20 matches
-
pământ, cu o lungime de 4.250 m și o lățime de 5,00 m. Drumul se identifică după nr. topografice cadastru 546, 522, 525, 968, 565 și asigură legătura între locurile de la școală prin viile satului prin pășune până în Cânepiște", coloana nr. 4 va avea următorul cuprins: "1960", coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: "29.100", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Hopârta, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 23/2016"; - la poziția nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275610_a_276939]
-
ap. 25, sectorul 3. 462. Radutiu Iosif, născut la 4 ianuarie 1979 în localitatea Sebeș, județul Albă, România, fiul lui Mircea și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 7503 Grosspetersdorf, Haupstr. 24, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sebeș, str. Cânepiști nr. 5, județul Albă. 463. Torok Istvan, născut la 26 decembrie 1943 în localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Miklos și Iolan, cu domiciliul actual în Finlanda, Kuopio, Luottsitie 7C/14, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cluj-Napoca, str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]
-
141, județul Cluj. 464. Radutiu Maria, născută la 26 mai 1954 în localitatea Bocșa, județul Sălaj, România, fiica lui Mureșan Vasile și Domnica, cu domiciliul actual în Austria, 7503 Grosspetersdorf, Hauptstr. 24, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sebeș, str. Cânepiști nr. 5, județul Albă. 465. Radutiu Emanuel, născut la 8 mai 1980 în localitatea Sebeș, județul Albă, România, fiul lui Mircea și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 7503 Grosspetersdorf, Hauptstr.24, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sebeș, str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]
-
nr. 5, județul Albă. 465. Radutiu Emanuel, născut la 8 mai 1980 în localitatea Sebeș, județul Albă, România, fiul lui Mircea și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 7503 Grosspetersdorf, Hauptstr.24, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sebeș, str. Cânepiști nr. 5, județul Albă. 466. Radutiu Mircea, născut la 2 mai 1946 în localitatea Jina, județul Sibiu, România, fiul lui Ana, cu domiciliul actual în Austria, 7503 Grosspetersdorf, Hauptstr. 24, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sebeș, str. Cânepiști nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]
-
str. Cânepiști nr. 5, județul Albă. 466. Radutiu Mircea, născut la 2 mai 1946 în localitatea Jina, județul Sibiu, România, fiul lui Ana, cu domiciliul actual în Austria, 7503 Grosspetersdorf, Hauptstr. 24, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sebeș, str. Cânepiști nr. 5, județul Albă. 467. Cică Doru Florin, născut la 8 ianuarie 1959 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Ioan și Livia, cu domiciliul actual în Austria, 8570 Voitsberg, Arnsteinstr. 2/2/9, cu ultimul domiciliu din România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]
-
județul Timiș. 137. Lazarean Petrica-Mihaita, născut la 21 octombrie 1967 în localitatea Turda, județul Cluj, România, fiul lui Ioan și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 1200 Viena, Ospelgasse 29/16, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Turda, str. Cânepiști nr. 13, județul Cluj. 138. Coste Ana, născută la 9 noiembrie 1972 în localitatea Huedin, județul Cluj, România, fiica lui Tripon Ardelean și Viorica, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Hirtstr. 21, cu ultimul domiciliu din România în localitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144970_a_146299]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSPA 0113 Cânepiști, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului Natura 2000 ROSPA 0113 Cânepiști, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 4 Prezentul ordin se publică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275450_a_276779]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSPA 0113 Cânepiști, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului Natura 2000 ROSPA 0113 Cânepiști, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Erika Stanciu, secretar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275450_a_276779]
-
din DJ 702 B km 25,880 și se termină la zăvoi.", coloana 4 va avea următorul cuprins: "1968", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "15.850 lei"; - la poziția nr. 77, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Strada Cânepiștii", coloana 3 va avea următorul cuprins: "L - 70 m. Intrare din DJ 702 B km 25,650 și se termină la zăvoi.", coloana 4 va avea următorul cuprins: "1968", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "3.500 lei"; - la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]
-
albine. 1900: 58 case, 274 locuitori (261 români, 11 unguri și 2 germani); 261 din aceștia aveau religia greco-catolică, 8 romano-catolică, 3 reformată și 2 erau izraeliți. Hotarul satului în 1900 cuprindea următoarele terenuri: "Coastea Mihuț, Clejia Popii, Balta Pescilor, Cânepiște, Lunca, Vârful Șanț și Valea Vacii." 1906: 326 locuitori 1910: 71 case, 350 locuitori (308 români, 35 unguri și 7 de altă naționalitate); statistica arată că 316 erau greco-catolici, 22 romano-catolici, 7 reformați și 8 izraeliți. 1914: 366 locuitori 1920
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
o serie de vestigii arheologice, precum o secera de bronz cu buton, un celt de bronz cu plisc și cu corpul de secțiune ovala, un fragment de picior de vas de lut, de la sfârșitul epocii bronzului, În punctele la Cremeniș, Cânepiști și la „Râtul Jii” (Viei) au fost descoperite, în anii 1846-1847, mai multe obiecte din epoca română, cuprinzând: un capitel de coloană, cărămizi cu ștampila "Leg. V Macedonica", țigle, fragmente ceramice și un inel de aur;, toate pledând pentru existența
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
serie de vestigii arheologice, precum o secera de bronz cu buton, un celt de bronz cu plisc și cu corpul de secțiune ovala, un fragment de picior de vas de lut, datate la sfarsitul epocii bronzului., În punctele la Cremenis, Cânepiști și la „Ritul Jii” (viei) au fost descoperite, în anii 1846-1847, mai multe obiecte din epoca română, cuprinzând: un capitel de coloană, cărămizi cu ștampila Leg. V Macedonica, țigle, fragmente ceramice și un inel de aur;, toate pledând pentru existența
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
aplicate evreilor din detașamentele de lucru C.F.R. 41. 7 noiembrie 1941. Nota nr. 253/404001 a Inspecției 4L Brașov referitoare la cazarea evreilor aflați în detașamente de lucru. 42. 9 noiembrie 1941. Raportul nr. 285 al Detașamentului de lucru C.F.R. Cânepiști privitor la problemele legate de aprovizionarea cu pâine a evreilor. 43. 9 noiembrie 1941. Dare de seamă generală asupra folosirii evreilor la munca de folos obștesc, Marele Stat Major, Secția I Organizare-Mobilizare. 44. 12 noiembrie 1941. Notă a Cabinetului Militar
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
secția L.5. va da dispozițiuni evreilor să nu părăsească șantierele etc. BRAȘOV 7 NOEMBRIE 1941 ARHIVA INSHR-EW, RG-25.011, 30.06.4, fila 259. Document nr. 42 No. 285 din 9 Novembrie 1941 Detașamentul de lucru CFR de evrei Cânepiști către Detașamentul 66 C.F. Sibiu Am onoare a raporta. În ziua de astăzi evreii ce am trimis la Turda după pâine s-au reîntors fără pâine în loc de pâine aducând această scrisoare anexată în copie. Deși brutarul Sfârlea G. a adus
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
era bine putrezit, pământul deja zvântat, iar brazdele sau bulgării care mai persistau erau sfărâmați bine cu muchia sapei. Apoi se semăna și se netezea pământul cu sapa și grebla. Din loc în loc, pentru a ocroti sămânța împotriva păsărilor, prin cânepiști se plantau sperietoare, momâi, mătăuze sau brezăi, adică niște bețe îmbrăcate în veșminte vechi, astfel poziționate încât să pară a fi oameni. Prin luna iulie, se culegea cânepa de vară, numită și „bărbătescă”, iar spre sfârșitul lui august se recolta
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Marit. Ruga - se află între Telini-Rotogol și Calea lată. Cristuri - se află în continuare la hotarul Ruga. Gomilă - se află în continuare la Deseanu și în dreapta la Râtu cu Răchita. Romanați - în dreapta la Gomilă, spre Horia, despărțite de un canal. Cânepiști - se află în continuare la Gomilă și Romanați. La Salbă - se află în continuare și la dreapta de Cânepiști. 2.3.2. Locuri pe dealuri Valea bisericii - valea de lângă biserica ortodoxă. Valea Danciului - valea de la capătul satului Cuvin spre Covăsânț
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
află în continuare la Deseanu și în dreapta la Râtu cu Răchita. Romanați - în dreapta la Gomilă, spre Horia, despărțite de un canal. Cânepiști - se află în continuare la Gomilă și Romanați. La Salbă - se află în continuare și la dreapta de Cânepiști. 2.3.2. Locuri pe dealuri Valea bisericii - valea de lângă biserica ortodoxă. Valea Danciului - valea de la capătul satului Cuvin spre Covăsânț. Valea lui Marit - valea aflată după Valea Danciului. Izvorul Moțului - pe valea bisericii, în dreapta. Miloaia - lângă valea bisericii, pe
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
1 Km de periferia satului spre Arad. Canalul a fost folosit de-a lungul timpului pentru irigarea terenurilor agricole. 2.8. VESTIGII ISTORICE ALE SATULUI CUVIN Cetatea din Cuvin fost construită în nord-vestul satului Cuvin, la 7 km de fânâna „Cânepiște”. Ioan Drecin menționează că ruinele cetății erau vizibile în anul 1970. Cetatea a fost construită sub Imperiul austriac, la începutul secolului al XVIII-lea de către Leopold I. Deși au suferit multe înfrângeri, turcii încă reprezentau o amenințare pentru Imperiul austriac
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
nescrise. Pământul înseamnă pentru Ion și pentru lumea obidiților din care descinde, rațiunea de a exista, unicul mod de a trăi, de aceea eroul îl ascultă transfigurat, îi simte glasul: “cum zumzăie, șușotesc, fâșie porumbiștele, holdele de grâu și ovăz, cânepiștile, grădinile, casele, pădurile...Glasul pământului pătrundea năvalnic în sufletul flăcăului, ca o chemare, copleșindu-l.Se simțea mic și slab, cât un vierme pe care-l calci în picioare, sau ca o frunză pe care vântul o vâltorește cum îi
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
a uitat. Leac era deja plecat din sat, la Năsăud. Licean, l-a prins revoluția, au apărut Prostituția, Țâțe, Infractoarea, a văzut că de fapt descoperirea lui nu făcea doi bani. Asta l-a umilit la fel de mult ca Întâmplarea din cânepiște, Întâmplare care-l determinase să renunțe la pornografie. Scria deja poezii, groaznice - spunea el - nu mă bucurau nici pe departe cât mă bucuraseră porcăriile scrise În sat. Când a descoperit că porcăriile astea Își aveau maeștrii lor, când a citit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]