97 matches
-
o epocă. Cum să iei un clasic al literaturii mondiale și să intervii în textul lui? Tîmpenia din America, cu „cioroii" lui Mark Twain, transportată în România, ar deveni. „Romiada", în loc de „Țiganiada"? „Cînticele țigănești" ale lui Miron Radu Paraschivescu sînt „Cîntice rome?" Ce-o zice și săracu' Garcia Lorca, cu ale sale „Cîntece țigănești" ? Ce are insultător cuvîntul „țigan"? E numele unei nații. Care e deosebirea între rom și țigan? Gitan, bohemian, tzigan, tsigan?" Degradarea morală e direct proporțională cu cea
CÂND BORDELUL E O MÂNĂSTIRE de ILEANA VULPESCU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Ileana_vulpescu_cand_bordelul_e_o_ma_ileana_vulpescu_1341291037.html [Corola-blog/BlogPost/356718_a_358047]
-
și muzician ardelean. Monument istoric și de arhitectură clădirea Teatrului de Revistă din Deva, a fost cumpărată cu suma de 17.000 de lei iar în 1911 a fost dată în folosință ca teatru orășenesc, numindu-se inițial, Ansamblu de Cântice și Dansuri Populare, iar din 1953 s-a numit Fanfara de Stat Deva. Abia în 1960 a primit recunoașterea ca teatru profesionist. ...........................................................................................................................................fragment din Teatrul devean la moment aniversar/Isabela Hașa Referință Bibliografică: Teatrul devean la moment aniversar (fragment) / Isabela
TEATRUL DEVEAN LA MOMENT ANIVERSAR (FRAGMENT) de ISABELA HAȘA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/isabela_hasa_1465898370.html [Corola-blog/BlogPost/371023_a_372352]
-
jucându-se cu o rază.Hipnotizat de albul mat și sidefat al brațului ei răsfrânt pe canatul ferestrei, din ochii bărbatului tânăr săreau diamante rare.Afară, amurgul tremura scâteind și învăluind capetele celor doi îndrăgostiți cu raze de cer și cântice divine. Cine știe, azi erau stăpânii acestui univers paradiziac, dar mâine fiecare va rămâne stăpân pe propriul său ghețar, iar nopțile de singurătate le vor împrăștia zăpezi pe ploape! Avea oare putere să-l părăsească în această grație divină, atunci când
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/mariana_didu_1424006069.html [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
spună prin aceste frumoase cuvinte și zice „Iar eu, sărmana de mine îmi vedeam de spălatul rufelor./ Ce cuvinte frumoase mi-a spus/Care mi-au săgetat inima./ În final s-a îndrăgostit de el. „Un cântec de jale” (Un cântic ca di jali) are ca temă coborârea oilor de la munte la Sfântul Dumitru în procesul transhumanței și ca motiv central comuniunea om-natură. După ce au coborât toți de la stână cu oi și măgari, ultimul a rămas baciul să închidă stâna. Coborând
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Acasă > Stihuri > Tonalități > DANIEL IONIȚĂ - CÂNTICE DE LA CIȘMEAUA DIN COLȚUL STRĂZII (POEME) Autor: Daniel Ioniță Publicat în: Ediția nr. 908 din 26 iunie 2013 Toate Articolele Autorului NĂRODU DE ADRIAN, FÂLFA ȘI CEILALȚI Pe strada mea-ntr-o mahala, departe, Cu praf și cu cișmea de
CÂNTICE DE LA CIŞMEAUA DIN COLŢUL STRĂZII (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_cantice_de_daniel_ionita_1372263061.html [Corola-blog/BlogPost/345642_a_346971]
-
consecință a unei întâmplări ce-i implică în mod culpabil pe întâmplătorii mei părinți. Se pare. Sau cel puțin așa umblă vorba - dacă e să crezi tot ce vorbește, întâmplător, lumea. Daniel IONIȚĂ Sydney iunie 2013 Referință Bibliografica: Daniel IONIȚĂ - CÂNTICE DE LA CIȘMEAUA DIN COLȚUL STRĂZII (POEME) / Daniel Ioniță : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 908, Anul III, 26 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Daniel Ioniță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CÂNTICE DE LA CIŞMEAUA DIN COLŢUL STRĂZII (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_cantice_de_daniel_ionita_1372263061.html [Corola-blog/BlogPost/345642_a_346971]
-
puține obiceiuri obișnuite inimii, cu o posibilitate de acomodare mai dură. Lipsesc strămoșii, părinții, „miorițele”, „miticii”, „dâmbovițenii de pe mal”, „peșcheșul și alte influențe otomane”, „rahatul de pe clanța”, „halimaua”, „micul și sarmaua”, „ca la noi la nimenea”, „capra vecinului”, „doină, doină cântic dulce”, „nea Alecu”, „bancurile cu Bulă” și multe altele. Dar nu vă speriați... și aici la Sydney veți găsi metehne: „taclalagii” numiți „yuppies”, băutorii de bere care râgâie prin pub-uri numiți „bogans”, soldați și lucrători publici îmbrăcați în pantalonași
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Veornica_ivanov_1397223351.html [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
nu cu un an înainte). Sub pseudonimul Gino Stella (ca student la secția de italiană la Facultatea de Filologie), i-l trimisesem, împreună cu alte câteva, lui Miron Radu Paraschivescu, care a scos la lumină o mulțime de autori debutanți. Autorul Cânticelor țigănești ținea pe atunci o dublă poștă a redacției, la "Contemporanul" și la "România liberă". "Trebuie să mărturisesc (comentează MRP), de multă vreme visam la un gen de roman-pilulă-în-versuri, ca în felul nuvelelor lui O. Henry, sau la o poezie-roman-de-aventuri
Coline cu demoni by Ilie Constantin [Corola-website/Journalistic/8182_a_9507]
-
puține obiceiuri obișnuite inimii, cu o posibilitate de acomodare mai dură. Lipsesc strămoșii, părinții, „miorițele”, „miticii”, „dâmbovițenii de pe mal”, „peșcheșul și alte influențe otomane”, „rahatul de pe clanța”, „halimaua”, „micul și sarmaua”, „ca la noi la nimenea”, „capra vecinului”, „doină, doină cântic dulce”, „nea Alecu”, „bancurile cu Bulă” și multe altele. Dar nu vă speriați... și aici la Sydney veți găsi metehne: „taclalagii” numiți „yuppies”, băutorii de bere care râgâie prin pub-uri numiți „bogans”, soldați și lucrători publici îmbrăcați în pantalonași
INTERVIU CU GEORGE ROCA – DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE by http://uzp.org.ro/interviu-cu-george-roca-despre-prietenie-literatura-si-arta-intre-doua-continente/ [Corola-blog/BlogPost/92413_a_93705]
-
o epocă. Cum să iei un clasic al literaturii mondiale și să intervii în textul lui? Tîmpenia din America, cu „cioroii” lui Mark Twain, transportată în România, ar deveni. „Romiada”, în loc de „Țiganiada”? „Cînticele țigănești” ale lui Miron Radu Paraschivescu sînt „Cîntice rome?” Ce-o zice și săracu’ Garcia Lorca, cu ale sale „Cîntece țigănești” ? Ce are insultător cuvîntul „țigan”? E numele unei nații. Care e deosebirea între rom și țigan? Gitan, bohemian, tzigan, tsigan?” Degradarea morală e direct proporțională cu cea
„CÂND BORDELUL E O MĂNĂSTIRE” – Interviu cu Ileana Vulpescu by http://uzp.org.ro/cand-bordelul-e-o-manastire-interviu-cu-ileana-vulpescu/ [Corola-blog/BlogPost/92815_a_94107]
-
Și galoșelul, mi-a placut! Daniel: Păi atunci trebuie să faci și tu ceva pentru mine. George: Ce anume? Daniel: Poezia mea următoare este despre copilăria din mahalalele Bucureșilor, pe Toporași, pe șoseaua Giurgiului, după Piața Progresu’, si se intitulează „Cântice de la Cișmeaua din colțul străzii” - Prima poezie se numește: „Nărodu de Adrian, Fălfa și celalți”. Vrei să fii tu cișmea? George: (răstit) - Ce ești nebun? Adică da! Că tocmai ai fost huhu... acum câteva minute...! Acum vrei să fiu și
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1470488587.html [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
Dar să nu mă mai faci nărod în viața ta. Nici farfuză... că nu mă amuză... și mă-ncing la diuză! Daniel: Stai nenica, nu pleca! Tu nu știi de glumă!? Facem pace! George: Ok! (începe să recite poezia monoton) CÂNTICE DE LA CIȘMEAUA DIN COLȚUL STRĂZII: de Daniel Io-nița...tu Niță. el Niță... Titlul: NĂRODU DE ADRIAN, FÂLFA ȘI CEILALȚI Pe strada mea-ntr-o mahala, departe, Cu praf și cu cișmea de cartier, Stătea nea Țanu, ziua, la taclale, Si
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1470488587.html [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
explorând teme tradiționale într-o fuziune cu adevarat inedită: doi muzicieni cu personalități și cariere diferite, pianistul Râul Kusak și violoncelistul Adrian Naidin, colaborează în premieră, secundați de Eugen Amarandei la contrabas și Gabriel Bălașa - percuție. Tradițional și de avangardă, “Cântice'n Cerc” are sorginte clară din filonul tradițional românesc, pe care-l explorează cu geniu, îmbogățindu-i vigoarea originală cu nuanțe și subtilități contemporane. Fundația Bravo, organizatorul „Freedom Jazz la Vamă Veche”, a anunțat lista artiștilor români invitați să concerteze
Pregătiri frenetice pentru Freedom Jazz la Vama Veche by http://www.zilesinopti.ro/articole/3067/pregatiri-frenetice-pentru-freedom-jazz-la-vama-veche [Corola-blog/BlogPost/97338_a_98630]
-
p. 54), aventurarea dragonică (fără putința de-a aduce: «dovezi din biocâmpul meu / un cuant introspectiv», p. 57), raportul lirosofic dintre „starea de viu“ și „starea de mort“ în gloso-formulă miron-radu-paraschivească („decât mort, tot viu mai bine“), dar nu dintre „cântice țigănești“, ci dintr-un «vraf de cuante / prin diaspora ființării» (p. 58: «viu mi-e bine / mort mi-e greu» și, prin comutativitate, «mort mi-e bine / viu mi-e greu»), oximoronizarea lumii de la „generalul“ aforistic, la un primar paremiologic-valahic
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1401921972.html [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
acustician-sonorizator, Teatrul Național "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca; 7. domnului Bodochi M. Marius, actor, Teatrul Național "I.L. Caragiale" din București; 8. domnului Brehenescu Constantin, regizor, Iași; 9. domnului Cavassi L. Dan Mihnea, artist instrumentist, Filarmonica "George Enescu" din București; 10. doamnei Cântic Oltița, secretar literar, Teatrul Național "Vasile Alecsandri" din Iași; 11. doamnei Colpos I. Mariana, solistă, Opera Română din Iași; 12. domnului Cristea Nicolae Eugen, actor, Teatrul Național "I.L. Caragiale" din București; 13. doamnei Csorvassi C. Olga, artist liric, Filarmonica "George
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155980_a_157309]
-
lungul timpului, și-a schimbat formula din decameron - grc. „zece zile” în endecameron, dodecameron - „unsprezece, douăsprezece zile”) și respectiv "Karma-Kalyoga", ambele premiate de către juriul festivalului. În 1970, se editează pe disc single unica apariție a formației în studioul de înregistrare: "Cîntic de haiduc"/"Ziua bradului de noapte". Discul, în ciuda formatului scurt, este considerat unul dintre cele mai bune momente ale muzicii rock românești. În continuare, compune muzică de film la filmele "Nunta de piatră" (în colaborare cu Dan Andrei Aldea), "Filip
Dorin Liviu Zaharia () [Corola-website/Science/307729_a_309058]
-
doctoratul dat. Romică Munteanu 17 este acum noul director al Editurii „Univers”, iar Poghirc 18 - directorul general din ministerul nostru, p[en]t[ru] învățământul superior. Și, din păcate, o veste tristă - poate că o știi deja - a murit Poetul Cânticelor țigănești 19. Azi, când îți scriu aceste rânduri, va fi „ascuns“ acolo unde și-a petrecut ultimii ani într-o studiată izolare și uitare, la Vălenii de Munte. Îmi pare rău că nu m-am putut repede, dar criza de
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
Iași". Aceasta va fi urmată de "Chirița în provincie" (1852), "Chirița în voiagiu" (1864) și "Chirița în balon" (1874). La Teatrul Național se joacă "Chirița în Iași sau Două fete ș-o neneacă". În 1852 apare volumul "Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești). Adunate și îndreptate de d. V. Alecsandri". Tipărește primul volum de teatru "Repertoriul dramatic", care conține piesele "Iorgu de la Sadagura", "Iașii în carnaval", "Peatra din casă", "Chirița la Iași", "Chirița în provincie". În 1853 apare volumul "Poezii poporale. Balade
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
Moldovei de Dimitrie Cantemir găsim prezentate obiceiuri, credințe, superstiții). Rolul major a revenit, însă, pașoptiștilor, care văd în poezia populară o adevărată oglindă a sufletului popular. Dacă lui Alecsandri îi datorăm cea dintâi culegere de poezie populară (Poezii populare. Balade (cântice bătrânești) adunate și îndreptate, 1852), lui Heliade Rădulescu, prelucrarea unui mit (Zburătorul), și intrarea literaturii populare ca izvor de inspirație în sfera de interes a creatorilor (Pann, Asachi, Bălcescu etc.), lui Alecu Russo îi datorăm sistematizarea, într-o viziune teoretică
Folclor literar () [Corola-website/Science/299039_a_300368]
-
Iar Don Cezar, cu amărăciunea în suflet ducându-și crucea grea în fața tuturor, trecând, aparent vulcanic prin această viață percepută de noi și rămânând în așteptarea tăcerii absolute la ușa unei peșteri ce duce în pustie. Redam, în continuare poezia Cântic, dedicată mestrului de către poetul George Stâncă, (’’Old Song’’, din volumul Angel radios / Beaming Angel, Editura Paralelă 45, București, 2008, p. 71 și ,,Chanson Ancienne’’ din volumul Angel radios / Ange radieux, Editura Călăuza v.b., Deva, 2010, p. 73 ambele traduse
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
etc.; criticul/istoricul literar Eugen Simion ne mai încredințează că Miron Radu Paraschivescu, „a debutat în cercurile de avangardă și a susținut în articole agresive radicalizarea liricii românești” (SSra, I, 14). După un debut de „mare succes“, în 1941, cu "Cântice țigănești" (cu mai multe ediții „adăugite“ în 1957, 1958, 1972 etc.), Miron Radu Paraschivescu mai publică și alte remarcabile volume de versuri: La mijlocul anilor 1960 a redactat suplimentului literar al revistei „Ramuri” din Craiova, „Povestea vorbii”, unde a publicat pe
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
arc voltaic); de la ermeticii solemni și muzicali, tânărul Miron Radu Paraschivescu deprinde gustul pentru tăcerile verticale, luminile vesperale, taie articulațiile dintre versuri și trece ideile prin marmora unui poem rece, sculptural» (SSra, I, 14). După ciclul «Primele», poetul nu așază "Cântice țigănești" (1941), cum s-ar fi așteptat istoricul literar, ci "Declarația patetică" (1960), deoarece poemele de sub acest titlu «au fost scrise între anii 1934 și 1948)» (PScr, I, 41); „această ordine“ i se impune poetului prin „titlul programatic“ și prin
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
și 1965: (PScr, I, 92 sqq.). "Addenda" la „Declarația patetică“ reunește cinci poeme politice în tonalități whitmaniene - "Patrice, Dulceața de zmeură, Ella Fitzgerald, Colind" și "Greva generală" - scrise între anii 1961 și 1968. Abia după "Addenda" sunt antologate poemele din "Cântice țigănești" (1941), poeme care, prin reeditările din 1957 și 1958, au păstrat nestins jarul poeziei, transmițându-l generației resurecționale. Pentru că, după cum cu îndreptățire subliniază și Ov. S. Crohmălniceanu, «mai evident transpare fondul rafinat, modernist, din care țâșnește lirica de inspirație
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
reeditările din 1957 și 1958, au păstrat nestins jarul poeziei, transmițându-l generației resurecționale. Pentru că, după cum cu îndreptățire subliniază și Ov. S. Crohmălniceanu, «mai evident transpare fondul rafinat, modernist, din care țâșnește lirica de inspirație socială, protestatară, a poetului în "Cântice țigănești". Ele veneau să celebreze o populație care, la data respectivă, era supusă exterminării rasiale. Miron Radu Paraschivescu își lua ca model vestitul "Romancero gitan" al poetului Federico García Lorca, „privighetoarea Spaniei“, asasinat mișelește de falangiștii lui Franco. Cum existența
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
vestitul "Romancero gitan" al poetului Federico García Lorca, „privighetoarea Spaniei“, asasinat mișelește de falangiștii lui Franco. Cum existența nomadă a țiganilor a fost considerată mereu un simbol al libertății, gestul autorului căpăta o și mai accentuată semnificație politică antifascistă. Balada "Cântic de poterași" înfățișează chiar o urgie criminală dezlănțuită din senin asupra șatrei» (CrohL, II, 543); poemul "Cântic de poterași" este chiar dedicat «memoriei lui Federico García Lorca, privighetoarea Spaniei»: (PScr, I, 252 sqq.). "Țigănia / șatra" - ca "topos" - cunoaște tensionarea între
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]