34,048 matches
-
Acasă > Poezie > Cântec > VEI FI CERUT SĂ-MI FIE CUVINTELE, POEM? Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2120 din 20 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Ce i-ai cerut- măicuța, în dar, lui Dumnezeu, Când mă zbăteam în tine să vin pe
VEI FI CERUT SĂ-MI FIE CUVINTELE, POEM? de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1476940275.html [Corola-blog/BlogPost/374104_a_375433]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CÂNTEC Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1605 din 24 mai 2015 Toate Articolele Autorului Foșnetul gândulu Pământu-i leagăn de iubire Colț de rai, prietenos și cald Pe el stau așezate-n dăinuire Iarba și pietrele pe care calc. Inconjurată
CÂNTEC de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1432472611.html [Corola-blog/BlogPost/367596_a_368925]
-
fi Pietrele tot vor vorbi Celor ce știu să le asculte. Și printre altele vor povesti: Pământu-i leagăn de iubire Colț de rai, prietenos și cald Pe el stau așezate-n dăinuire Iarba și pietrele pe care calc Referință Bibliografică: Cântec / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1605, Anul V, 24 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CÂNTEC de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1432472611.html [Corola-blog/BlogPost/367596_a_368925]
-
Ediția nr. 782 din 20 februarie 2013 Toate Articolele Autorului de ce suspini, în somn, femeie, ce taină îți dezleagă visul? din rogvaiv de curcubeie, mi-aduci, în zâmbet, paradisul. de ce suspini, în somn, femeie, un stih te-alintă, ori vreun cântec? în rime smulse din știubeie eu mă rodesc la tine-n pântec. de ce suspini, în somn, femeie și ce ispită-ți stă pe buze? că brațu-mi aripi vrea să-ți deie, să zbori c-un roi de buburuze... https://www
DE CE SUSPINI, ÎN SOMN, FEMEIE?... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 by http://confluente.ro/De_ce_suspini_in_somn_femei_george_safir_1361349864.html [Corola-blog/BlogPost/352019_a_353348]
-
Partenerul preferat căruia poetul i se destăinuie este iubita, el luând diverse întruchipări: drumeț, haiduc, podgorean, dansator etc.: „De-aș fi drumeț, cu ultimul bănuț, Mi-aș cumpăra fântâni fundamentale, Ca-n adâncimea lor să poți s-asculți Iubito, numai cântecele tale Și, prefăcută-n știmă, să te muți Din ierni prea reci, în veri primordiale” ( Sonet cu fântâni) Modestia poetului, prețuirea artei, sunt bine conturate in poezia „Nedefinit”, autentică „ars poetica”: „căci poet să te socoți / îți trebuie melancolie, / neliniște
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_retorica_balansoarului_al_florin_tene_1351777495.html [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
de renume, autor de literatură pentru copii și tineret, Al.Mitru s-a bucurat de o ma- re popularitate în rândul acestora, dar lucrările de căpătâi rămân: Legendele Olimpului - (un ci- clu de povestiri), Din Marile Legende ale Lumii și Cântecul Columnei. A murit pe 19 decembrie, 1989, la București, la vârsta de 75 de ani. Din cele prezentate, se desprinde ideea că din marele neam al boierilor Pârâieni, mulți dintre ei fiind oameni politici și deținând funcții publice, s-au
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1427058718.html [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
caut eu, Doamne,/ în pustiul lumii?/ mângâie-mă, Doamne,/ cheamă-mă la Tine!” (Black wind). În poezia Danielei Voiculescu, nimeni și nimic, în afara divinității, nu are legătură cu viitorul. ”aș vrea... să evadez în viitor! să patinez pe refrenul unui cântec portughez... și să te găsesc pe portocaliul inimii mele... luptând pentru filozofia simplă a unui licurici, căutând drumul ce duce spre veșnicie!” (Unio Mystica). În ”Fire de jasp”, zbaterile și căutările acesteia se finalizează din păcate, ca și până acum
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
Slova Copiilor”. Această revistă este ca o pâine rotundă din care vă puteți înfrupta pe săturate și să rămână totuși întreagă și caldă pentru toți cei ce se vor simți flămânzi și însetați de frumos, de adevăr, de Lumină, de cântec, de poezie, de culoare, de armonie și înțelegere frățească.” (Revistă de vacanță - Supliment al publicației: SLOVA CREȘTINĂ, Cezarina Adamescu) Pentru mine bucuria a fost dublă, deoarece am fost cooptată în colectivul de redactori ai acestei reviste pentru copii și tineri
SLOVA CREŞTINĂ, AUGUST 2008, AUGUST 2014! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 by http://confluente.ro/radu_botis_1409679758.html [Corola-blog/BlogPost/353809_a_355138]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > CÂNTECUL LEBEDEI - AM ALES TOAMNA PENTRU UN PĂCAT Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 781 din 19 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Știu când am murit prima dată când ai nins în mine primul fulg de nea nu am știut
AM ALES TOAMNA PENTRU UN PĂCAT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cantecul_lebedei_am_ales_to_violetta_petre_1361267664.html [Corola-blog/BlogPost/352006_a_353335]
-
pot să cer eutanasierea pentru că tu nu mai știi să citești în ochii mei și de auzit nu mă mai auzi Toamna asta este prea frumoasă pentru încă un păcat Și așa o să mă întomnez eu într-unul Referință Bibliografică: Cântecul lebedei - am ales toamna pentru un păcat / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 781, Anul III, 19 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
AM ALES TOAMNA PENTRU UN PĂCAT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cantecul_lebedei_am_ales_to_violetta_petre_1361267664.html [Corola-blog/BlogPost/352006_a_353335]
-
muntelui de cretă a Tympului, cu nodurile lui acum și atunci, pe cercul magic al bucuriei, să fie-n binecuvântare după credința ta. Spune-mi ce scrie pe bila Arhanghelului și-n plus... portativul Y-ului, ține-n el taina cântecului... izvor de bucurie-ți doresc prin proba "întru bucurie". Poate-ți pare ciudat, dar icoana aceasta mă interesează, pentru că este un fel de traducere divină a sintagmei mele "am dat drumul la bilă", care se rostogolește-n interiorul meu pe
DOMNUL PROFESOR IOAN-MIRCEA POPOVICI DESPRE ROMANUL CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1474111497.html [Corola-blog/BlogPost/380091_a_381420]
-
Semnatarii acestora sunt oameni care gândesc nu numai cu mintea, ci și cu sufletul, și creionează veritabile arhitecturi literare, pe care le trimit ofrande confraților de peste tot. Volumul de versuri Umbra luminii, al lui Ion Micheci pare a fi un cântec tandru venit din altă lume, așa cum punctează Gheorghe A. Stroia. Romanul Călugărul negru, scris de Șerban Tomșa mizează pe un subtil melanj între real și fantastic, între existența frustă... și ficțiunea compensatorie, după cum notează Geo Galetaru. Ion Pachia Tatomirescu ne
ZEIT 60 : Zăpada noastră cea de toate iernile ! by http://uzp.org.ro/zeit-60-zapada-noastra-cea-de-toate-iernile/ [Corola-blog/BlogPost/93217_a_94509]
-
gura ta de acel roșu care mă amețea,cuvintele se risipesc, norii vin în haite să ne-nvăluie cu ruine de amintiri care-ți umbresc obrajii tăi atât de îmbujorați altădată, gura ta, fântână seacată de izvoare, s-a topit în cântec de liră, ochiul meu nu mai întârzie pe gleznele de viori care cântau, acum e tăcere, cerul se dilată, pustiiri de toamnă fluidă care alunecă prin geamuri, procesiune de nimfe, plutim peste lucruri cu aripi de ceară, ca doi zei
APUS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1414836806.html [Corola-blog/BlogPost/341119_a_342448]
-
acest simplu catren:“Autoexilat în lumi bizare / Disec prezentul și necunoscutul / Spre cer trimit priviri întrebătoare / Să știu und-se sfârșește infinitul” (Autoexilat). Tema această a condiției emigrantului, a omului fără identitate - în vecinătatea viguroasa a poeziei lui Octavian Goga din “Cântece fără țară” - revine frecvent, cu aprofundări și nuanțări.Poetul rămâne ancorat în real și angajat în toate bătăliile probabile ale omului fără identitate, dar iubitor de libertate. Pentru că angajamentele sale să fie ferite de orice fel de ambiguitate, autorul pune
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1450799352.html [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
pastel newyorkez, dar păstrează tonalitatea pamfletara de luptă cu toate minciunile și iluziile, cu toate adversitățile care amenință ființă fragilă a umanității. Se poate detecta un spor de meșteșug de supraveghere atentă a versului, astfel încât poezia tinde spre incantație, spre cântecul pur. Poezia declarativa, poezia manifest, mesajul direct începe să dispară din pagini, înlocuită de poeme mai încifrate, elaborate prin tehnică simbolurilor și a sugestiei rafinate - în texul Pandative de gânduri, cu sugestii subtile și copleșit de o melancolie care propune
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1450799352.html [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
cu disperare și când mă trezesc dimineața, chipul său nu-l mai zăresc și pe buze-mi stăruie mereu aceeași întrebare, ce este iubirea oare? Și ca de fiecare dată nu am nici un răspuns normal, firesc ! Ea poate fi un cântec, s-au poate fi o gingașă floare, s-au clipe trăite între aievea și vis, între speranță și disperare. Mi-ar place ca dimineața, atunci cand mă trezesc, să-i pot spune... BUNA DIMINEATA SOARE! Dar nu simt în mine decât
OMUL DIN VIS... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1402201187.html [Corola-blog/BlogPost/365453_a_366782]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 2042 din 03 august 2016 Toate Articolele Autorului Pe nimic nu e mai puțin stăpân omul decât pe propria frumusețe corporală. De aceea, trimiterea la meritul personal atunci când
VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470221130.html [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
-
una din oamenii frumoși și de valoare ce-aduc bucuria! În miezul verii lui 2016, cu focul furnalului ceresc fierbinte până la insuportabil, de Hramul Bacăului au cântat artiști admirabili, cu atât mai mult cu cât ei aduc muzică îmbălsămitoare în contra cântecului lebedei pe care-l fredonează sfidător, necontrolabil, marii orânduirii de azi. A cântat, ferice că a cântat, într-o lumină înviorătoare a propriei aure, și frumoasa și talentata interpretă de melos popular, Vasilica Tătaru. Ea a bucurat, a încântat, a
VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470221130.html [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
-
frumos, vrăjitor și au înduplecat viața să facă bacăuanilor ziua mai frumoasă decât cele dinainte și mai îmbunătățită cu speranțe, pentru ce urmează să vină! O hrană a sufletului, o mână mângâietoare, de mătase, o sărutare pe gând au fost cântecele Vasilicăi Tătaru, căci așa sunt aceste cântece, dintotdeauna, hrană și sărut, și așa vor continua să fie! Artista, glăsuindu-le pentru neamul românesc, împarte măcar câte un dumicat fiecăruia, dăruindu-și frageda mângâiere și sărutarea ce trăiesc mai mult decât
VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470221130.html [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
-
facă bacăuanilor ziua mai frumoasă decât cele dinainte și mai îmbunătățită cu speranțe, pentru ce urmează să vină! O hrană a sufletului, o mână mângâietoare, de mătase, o sărutare pe gând au fost cântecele Vasilicăi Tătaru, căci așa sunt aceste cântece, dintotdeauna, hrană și sărut, și așa vor continua să fie! Artista, glăsuindu-le pentru neamul românesc, împarte măcar câte un dumicat fiecăruia, dăruindu-și frageda mângâiere și sărutarea ce trăiesc mai mult decât viața! Nimeni în lume nu are parte
VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470221130.html [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
-
fiecăruia, dăruindu-și frageda mângâiere și sărutarea ce trăiesc mai mult decât viața! Nimeni în lume nu are parte de toate bucuriile vieții, dar un recital cu Vasilica Tătaru împlinește voia lacomă a iubitorului de melos popular prin a primi cântec în locul a tot ce nu poate primi! (foto: Vasilica Tătaru și mama sa, Maria Tătaru, două artiste admirabile ale Bacăului) Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Vasilica Tătaru. Cântecele, o sărutare pe gând / Aurel V. Zgheran : Confluențe
VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470221130.html [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
-
a iubitorului de melos popular prin a primi cântec în locul a tot ce nu poate primi! (foto: Vasilica Tătaru și mama sa, Maria Tătaru, două artiste admirabile ale Bacăului) Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Vasilica Tătaru. Cântecele, o sărutare pe gând / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2042, Anul VI, 03 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470221130.html [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
-
PĂRĂIANU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Poezii de Ion I. Părăianu TE AUD Te aud din troacă dintr-un scutec, cum lângă oala de pe vatră strângi jarul îngângurind un cântec. Te-aud spărgând cu securea lemne, dimineața bătând sapa; tata fiind plecat la lucru și de multe ori ai spaimă, iar când seara aduci apa vezi în ea atâtea semne ... Te aud pășind ușor ... ușa o desfaci la fel. Lângă
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_ion_i_paraianu_al_florin_tene_1383813923.html [Corola-blog/BlogPost/372341_a_373670]
-
prezis biruința, poporul și senatul Romei i-au deschis larg porțile Cetății, primindu-l cu cinstea care i se cuvine marelui eliberator și salvator împărat. Constantin, relatează istoricul-ierarh, apropiat al împăratului și-a făcut intrarea în împărăteasca cetate în glasul cântecelor de biruință. Toată lumea-senatori, nobili, oameni cu vază, laolaltă cu toată omenirea din Roma- i-a ieșit în întâmpinare din toată inima, cu ochi veseli, primindu-l cu urări de fericire și cu o nesfârșită bucurie, ca niște scăpați din
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
ce zboară de la limanul tuburilor naiului lui Gheorghe Zamfir întru făptuirea levitației nezănatice a omului predat totalmente libertății fericirii. Cu naiul la gură, maestrul Gheorghe Zamfir are o gură de floare! Ea plăsmuiește o altă viață dăruită omului: viața din cântec, ce creează la rândul ei, sfințenia. Sublima fertilitate a emoției nuntite cu libertatea harului e melosul fenomenal al naiului lui Gheorghe Zamfir, din care descind capodopere muzicale unice, capabile să zboare ca gândul, să lumineze ca oglinda, să vindece ca
GHEORGHE ZAMFIR. ÎNGERUL DIN NAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1414827836.html [Corola-blog/BlogPost/353202_a_354531]