorului” și, în același timp, „s-ar putea spune că George Bodea, de când se știe, a fost un împătimit al producției literare și mai ales al poeziei” apreciază soții Sfarghiu în lucrarea „120 de autori câmpulungeni” - Editura AXA Botoșani, tipărită la finele anului 2011 și lansată în Casa de Cultură a Sindicatelor din municipiul Câmpulung Moldovenesc la 17 februarie 2012. George Bodea și-a făcut debutul publicistic în anul 1961 la „Viața studențească”. În anul 1970
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
Cioran”, „Povestitorul are un nume: George Ungureanu”, „Probleme în lectura palimpsestului mioritic”, „Nicolae Labiș - necesarele întrebări” etc. Ei bine, toate acestea și multe altele ca ele, „adunate într-o carte, scot în evidență, în primul rând, statura impresionantă a cărturarului câmpulungean George Bodea, cu toate frământările lui nepământești, cu intuiția limitelor, cu cinstita îndoială a cugetătorului conștient de suveranitatea adevărului în sine”, potrivit aprecierii domnului Ion Drăgușanul în Monitorul de Suceava nr. 124 / 29 mai 2010. Privindu-ne cu prietenie și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
ore de la convorbirea telefonică prin care-mi exprimam admirația și solicitam puțin sprijin în redactarea lucrării de față, cartea indicată mai sus și un DVD conținând întreaga desfășurare a acestui eveniment cultural deosebit de important pentru autori, pentru oamenii de litere câmpulungeni și nu numai. Versuri personale ne-a prezentat și doamna Lucreția Moraru, membră a cenaclului literar „Miorița” despre care voi mai aminti într-un alt capitol. Vizibil marcată de prezența unor literați de valoare și de atenția pe care i-
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
ce a putut „cu privire la tradiții, la folclor, obiceiuri, istorie, legate de Câmpulung, de câmpulungeni, de acești oameni minunați care își poartă dulcea povară a doinelor și dorurilor, precum și măreția naturii în ei înșiși”. Este vorba de „Pelerin prin zestrea străbunilor câmpulungeni” - Editura AXA, Botoșani, 2010, pe care am avut cinstea să mi-o ofere autorul, să o primesc la domiciliu și să o citesc până la sfârșitul acelei luni de august 2011. Vorbitorul ne-a mărturisit că nu intenționa să publice o
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
relația de familie ori în cea cu prietenii, așa cum m-am convins cunoscându-l în ambele ipostaze. Datele comunicate aici le-am extras din cartea pe care mi-a oferit-o zilele trecute domnul inginer Vasile Sfarghiu: „120 de autori câmpulungeni”, o carte deosebit de bogată pentru care-i mulțumesc din suflet și pe această cale. Repetând titlul acestei lucrări, îmi amintesc de momentul în care l-am văzut pe autorul ei pentru prima oară. Venise ceva mai devreme față de ora anunțată
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
merită tot respectul meu. A răsfoit cele două cărți, punctând câteva aspecte de interes general și citind fragmente, pe ici, pe acolo, apoi a scos din servieta sa încăpătoare fascicule din ceea ce urma a se realiza volumul „120 de autori câmpulungeni”, care se afla în lucru și pentru care a trebuit să suporte intervenția domnului Horia Zilieru care a exclamat cu entuziasm: „Da! Asta presupune o muncă înfiorător de grea..., înfiorător de grea! Trebuie să fii un romantic întârziat, să ai
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
acest domeniu” și „a fost distins cu premiul „Vasile Deac”, în semn de apreciere ori de răsplată „pentru multitudinea lucrărilor publicate și bogăția tematică abordată”. Autoritățile locale au conferit soților Sfarghiu titlul de „Cetățean de onoare”, în anul 2012, populația câmpulungeană mândrindu-se cu oameni de calitatea scriitorilor Vasile și Otilia Sfarghiu. Prin mijlocirea unui prieten comun, domnul Ioan Grămadă - economist, scriitor, etnograf, din Câmpulung Moldovenesc - doamna profesor Otilia Sfarghiu, cu gândul la prietenia existentă între mine și familia Sfarghiu (de
CUVINTE DRAGI DIN LUMEA VEŞNICIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383710_a_385039]
-
executați în 1959 numai din zona Nucsoara, inclusiv 3 preoți. Alți patru oameni executați din zona Câmpulungului și din Dâmbovița: studentul Traian Marinescu Geagu de la Izvoarele, executat demonstrativ în 1950, fără proces. 2 militari activi de la una din marile unități câmpulungene, în 1952. Iar ultimul, inițiatorul și conducătorul lor pentru scurt timp, capturat în 1960 și executat în 1962. Cu doar doi ani înaintea golirii închisorilor ce împânziseră România, devenită lagăr de concentrare. Evenimentul, organizat de AFDPR Muscel (preot Dinițoiu) cu
Inaugurare monument Haiducii Muscelului [Corola-blog/BlogPost/93186_a_94478]
-
Chița, autor care a făcut enorm pentru fostul județ Muscel, leagă această organizație strict de viața și faptele fraților TOMA și PETRE ARNĂUȚOIU din Nucșoara. Adevărurile parțiale nu reușesc decât să contribuie la menținerea confuziei, a neștiinței. În realitate, locotenent-colonelul câmpulungean GHEORGHE ARSENESCU este cel care, în februarie 1948, a înființat prima organizație în perimetrul Muntele Roșu- Dragoslavele Stoenești (paralizată de Securitate începând cu luna martie 1949, momentul arestării a doi partizani, Traian Marinescu-Geagu și Alexandru Alexandrescu, de la care, prin tortură
Recompense morale tardive pentru “duşmanii poporului” Nicolae Steinhardt, Gheorghe Cotenescu, Justin Pârvu, dar şi pentru Lt. Col. Gheorghe Arsenescu şi “Haiducii Muscelului” [Corola-blog/BlogPost/93193_a_94485]
-
zona Nucșoara și să se ascundă în împrejurimile Câmpulungului. Doar întâmplarea face ca ARSENESCU să fie arestat în 1960, fiind trădat de ruda ultimei sale gazde, fost lucrător al Siguranței. Întrebat, la lansare, de ce nu l-a menționat și pe câmpulungeanul GHEORGHE ARSENESCU în cadrul rubricii alocate străzii “HAIDUCII MUSCELULUI”, dl. Chița mi-a răspuns că n-a știut. În condițiile în care rezistența a început și s-a sfârșit, în Munții Muscelului, cu ARSENESCU. Aproape doi ani de trai în munți
Recompense morale tardive pentru “duşmanii poporului” Nicolae Steinhardt, Gheorghe Cotenescu, Justin Pârvu, dar şi pentru Lt. Col. Gheorghe Arsenescu şi “Haiducii Muscelului” [Corola-blog/BlogPost/93193_a_94485]
-
Calistru, episcop de Rădăuți, privilegiul de a ține poslușnici, care erau scutiți de cai de olac; în 1727(noiembrie 2), Grigore Ghica iartă satele Vicovile și Frătăuți, ale mănăstirii Putna, de cai de olac. În 1762(ianuarie 22), la plângerea câmpulungenilor, Grigore I. Callimah hotărăște: "Pentru caii de olac, poruncim să nu dea, să se urmeze, cum s-a poruncit". Hotărârea domnului moldovean atenționa ispravnicii, care neținând seama de înlesnirile acordate câmpulungenilor, solicitau cai de olac pentru transportul oamenilor domnești, a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cai de olac. În 1762(ianuarie 22), la plângerea câmpulungenilor, Grigore I. Callimah hotărăște: "Pentru caii de olac, poruncim să nu dea, să se urmeze, cum s-a poruncit". Hotărârea domnului moldovean atenționa ispravnicii, care neținând seama de înlesnirile acordate câmpulungenilor, solicitau cai de olac pentru transportul oamenilor domnești, a solilor sau trimiși ai sultanului. Caii, nutrețul și olacele erau puse la dispoziție de către locuitorii asezarilor de pe traseul postei sau din apropiere, cu excepția celor scutiți. Dezvoltarea vieții economice a dus la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fabrică, clasată pe locul 8 într-un top mondial al celor mai stupide idei de afaceri în 2002, pare de bun-simț. Brașovenii vor de la guvern să ofere automat soluții colective pentru zeci de mii de inși adunați în stradă, în vreme ce câmpulungenii prevedeau un mod de rezolvare manual, măcar individual a problemei. O femeie striga din șirul demonstranților din Piața Sfatului: „Am lucrat o viață la Tractorul. Am 51 de ani. Cine mă mai angajează pe mine acum?”. Nu mi-a stârnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
tradiție, legat de sobrietatea vieții agricole, pastorale și forestiere desfășurată în secolele trecute, de tăcuta austeritate a oamenilor din regiunile montane și deluroase ale Țării de Sus, a persistat multă vreme. Portul popular era confecționat la origini chiar de țăranii câmpulungeni, din ceea ce oferea gospodăria. Aplicarea unei singure culori pe fondul alb al cămășilor și poalelor a fost frecventă până acum două secole. Alăturarea altei culori s-a făcut treptat, ceea ce a adăugat nuanțări delicate, discrete. În costumul popular bucovinean de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
motive reliefate în decorul geometric realizat alb pe alb, iar pe timpul iernii foloseau broboadele mari, care completau cojocul ori sumanul. În acest fel, întregul costum, avea o notă de distincție aparte. Foarte importantă pentru costumul autentic bucovinean feminin, deci și câmpulungean, este traista. Aceasta este țesută din păr ori bumbac, decorată în vrâste. Costumul popular bărbătesc este, de departe, mai simplu ca cel femeiesc., începând de la croială și terminând cu decorul. Piesele specifice componente sunt: cămașă albă și ițari, bundiță și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
Sumanul se încheie cu fire de lână răsucite bine ori împletite, având și rolul de ornament al acestuia. Ne-am convins „pe viu” că portul popular autentic nu a dispărut de pe aceste meleaguri, ci a devenit o emblemă a lor. Câmpulungenii îl poartă pretutindeni, cu mândrie, în zilele de sărbătoare, așa cum am observat chiar și în acele zile ale Festivalului bucovinean. CAPITOLUL IV ACTIVITĂȚI DIN PROGRAMUL TABEREI După ce am parcurs mai puțin de două sute de metri, am intrat în zona cu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
confiscări de terenuri, amenzi, interzicerea portului armelor etc. La toate abuzurile administrației s-a răspuns cu împotrivirea, trimiterea de memorii și reclamații până la Viena. Atunci când, în 1805, după 30 de ani de scutire, s-a introdus legea recrutației, dornenii și câmpulungenii s-au răsculat. în 1805 au avut locă ciocniri violente între populație și armată, înregistrându-se morți de ambele părți. Urmarea a fost că din zonele vecine cu Moldova au imigrat peste 3.000 de familii. în 1806 numărul bucovinenilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aproape centenară. Dan Rădescu (1897-1981) A fost un dascăl de elită al școlii, s-a născut în Rucăr în partea din Joseni a satului. A absolvit școala normală din Câmpulung, promoția 1915 și a fost premiant al acestei prestigioase școli câmpulungene. Și-a început cariera didactică la școala din Plosca-Teleorman, a funcționat un timp la Dâmbovicioara, după care a fost mutat la școala primară din Rucăr din 1922, pe care a servit-o cu credință până la pensionarea sa în 1947 din
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364562_a_365891]
-
București, 1987 . 4. Monahia Elenea Simionovici - „Sfânta Mănăstire Voroneț, vatră de istorie românească și de spritualitate ortodoxă” - Editura Mușatinii, Suceava, 2010. 5. Vasile Sfarghiu și Otilia Sfarghiu: - „Teatrul, muzica și cinematografia în Câmpulung Moldovenesc”- Ed. AXA, Botoșani, 2011; - „120 autori câmpulungeni” - Ed. AXA, Botoșani, 2011; - „Itinerarii turistice, Câmpulung Moldovenesc și împrejurimi” - Ed. AXA, Botoșani, 2012. 6. Ioan Grămadă: - „Întâmplări din viața unui colecționar” - Ed. AXA, Botoșani, 2007; - „Întâmplări ce nu puteau fi uitate” - Ed. AXA, Botoșani, 2008; - „Pelerin prin zestrea străbunilor
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
Ed. AXA, Botoșani, 2011; - „Itinerarii turistice, Câmpulung Moldovenesc și împrejurimi” - Ed. AXA, Botoșani, 2012. 6. Ioan Grămadă: - „Întâmplări din viața unui colecționar” - Ed. AXA, Botoșani, 2007; - „Întâmplări ce nu puteau fi uitate” - Ed. AXA, Botoșani, 2008; - „Pelerin prin zestrea străbunilor câmpulungeni” - Ed.AXA, Botoșani, 2010. 7. George Bodea - „Secante prin cercuri concentrice” - Biblioteca „Miorița”, Câmpulung Moldovenesc, 2008. 8. Ion Grămadă - „Cartea sângelui” - Ed. Mușatinii, Suceava, 2002. 9. Consiliul Județean Suceava: - „Pelerin în Bucovina” - Compartimentul de turism și relații internaționale, Suceava, 2011
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]