5,690 matches
-
unii pe care-i credeam foarte înstăriți. Aceia, erau familii de greci. Așezată în strană, acolo unde-mi spunea mama să nu mă mișc din acel loc, răbdătoare să nu-mi scape nimic, ascultam murmurul rugăciunilor spuse într-o fastuoasă cântare de către părintele slujitor care le ținea, urmată de corul bisericii de acolo de sus, eu crezând că vine de undeva din Cer, precum și de credincioșii care umpleau biserica. Acestea reprezentau pentru mine sărbătoarea acestor zile prin triunful rugăciunilor pentru suflet
,, AȘA AM ÎNVĂȚAT SĂ IUBESC BRĂILA ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1458498769.html [Corola-blog/BlogPost/384162_a_385491]
-
Recomandări - 20 de ani Trupa Karma s-a împrietenit cu Expirat acum mulți ani. Opt, ca să fim exacți. Iar dacă istoricul cântărilor pe scena clubului nostru este cel puțin bogat, istoricul trupei cântărește de cel puțin două ori mai mult. Luni, pe 6 Februarie, Seara Folk obișnuită din Expirat se transformă într-o călătorie în timp, din 1992 până în prezent. O călătorie
Concert aniversar Karma by http://www.zilesinopti.ro/articole/1696/concert-aniversar-karma-20-de-ani [Corola-blog/BlogPost/99712_a_101004]
-
lume. Cu cât te afunzi în lectură, cu atât mai pe deplin te simți integrat în familia și neamurile venite în vizită, "la masă sub bolta de viță de vie luată în stăpânire de savuroase dezbateri, de intense lecturi, de cântări românești vechi, care exprimau ce trebuie să însemne; respect față de tradiție, comunitate și frumusețe: exprimau demnitatea de a fi ceea ce ești de fapt". Cine nu și-ar dori să stea la o asemenea masă încărcată "de mâncare bine gătită de
MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_milena_munteanu_elena_buica_1360415350.html [Corola-blog/BlogPost/351862_a_353191]
-
I-au auzit vocea când a zis „Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit” (Matei, 13-17). L-au văzut când a intrat în Ierusalim pe un asin alb, unde L-au întâmpinat cu ramuri de finic și cântări de bucurie și L-au văzut prins, judecat și răstignit pe cruce. Și s-a mai arătat Dumnezeu în veacurile de demult, dar numai așa cum a voit El să se arate în anumite vremi și nu este permis să uităm
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
s-a simțit atmosfera festivă a ceremoniei liturgice. Se știe că, „cine cântă, se roagă de două ori”, așadar, creștinii și clerul s-au rugat de două ori, cântând Gloria in excelsis Deo și Agnus Dei, Psalmul resposorial, antifoanele și Cântările liturgice. Cu dificultatea inerentă acestei vârste înaintate, dar și cu glasul sugrumat de emoție, Părintele Petru Albert a celebrat, alături de alți 17 preoți din Provincia Franciscană, Liturghia solemnă. „Doamne Dumnezeule, Tu ești mântuirea noastră” - au sunat cuvintele psalmului responsorial (Ps
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_un_preot_franciscan_plecat_cezarina_adamescu_1342344962.html [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
elemente inedite, fapt care îl face pe deplin unic în Oradea. Meniul este și el variat și conține diverse specialități ale casei, precum și cocktail-uri (special: cocktailul preparat din castravete!), cafele sau deserturi delicioase. De aici nu lipsesc petreceri cu cântări live în fiecare miercuri, dar și party-uri extravagante în zilele de vineri. Așadar, în fiecare miercuri, vom avea parte de Caffe Concert Live Music, iar vineri 01 iulie, o super petrece Discopolis presents OK CORAL (VANIA DJ SET ) îi va
The Lounge Champagne Bar Boutique by http://www.zilesinopti.ro/articole/143/the-lounge-champagne-bar-boutique [Corola-blog/BlogPost/96861_a_98153]
-
În triluri de ciocârlie”), când din textele la fel de populare ale romanțelor („Dacă vrei să vii la mine / Să petrecem până-n zori, / Fredonând o melodie, / Cum făceam adeseori”), când din traducerile lui Dosoftei („Zboară în slăvi / paseri albastre, / Răsună-n dumbrăvi / cântări măiastre” este, la urma urmelor, binecunoscutul Psalm 46: „Limbile să salte / cu cântece nalte / Să strige-n tărie / cu glas de bucurie / [...]“), când din poezia modernă, mai mult aluzivă decât explicită, cu miza, aici, pe aglomerarea de imagini („Vise în
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
muzicale existente în fondul general al folclorului local. Multe din melodiile și textele cântecelor ce le-a interpretat corul din Leșu, începând din anul 1953 încoace, sunt auzite de la Maria Precup. Bine-nțeles, mai puțin doine. Care devin dificile în cântarea colectivă. Cât cântece de joc sau melodii de strigat. „Cucule, cucuț bălan” e o melodie de strigat mult îndrăgită de țăranii din părțile acelea. De altfel, e una dintre cele mai caracteristice genului. (Fragment muzical Maria Precup): „ Cucule, cucuț bălan
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
T. Jarda: Larion Marica, interpret de mare sensibilitate, de mai bine de 20 de ani este conducătorul formației de trișcași, căci trișcă îi zic ei la fluier. Se-ngrijește, an de an, să-i învețe pe cât mai mulți tineri deprinderea cântării din fluier. (Fragment muzical - „Horea oilor” - la fluier Larion Marica). T. Jarda: Badea George Mihăiese. Interpret din trișcă, caval, cântă șî-n trâmbiță, o cântat șâ-n cor, o jucat șâ-n piesele de teatru. Strâgăuș mare, la petreșere. Inimos ca-ntotdeauna
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
din trâmbdiță, din caval, din trișcă. Feli de feli de doine îm’ plășé. Auzăm cucu’ cântân’, auzăm păsările. Mă gâném șî eu oareș cum să cânt mai mândru să-m șie mnie drag șî la păsări să le placă de cântările mele. Păi, m-am pusu-mă șî pe-o parte, șî pe alta ș-auzăm, apăi cân’ auzăm cucu’ cântân’, clopotile sunân’, cînii bătân’, apăi mai fășém câteodată „U mă leliucă măăă!” Așă-m’ viné câte-on dor... Să mă duc șî eu să
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
facut primii pași și exigenta lor la primele mele lecturi m-a făcut să cresc cu adevarat. - Când și unde ai debutat? - Debutul meu s-a produs la “Scrisorile Cetății”, unde am câștigat premiul întâi și apoi, premiul doi, la “Cântarea României” și mențiune specială la “Festivalui tinereții”, de la Tg. Jiu... Slavomir Almajăn - O flacăra lirica - Ce titluri de volume care îți poartă semnătură ai dori să ne prezinți? - După ce am plecat din țară, am început să simt pentru prima dată
DESPRE ARMONIE PRIN CUNOASTEREA DINCOLO DE APARENTE, INTR-UN DIALOG CU SLAVOMIR ALMAJAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_armonie_prin_cunoasterea_dincolo_de_aparente_intr_un_dialog_cu_slavomir_almajan.html [Corola-blog/BlogPost/344285_a_345614]
-
poartă pecetea Sfintei Treimi, adică și noi. Nu e frumos, că omul a primit poruncă de la Dumnezeu să fie fericit?“ Iată cum redă poeta această fericire: „Totul cântă și tace/ Ca-n vis,/ Dang, dang, dang,/ Cântă prin zăpadă/ Clopotul./ Cântare veche/ Înveșmântată în alb./ O carte uitată/ În deal la izvor./ Și mă-nvârt,/ Și dansez/ În cântec de clopot.” („Ceva”) Natura, oamenii și sacrul dau mărturie despre armonia desăvârșită a căutării și evocă patimile și năzuințele unui suflet însetat
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/_spatii_de_victorita_dutu_atunci_cand_gandul_pur_ia_forma_de_stih.html [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
Asemenea unui cântec solemn ce trimite în sufletul cititorului emoții tulburătoare, dangătul de clopot evocă moartea pe cruce a Mântuitorului, care devine astfel, prototipul crezului creștin. „Totul cântă și tace/ Ca-n vis,/ Dang, dang, dang,/ Cântă prin zăpadă/ Clopotul./ Cântare veche/ Înveșmântată în alb./ O carte uitată/ În deal la izvor./ Și mă-nvârt,/ Și dansez/ În cântec de clopot.” (“Ceva”) De asemenea, lumânarea este evocată ca simbol al iluminării, al avansării sub îndrumarea divină pe calea la capătul căreia
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/_spatii_de_victorita_dutu_atunci_cand_gandul_pur_ia_forma_de_stih.html [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
suflarea să laude pe Domnul..., ediția a II-a, Bârda, Editura „Cuget Românesc”, 2014, 238 pag., 15 lei. Aflată la a doua ediție, lucrarea regretatului Părinte Alexie Buzera vine să umplă un gol imens în literatura muzicală religioasă. Cartea cuprinde Cântările Sfintei Liturghii, troparele sărbătorilor din timpul anului, zeci de pricesne și imne religioase, cât și numeroase colinde și cântece de stea. Toate au texte literare și notație muzicală lineară(pe portative), așa că lucrarea este accesibilă și celor ce nu cunosc
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1419058428.html [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
85. Militaru, Vasile, Divina zidire, București, Editura „Lumină din lumină”, 2002, 400 pag., 12 lei; 86. Militaru, Vasile, Șoaptele îngerilor. Poemele nemuririi. Dreptul Iov. Psalmii vieții fără de moarte, București, Editura „Lumină lină”, 2010, 384 pag., 12 lei; 87. Militaru, Vasile, Cântarea neamului, București, Editura „Lumină din lumină”, f.a., 230 pag., 8 lei; 88. Minunile Maicii Domnului, vol. III, Bârda, Editura Cuget Românesc, 1995, 32 pag., 3 lei; 89. Mogoș, V., Urgențe metabolice, București, Editura Enciclopedică, 1991, 200 pag., 7 lei; 90
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1419058428.html [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
Câmpina compuneam și lucram texte pentru brigăzile artistice, alcătuiam un întreg program pentru spectacolele de muzică și poezie pe care le puneam în scenă, cu echipele de elevi ori de cadre didactice, pe vremea în care participam la Festivalul Național ”Cântarea României”. Dar făceam toate astea de unul singur, din chemarea intimă pe care o simțeam, fără sprijin de specialitate, fără îndrumarea unui literat în adevăratul sens al cuvântului. Nu am fost membru al vreunui cenaclu literar și regret. La ce-
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
tronului, vor trebui să „gândească” și pentru ziua de mâine, pentru bunăstarea nepoților noștri nu a buzunarului propriu. Regalitatea impune totodată o educație mai severă a populației cu mari beneficii pentru națiune. Monarhul nu va face niciodată prostia să propună „cântarea imnului național” la fiecare oră în toate gradele școlii. Nu așa se creează astfel spiritul național. Poate o mai mică învrăjbire între etnii ar servi mai bine. Nu ne putem juca cu „indicațiile oculte” venite de la „conducerea mondială”. Vrând, nevrând
CULTURA ŞI GEOPOLITICA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1403082648.html [Corola-blog/BlogPost/352279_a_353608]
-
Bibliotecile lumii conțin nenumărate cărți, iar unele sunt de o reală valoare. Însă operele marilor scriitori ai lumii pot fi cântărite cu ajutorul minții omenești la valoarea pe care o conțin, dar Cartea Cărților se poate oare la fel cântării prin prisma minții omenești? Nicidecum, cu cat cineva va citi mai mult, vă aprofundă mai mult studiul acestei cărți, va descoperi licăriri ale slavei și înțelepciunii divine. Un om de stiinta spunea despre experiența sa în urmă lecturii Bibliei: Sunt
CARTEA CARTILOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cartilor_eugen_oniscu_1347569124.html [Corola-blog/BlogPost/343634_a_344963]
-
zidu-nșelător se frânge și-n bubuitul reunit a zeci și sute de cascade, se prăbușește catastrofic peste armata egipteană, scoțând pe urmă la lumină firimituri din făloșenia umană. Iar marea-nchisă cum a fost de la geneză până azi, își murmura cântarea sa tot împingând talaz după talaz - ce rana nevăzută i-o lingeau -, iar forța-i colosală o sorbeau nenumărate vălurele foșnitoare, prea slabe-n neclintirea vremii ca pieptul mamei să nu-l cate pentru refacerea-ndrăznelii de-a mângâia cu
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_de_george_petrovai_1359546041_efn2j.html [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
El Isus va mângâia Copilașul care plânge Și alinare îi va da Iubirea doar de-a o strânge Iar pământul va rodi Până sus de tot pe munți Căci Isus va-mpărăți Trebuind de El s-asculți Viața-ntreagă o cântare Va fi adesea pentru toți Căci putere Domnul are Chiar să-nvie și din morți Iar viața va fi lungă Ani cu sutele va fi Dragostea ca să străpungă Pe cei care-o vor primi Împărații pe pământ Domului s-or
MESIA ȘI MIA DE ANI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1496993540.html [Corola-blog/BlogPost/378151_a_379480]
-
mângâiau pădurile ca ieri El tot pleca și revenea înamorat mereu Să-și vadă iar iubita, ca Unul Dumnezeu. 21 Ca să-L înduplece, să-I stea aproape Ea începu foșnetul, și susurul din ape Ca să-I robească auzul, a început Cântarea Ce nu se mai termină, cât mișcătoare-i marea. *** Terra: 22 -Ingăduie-mi, O! Domnul meu, Preasfinte Să nu Te mai strig azi ca mai-nainte Te-oi cere cerului prin semn sublim Să prindă-n noi rotirea, în dans să
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_iubirea_imparateasc_elena_armenescu_1342176284.html [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
ploaie și vânt Și-așteaptă...așteaptă o inimă bună S-o umple de soare și cânt... Mă doare când văd nepăsarea Cum oameni transformă în gheață... Seninul mă doare ascuns uneori De nori, de furtuni și de ceață... Mă doare cântarea ce nu am cântat Și ruga rostită în grabă... Mă doare Cuvântul rămas necitit Când duhul de Tine întreabă... Mă doare durerea din trupul plăpând În nopțile lungi și pustii Când strig către Tine, Părinte din slavă Sperând că m-
OMAGIU DIVIN 13 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1430629462.html [Corola-blog/BlogPost/379780_a_381109]
-
știi pe de rost, O să-și bată alții capul s-o pătrunză cum a fost? Poate vrun pedant cu ochii cei verzui, peste un veac, Printre tomuri brăcuite așezat și el, un brac, Aticismul limbii tale o să-l pună la cântari, Colbul ridicat din carte-ți l-o sufla din ochelari Și te-o strânge-n două șiruri, așezându-te la coadă, În vro notă prizărită sub o pagină neroadă. Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi... orice-ai
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-15-ianuarie-1850-15-iunie-1889-poet-national-si-universal/ [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
creștin, conferindu-i astfel autoritatea spirituală și demnitatea mistică ce-i deschide Calea spre mântuire. Sufletul neamului Dacoromân trăiește nemuritor prin jertfa sfântă de sânge în care grăiesc necontenit Limba română cu stihurile ei de aur și psalmii serafici ai cântării Liturgice. Nemurirea precreștină dacică și-a odrăslit sufletul creștin prin cuvânt și rugă, revărsându-se dincolo de limanurile timpului și spațiului pe țărmurile veșniciei ortodoxe. Focul din Cuvântul dumnezeesc și flacăra Rugii divino-creștină prelinsă pe Chipul ființei și persoanei dacoromânului străbun
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
-i făcut, Cu Ielele-s asemănate, Ca-n al Rusaliilor cult. În a Sânzienelor noapte Se aprinde un foc mare, Se aruncă ierburi aromate Cinstind această sărbătoare. Când peste sacrul foc se sare Acesta te purifică, Iar buciumu-i zice-o cântare Slăvind astfel pe Drăgaică. În Transilvania se spune Că-n ziua de Sânziene, Apar comorile străbune, Când al nopții văl se-așterne. În acel loc se ivesc focuri Sub razele reci de lună, Iar zânele cu-ale lor trucuri, Te
DRĂGAICA-SÂNZIENELE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1434720493.html [Corola-blog/BlogPost/352925_a_354254]