609 matches
-
Acasa > Poezie > Cantec > CÂNTECEL DE BRUMĂREL... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1370 din 01 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Cântecel de Brumărel... 1 Octombrie 2014 Și Septembrie s-a dus, Pe-Arieș în jos și-n sus Pluguri de lumină ară Prin
CÂNTECEL DE BRUMĂREL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1412144892.html [Corola-blog/BlogPost/353085_a_354414]
-
Acasa > Poezie > Cantec > CÂNTECEL DE BRUMĂREL... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1370 din 01 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Cântecel de Brumărel... 1 Octombrie 2014 Și Septembrie s-a dus, Pe-Arieș în jos și-n sus Pluguri de lumină ară Prin păduri cu frunza rară, Ziua tot mai mică este, Cade brumă peste creste, Colo sus pe Dealul meu Plânge
CÂNTECEL DE BRUMĂREL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1412144892.html [Corola-blog/BlogPost/353085_a_354414]
-
Eu ți-oi spune iar povești, Tu în pacea lor să crești Și Septembrie s-a dus Pe Murăș în jos și-n sus Și prin alte părți de țară Pluguri de lumină ară Amintiri cu umbra rară... Referință Bibliografică: Cântecel de Brumărel... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1370, Anul IV, 01 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
CÂNTECEL DE BRUMĂREL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1412144892.html [Corola-blog/BlogPost/353085_a_354414]
-
de mare folos în viață. Când am urmat liceul ne adunam în grupuri și, pe cărarea de pe marginea liniei, mergeam în fiecare dimineață la școală, urmând același drum la întoarcere. Erau în total opt kilometri zilnic, dar tinerețea noastră, cu cântecele și râsul nevinovat care ne însoțeau, nu a simțit niciodată dacă sunt mulți sau puțini. Și apoi, cu banii pe care i-aș fi dat zilnic pe bilet la autobuz mi-am cumpărat multe cărți, pe care le am și
CLIPA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_taina_scrisului_28_rodica_elena_lupu_1345517572.html [Corola-blog/BlogPost/355104_a_356433]
-
Acasa > Poezie > Delectare > ȘAPTE ARTE Autor: Daniel Bertoni Albert Publicat în: Ediția nr. 2076 din 06 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului ȘAPTE ARTE autor, Bertoni D Albert Te mângâie zefirul dintr-o parte Și-ncepi a fredona un cântecel Întruchipată,-n muza celor șapte arte Alinți pe coarde, un violoncel Eu te-am citit de multe mii de ori Pe când din cărți am absorbit cultură Și astazi, tot la fel mă înfiori Mereu frumoasa mea, LITERATURĂ Ești dăltuită-n
ȘAPTE ARTE de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_bertoni_albert_1473180877.html [Corola-blog/BlogPost/375801_a_377130]
-
tăi vreau mamă o lacrimă să-ți fiu Pe-obraz să îți alunec și să îți cad în poală, Pe pragul casei noastre copilă să fiu iară Și strâns, de după gât, măicuță să te țiu. Tu să îmi cânti un cântecel ciudat Despre Măicuța Sfântă ce și-a pierdut fiul Să simt în piept cum spintecă pustiul Pe care tu îl simți de când eu am plecat. O lacrimă aș vrea să-ți fiu, și-n palmă, Să cad și mâna-ți
ÎN OCHII TĂI VREAU MAMĂ O LACRIMĂ SĂ FIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 by http://confluente.ro/In_ochii_tai_vreau_mama_o_lacrima_s_valeria_iacob_tamas_1330158738.html [Corola-blog/BlogPost/346336_a_347665]
-
le-a făcut nici un rău? Colindele nu fac rău! Și acum? Ce să facă ea acum? Să mai colinde? Uite că spre apus s-a înroșit cerul. Acum se lasă întunericul. Aoleu, trece Ajunul și ea n-a cântat toate cântecele, n-a urat și n-a semănat cu nici un bob de grâu. Nu se poate! Nu plec acasă! Dar...unde să mai colind? Tot prin tramvai? Nuu! Călătorii sunt urâcioși. Le este teamă că-i buzunăresc. Doamne ferește! Cum să fac
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1418415071.html [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
naști și-o trăiești o dată!/ Și la toți vine o vreme/ Domnul la El să ne cheme,/ Lume./ Da n-aș vrea să plec acuma,/ Din trei fete-am văzut una/ Mireasă la casa ei,/ Am de la ea nepoței...!”/ Acest cântecel se regăsește tot pe albumul „Mândrii-s bacăuanii mei”. Într-un alt album se regăsesc versurile: „Doamne, iert, c-așa spui Tu,/ Da’ mă doare sufletu’/ Că cine știi mă opresc/ Fata să nu mi-o iubesc,/ Mi-o făcut
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
muzical. Venind în întâmpinarea acestei binecuvântări, profesorii de muzică Anghelina și Nick Negruțiu, oferă părinților câteva informații utile, în special celor care observă că în căminul lor muzica își face lesne simțită prezența, fie și prin fredonarea stângace a unui cântecel pe care copilul l-a auzit întâmplător: „Preșcolarii care participă la activități muzicale de grup, precum diverse jocuri muzicale și interpretarea diferitelor cântece specifice vârstei lor, vor fi mai sociabili, deschiși, vor comunica mai bine și vor avea încredere de
NU TRĂI FĂRĂ A RĂSPUNDE CHEMĂRII DIN SUFLETUL TĂU! de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_petrache_1410330670.html [Corola-blog/BlogPost/367623_a_368952]
-
viciu cauzat de lipsa educației materne. Pedagogi profesioniști, oricât de bine ar fi pregătiți, sunt doar „muncitori cu gura” își îndeplinesc de nevoie profesiunea ca să ia la finele lunii paralele. Mama mai cântă copilașului „nanii, nanii puișorul mamei” și alte cântecele de leagăn. Educatoarele mai va! Un copil neobișnuit cu melodiile materne va fi dur ca un Spartan și războinic ca un Atenian. Ori nu avem astăzi nevoie de militari sau militanți politici. Prefer o fetiță care fredonează o doină decât
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398593448.html [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
peste tot aceeași muzică de sezon difuzată la toate difuzoarele complexelor comerciale, de la „Jingle Bells”-urile preotului-compozitor american James Pierpoint din Boston, la „Stille Nacht”-ul austriacului Franz Xaver Gruber. Până la Crăciunul religios ți se apleacă de atâtea colinde și cântecele de iarnă, încât îți vine să îți iei câmpii și să asculți acasă orice, chiar și mult detestatele cantate maneliene românești! Vacanță de Crăciun te întâmpină cu abundență și cu dragostea celor care te înconjoară. Fiecare aussie se intoarce de la
ŢARA CONTROVERSELOR de GEORGE ROCA în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sub_crucea_sudului_2_tara_controverselor.html [Corola-blog/BlogPost/342527_a_343856]
-
a scenei este ocupată de o masă și câteva scaune. La ridicarea cortinei, Cucu își face de lucru pregătind masa. În monologul său cu un ton pune întrebările și cu altul își răspunde. Poartă șorțuleț cu Donald și fredonează un cântecel naiv. CUCU: Cucule pune masa că vine tovarășa noastră de la serviciu înfometată și n-are timp să aștepte. Da' ea e drăguță. De fapt e mai mult o doamnă decât o tovarășă. N-ai ce face, trebuie să recunoști. Mai
COANA MARE SE MĂRITĂ, 1 de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Coana_mare_se_marita_1.html [Corola-blog/BlogPost/361480_a_362809]
-
cântecul „Bistriță, apă de munte” sentimentul dragostei de natură se împletește cu cel erotic al cărei mesager este râul Bistrița: „1. Frunzuliță flori mărunte, Bistriță apă de munte,/ Duci pe valul călător, măi, numai cântece de dor, măi,/ Du și cântecelul meu, Bistriță pe valul tău,/Bistriță pe valul tău, măi.// 2. Când cobori încetișor, măi, du și cântecul de dor, măi./ De pe plaiul meu de dor cântecul plutașilor,/ Să-l asculte și bădița și să-mi sărute gurița.// 3. C-
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
mare ca să vadă cum se face claca la depănușatul porumbilor (la aceste adevărate șezători culturale de neuitat), asculta cu mare curiozitate poveștile bătrânilor, doinele și baladele ce le cântau rapsozi vestiți, acompaniați la caval sau fluier. Maroara învăța cu ușurință cântecele străbune, și nu se lăsa prea mult rugată, fiindcă îi plăcea să cânte (mai ales că bunul Dumnezeu o înzestrase cu ureche muzicală și o voce cristalină... asemănătoare cu sunetul clopoțeiilor de argint de la Mânăstirea Curtea de Argeș, care se aud atunci când
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1396856212.html [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
e „politic corect". Omul ăla a trăit într-o epocă. Cum să iei un clasic al literaturii mondiale și să intervii în textul lui? Tîmpenia din America, cu „cioroii" lui Mark Twain, transportată în România, ar deveni. „Romiada", în loc de „Țiganiada"? „Cînticele țigănești" ale lui Miron Radu Paraschivescu sînt „Cîntice rome?" Ce-o zice și săracu' Garcia Lorca, cu ale sale „Cîntece țigănești" ? Ce are insultător cuvîntul „țigan"? E numele unei nații. Care e deosebirea între rom și țigan? Gitan, bohemian, tzigan
CÂND BORDELUL E O MÂNĂSTIRE de ILEANA VULPESCU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Ileana_vulpescu_cand_bordelul_e_o_ma_ileana_vulpescu_1341291037.html [Corola-blog/BlogPost/356718_a_358047]
-
adresată lipovenilor, prin D. Constantin Berceanu, în Dîuariul din 18 februarie 1858, Atanasie Marian Marienescu scria următoarele: “D-Ta, și voi lipoveni, veți ști că eu m'am apucat de o întreprindere frumoasă, pentru poporul român. Adică de a culege cântecele poporale..., și a le representa iubitului meu popor român.” După o muncă de aproape 20 de ani pe tărâm literar, la 13 septembrie 1877 este ales membru corespondent al Societății Academice Române, din 24 martie 1881 devenind membru titular al
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
Cântece de mântuire. Sunete-l înconjurau Mii de viori îi cântau În taină îngeru-a șoptit Viitor măreț i-a profețit: ” Cerul de vei contempla Soarele în gene s-o juca Iar ploaia, cu picăturile ei Va semăna în suflet ghiocei Cântecele populare De suflet vindecătoare Le vei prinde-n Rapsodie Inima să ți-o mângâie. Plaiul acesta încântător Îl porți în minte - izvor Cascadelor sufletului, în unde Ating adâncurile tale profunde Vioara ta miraculoasă Te duce cu regiii la masă Crede
CADOUL DIN CER de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1430762252.html [Corola-blog/BlogPost/384523_a_385852]
-
copil n-o mai zburda? Ne-ai iertat până acum An de an, cu bunătate N-ai făcut atâta drum Să ne cerți azi pentru toate! Ce noroc cu poezia! Știm s-o spunem toată, toată Și mai știm și cântecelul Pentru noaptea fermecată. Cunoscându-te pe tine Moș Crăciun cu suflet bun Știu că ne aduci de toate Și le-așezi în Sfânta noapte Chiar sub bradul de Crăciun. MOȘ CRĂCIUN, EU VREAU SĂ-ȚI SPUN Moș Crăciun, eu vreau
MAGIA CRĂCIUNULUI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Paula_diana_handra_magia_craciunului_paula_diana_handra_1355731601.html [Corola-blog/BlogPost/351734_a_353063]
-
era pe mai departe mohorât, cu vreme de ploaie în fiecare zi, în ochii și-n inima lui era o lumină nouă, puternică, zi de zi. Toată munca lui pe cheiuri părea acum o joacă, o binecuvântare. Fredona vesel un cântecel și era cel mai bun tovarăș, zâmbitor, prietenos, săritor la nevoie, pentru oricine din jurul său. Chiar și credința lui cunoscu o nouă transformare, căci vedea acum totul ca un șir de binecuvântări nesfârșite, venite ca har de la Cel de Sus
LUMEA NOUĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1442386778.html [Corola-blog/BlogPost/379900_a_381229]
-
ADAMESCU CINE ALTĂ? Cui îi vine să te ciupă Și cu dragoste te pupă? Cine vine în extaz Să te mângâie pe-obraz? Cine lin, la sân te strânge Ca să n-ai motiv a plânge? Cine-ți cântă linu-i lin Cântecelul de alin, Cănd te-adoarme în pătuc? Cin’ te spală cu clăbuc, Si săpun mai parfumat? Cine-ți face jucărele Ca să uiți de toate cele? Cu obrazul trist și grav Lângă pat când ești bolnav În tăcere te veghează Nopți
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisoare_pentru_mama_poezii_pentr_cezarina_adamescu_1330534948.html [Corola-blog/BlogPost/359743_a_361072]
-
usuce toporașii și narcisele!... Iar dacă veți fi citit aceste file, sorbind din ele dragostea, visul și amintirea, gustați dintr-un vin care nu poate fi mai rău decât apa cea mai bună, căci vi se vor părea mai mângâietoare cântecele! Dar gustați Cotnariul căci e bun ca viața, gustați Cotnariul că-i bun ca Raiul, gustați-l la Irina că-i frumoasă ca viața, gustați-l la Irina, că-i frumoasă ca Raiul!... Și dacă vă veți duce la Restaurantul
IRINA TEBEICĂ. LA HANUL ARTIŞTILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Irina_tebeica_la_hanul_arti_aurel_v_zgheran_1388575655.html [Corola-blog/BlogPost/365723_a_367052]
-
și treptat tot acolo - în inima! Minciună ne ucide pe dinăuntru cu atat mai mult cu cât ținem la persoana ce minte - iată legătură nevăzuta dar și paradoxala cu iubirea! Nu pentru că minciună ar include-o așa după cum sunt anumite cântecele incluzând frumosul paradoxului în cântec, ba dimpotrivă! Iată pentru oricine gândește logic - minciună dacă nu o exclude din start, total, treptat tot o va face! Este motivul atâtor divorțuri... și, nu "nepotrivirea de caracter"... aaa, bine povestea voalata chiar se
MINCIUNA SE POATE ASOCIA CU IUBIREA? II de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Minciuna_valerian_mihoc_1383251831.html [Corola-blog/BlogPost/344516_a_345845]
-
totul“ (Un amănunt de prisos), „închis între pereții/ unei lumi pe care n-o cunosc“ (un acoperiș deasupra capului), „eu nu sunt eu“ (La frontieră I), „sunt obișnuit să fiu altul“ (la început a fost usura), „Eu sunt Neînțelegătorul“ (Un cântecel cu stomacul). Resemnându-se în întunecime și anonimat, spiritul creator refuză lumina și resimte literatura ca arest și grajd: „nu vreau lumina altora care pute“ (La jumătate) în „arestul literaturii“ (Arestul literaturii), în „grajdurile literaturii“ (Un critic de treabă). Figurile
NICOLAE COANDE: Extatica întunericului, de STEFAN VLADUTESCU by http://revistaderecenzii.ro/nicolae-coande-extatica-intunericului-de-stefan-vladutescu-c/ [Corola-blog/BlogPost/339519_a_340848]
-
a păstrat până și același timbru cristalin al vocii, înțelepciunea descrierii, puterea de a convinge și știința de a ilustra Cuvântul Scripturii cu istoria trăirii creștine. » Acelora dintre distinșii cititori care sunt obișnuiți cu forfota adunărilor noastre, cu cântece și cântecele de toate culorile și în toate gamele le-aș povesti-descrie puțin atmosfera acestei serbări minunate : Corul mixt al bisericii Elim, soliștii vocali Pașcalău - soț și soție, oaspeți din Germania și noi toți am cântat într-o armonie rar întâlnită. Cântarea
IOSIF ŢON LA BISERICA ROMÂNǍ DIN BRUXELLES (1) de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Zaharia_bonte_iosif_ton_la_zaharia_bonte_1366628550.html [Corola-blog/BlogPost/345958_a_347287]
-
și perii,/ Plutea ceața deasupra râului./ Ieșea pe țărm katiușa./ Ea ieșea să cânte/ Pe țărmul înalt și abrupt./ Mergea cântând un cântec/ Despre un vultur gri de stepă,/Cântecul iubitului său/ Ale cărei scrisori le păstra./ O, tu, cântec, cântecel de fetiță,/Care zboară spre soarele strălucitor/Și imbold pentru soldatul de pe granița îndepărtată,/ Cu salutări de la Katiușa./ Îi va auzi cântecul/ Va veghea asupra pământului natal/Cum Katiușa păstrează iubirea lor.” „Katerina” este o doină de dragoste și de
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]