4,593 matches
-
cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă sau in - ce avea în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
nu aveau vite la pășune ci veneau doar pentru asta pe câmpul unde era ciurda. Mai rar se juca fotbal terenul fiind în pantă. Cea mai mare întrecere se dădea la confecționarea bicelor imediat ce începeau să crească haldanii, adică acea cânepă care se semăna pe marginea lanurilor de porumb. Dar la împletirea bicelor se putea folosi și alte materiale textile sau curelușe din piele. Grapă și moș Lică îi aduceau lui Beldie diverse fire și fâșii pentru ași construi propriul său
BELDIE LA INTERNAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_la_internat_mihai_leonte_1327767721.html [Corola-blog/BlogPost/360658_a_361987]
-
punct de vedere financiar. Ei, dar cum Doamne iartă-mă, veți spune!? E doar un contabil și nici măcar la o regie a statului, ci la o amărâtă de fabrică de funii! Luzărilor! Păi, din ce se fabrică funiile!? Nu din cânepă? Și dacă aduci cânepa din India și mai știi că frunzele nu intră în procesul de fabricație, fiind chiar deșeuri, iar din ele se poate face un ceai (să spunem așa!) care dă dependență, nu cumva ai desfacerea asigurată pe
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420825091.html [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
Ei, dar cum Doamne iartă-mă, veți spune!? E doar un contabil și nici măcar la o regie a statului, ci la o amărâtă de fabrică de funii! Luzărilor! Păi, din ce se fabrică funiile!? Nu din cânepă? Și dacă aduci cânepa din India și mai știi că frunzele nu intră în procesul de fabricație, fiind chiar deșeuri, iar din ele se poate face un ceai (să spunem așa!) care dă dependență, nu cumva ai desfacerea asigurată pe o piață imensă? Asta
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420825091.html [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
de escaladat de zburdalnicul vițel ! După -amiază. În casă miroase a plăcintă de prune și pâine coaptă, tocmai scoase de la cuptor, o minune ! El a bătut pita , apoi au așezat-o în covată, au acoperit-o cu o pânză de cânepă curată și au dus-o în cămăruță, la răcoare. Se sculaseră cu noaptea-n cap , el să ardă cuptorul, ea să frământe aluatul. Aveau încă mult grâu și nu cumpărau decât arareori pâinea. Veneau nepoții și făcuseră lichie cu brânză
TRECEREA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1487328398.html [Corola-blog/BlogPost/383496_a_384825]
-
vreo boală, că mă belește mama, nu alta!...Ele și el își pun câte un sac de iută, făcut glugă, pe cap!... Nici gând și nici vorbă de întors acasă!...simt ploaia cum trece prin țolic, prin cămeșa mea de cânepă, prin piele, prin oase, prin loitrele și prin coșul căruței, prin boi și prin sufletul boilor! simt și văd cum se înmoaie jugul, proțapul și resteiele, aud cum trece apa prin tot și prin toate...și cum se duce în
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) by http://balabanesti.net/2012/11/19/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iii/ [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
în coșul prințesei. Siluetele lor atrăgeau privirile trecătorilor, unii uimiți de urâțenia amazoanelor-soldat, iar alții fascinați de frumusețea amazoanelor-fruntaș. De departe însă, deosebită rămânea Talestri, cu părul ei albăstrui-violet, prins de-a lungul cozii, în trei locuri, cu legături din cânepă împletită. Aela o urma atentă, gata să mai scoată din coș și alte bunătățuri, deși prințesa nu era o gurmandă de felul ei. Ajunseră în locul stabilit cu Eber, negustorul fenician. În fața lor se înălța o frumusețe de corabie cu vela
CARTINA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1406487796.html [Corola-blog/BlogPost/357484_a_358813]
-
de pufoaică, sau hai, la spirt medicinal strecurat prin pâine, sprayuri deodorante, alcool etilic dres cu zahăr ars, da’ câte variante nu aveai, mai apoi la inhalat prenadez, sau aurolac și dacă tot nu te satisfăcea, puteai trece la fumat cânepă, la opiu, pastile Fortran, pe rețetă, sau cine mai știe ce, că la salariu tău de profesor nu puteai să aspiri la prafuri de calitate sau la Extazi, hai, să fim serioși! Da’ tu nu și nu, o ții cu
UN ET PRINTRE INTELECTUALI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420654920.html [Corola-blog/BlogPost/376644_a_377973]
-
cum a fost, pe unde ai umblat!... - Cum să fie?Bine! zise băiatul cam cu jumătate de gură - Ai fost la Putna? Ai găsit-o pe vrăjitoare? - Da, am găsit-o ... - Ei, povestește, cum a fost? A pus câlți de cânepă și boțul de ceară în cratița pentru descântec? - Da, răspunse el prin cuvinte cam greu scoase din gură - Și? Ce-a mai fost? întrebă mama nerăbdătoare să afle mai multe. Când a pus cărbune aprins în tigaie și a înghiontit
LA VRĂJITOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1399272471.html [Corola-blog/BlogPost/365943_a_367272]
-
cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai atunci când era
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
a avut niciodată pește, lucru pe care noi copiii nu-l știam. Nu era așa de adânc pentru a fi periculos, însă era plin de broaște. În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă sau in - ce avea în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau[ A năvădi = (la războiul de țesut) - a trece firele urzelii prin ițe și spată, în ordinea cerută de modelul țesăturii. (DEX)] și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
a celor ce au făurit Culturile Gumelnița, Boian, Vădastra, Cucuteni și Cârcea, capitala Sarmizegetusa, zecile de cetăți dacice și biserici rupestre, Păcuiul lui Soare și Troia, bisericile din lemn și icoanele pe sticlă, civilizațiile lutului, lemnului, lânii, borangicului, inului și cânepei. Martirică moarte - întru apărarea, înnobilarea și Renașterea Limbii Române, a dreptului de a rosti răspicat, în marele concert al popoarelor acestei planete, dorurile, credința, adevărurile esențiale, suferința tăcută, tenacitatea carpatină și conștiința, totdeauna dureroasă, că: ,,Munții noștri aur poartă, / Noi
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut by http://uzp.org.ro/epilog-deschis-eminescu-romanul-absolut/ [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
oacheșă, slabă și mărunțică. Poate mama se bucura că sunt așa de mică că nu cumpăra multă stambă de sărbători pentru a-mi face rochie.Cu o zi înainte de prima zi de școală mama mi-a făcut o traistă de cânepă, mai mare decât mine, și dis-de-dimineață m-a trimis la școală, dar nu înainte de a-mi da câteva sfaturi. -Să zici și tu “bună ziua “la oameni când treci pe lângă ei! Deși era șapte dimineața, eu strigam cât mă ținea gura
PRIMA ZI DE ŞCOALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Prima_zi_de_scoala.html [Corola-blog/BlogPost/360828_a_362157]
-
umbra unei bărci a unui coleg. “Deci, nu eram singur pe această direcție...”, m-am încurajat în gând. Peștele încă nu vroia să muște. Când veneau valuri dense de ceață, pline de umiditate, când se răsfirau. Parcă era caierul de cânepă al bunicii din amintirile copilăriei mele. Ceața s-a ridicat puțin deasupra digurilor dinspre oraș și așa am putut să mă orientez unde sunt. În jurul meu mai erau trei bărci, iar pescarii profesioniști rătăceau cu bărcile cu motor, în necunoscutul
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1406360828.html [Corola-blog/BlogPost/362239_a_363568]
-
poiană numită „Poiana Trapezei", l-a întâlnit pe fericitul episcop Ioan, care-l aștepta. Era mic de statură, cu capul descoperit, cu părul cărunt și era îmbrăcat cu o haină lungă de lână, desculț și încins cu o frânghie de cânepă. Nu avea nici toiag, nici traistă, ci numai o ață de metanii făcută de el. Văzând pe duhovnic, l-a binecuvântat cu amândouă mâinile și i-a zis cu glas profetic: „Părinte Teodul, te duci la Sihăstria, la Părintele Cleopa
SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_ioan_episcopul_cel_minunat.html [Corola-blog/BlogPost/342507_a_343836]
-
pe o masă în aer liber. Permit să se detecteze tot felul de adăposturi blindate, buncăre, silozuri de rachete, aeroporturi subterane la indiferent ce adâncime, permit descoperirea ultimelor zăcăminte ale subsolului. Dar nu „văd” suprafețele imense cultivate cu mac, canabis, cânepă indiană și toate celelalte plante purtătoare ale ale unei morți programate. Nu de pe altă planetă, ci din Afganistan de unde provin patru cincimi din producția mondială a drogurilor. Și unde se află și cei mai bine instruiți și înarmați soldați din
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Numai_intrebari.html [Corola-blog/BlogPost/350853_a_352182]
-
tot cu necazurile noastre... Stânjenit, îngăimă: oile nu-ș ce au, da-s cam betege... și dădu bice cailor. Mai strigă: - Vezi că tat-tu nu-i acasă. Tânărul învățător se-ntoarse-n loc, urmărind cu privirea căruța hodorogită, plină cu cânepă. Tresări. Dar mama, mama o să-l recunoască? Se liniști pe loc. Cum să nu, o mamă nu-și uită niciodată copilul. Ea cum o mai fi? Sănătoasă, sau spetită de muncile grele, fără ajutorul lui în gospodărie? Răsuflă ușurat, doar
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Instrainarea_partea_i.html [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > TORICA LU" IONICĂ Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1553 din 02 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului IN MEMORIAM TORICA LU’ IONICĂ (n. 1 apr. 1920 - d. 4 sept. 2005) În cămașa de cânepă aspră, că n-a fost bătută bine de meliță, că timpu-i mușcase din limbă, stam ziua întreagă la cap de uliță și priveam cum lumea se plimbă. Căutam prin colbul din drum urmele-ți pierdute cu noaptea în cap și
TORICA LU IONICĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1428000077.html [Corola-blog/BlogPost/367970_a_369299]
-
umbra unei bărci a unui coleg. “Deci, nu eram singur pe această direcție...”, m-am încurajat în gând. Peștele încă nu vroia să muște. Când veneau valuri dense de ceață, pline de umiditate, când se răsfirau. Parcă era caierul de cânepă al bunicii din amintirile copilăriei mele. Ceața s-a ridicat puțin deasupra digurilor dinspre oraș și așa am putut să mă orientez unde sunt. În jurul meu mai erau trei bărci, iar pescarii profesioniști rătăceau cu bărcile cu motor, în necunoscutul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423491041.html [Corola-blog/BlogPost/375975_a_377304]
-
diferite”, din care confecționează ștergare de diferite mărimi și utilități, trăistuțe, chindeu „ștergar frumos ornamentat” care pe timpuri se făcea cadou la nunți și la botezuri, marame din borangic, fețe de masă și de pernă, trăistuțe, din fire de in, cânepă, borangic , bumbac. De asemenea cele două membre ale Asociației de Creație Brăila au oferit pentru cei interesați și demonstrație de țesut la războiul pe care l-au adus cu dumnealor. Asociația „Salvați Dunărea și Delta” din București a comercializat obiecte
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
acuratețea redării: “cândva toamnele n-aveau tristeți doar miresme de gutui prăvălite din soare/ de dovleac copt și brânză frământată/ de pâine de casă aburind a cartofi și a mâinile mamei/a untură și ceapă roșie zdrobită în ștergar de cânepă” (După ghebe). Locul natal, de basm, părăsirea lui, îl transpune într-o lume mirifică, plecarea echivalând cu un exil iar amintirea cu un disconfort sufletesc pentru că familia rămâne un sine qua non al vieții: “balaurul tolănit pe șalele Retezatului/ i-
MELANIA ATANASIU BRICIU- EU SUNT SPARTACUS, EDITURA ARTBOOK de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1427635001.html [Corola-blog/BlogPost/377170_a_378499]
-
derivatele acestora obținute în miniabatoare și ateliere de prelucrare a cărnii, și a laptelui, pomi fructiferi- fructe-dulciuri-sucuri naturale-alcool-bauturi alcoolice-lemn pentru sculptura (nuc, piersic, cireș etc), redescoperirea filierei de punere în valoare a fibrelor și firelor vegetale și animale (lână, in, cânepă, mătase), prelucrarea acestora în țesături, împletituri, îmbrăcaminte, articole de artizanat etc. Ameliorarea structurii activității economice a satului înseamnă eforturi, timp, pricepere și, înainte de toate, dorința, motivarea, voința de a îmbunătăți propriul nivel de trai, a schimba în bine fața satului
CORNELIU LEU ŞI ŢĂRANII de GHEORGHE MANEA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_manea_corneliu_leu_si_tara_gheorghe_manea_1342861170.html [Corola-blog/BlogPost/358136_a_359465]