230 matches
-
fața locului se face preș în fața șefului. A face parte din curtea politică a acestuia e o poziție mai de invidiat decît o relație personală cu steaua executivă a partidului, Octav Cozmîncă. Într-o atmosferă de turnătorie bine întreținută, cine cîrîie împotriva baronului local s-a șters pe bot: ajunge în rîndul terminaților, care se agață degeaba de partid. Iar dacă un membru de încredere e văzut cumpărînd sau, mai rău, citind Evenimentul zilei, s-a ars în ochii șefului. Citește
Politica în provincie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13631_a_14956]
-
ghemotoc negru. Au încercat și prietenii mei, dar nici ei n-au izbutit. într-o zi, când ne întorceam acasă, am văzut corbii cum ciuguleau dintr-o mortăciune. Nu ne-am apropiat. I-am lăsat să se ospăteze în voie. Cârâiau, se loveau cu aripile și nici nu ne-au băgat în seamă. Pe malul apei, unul s-a așezat pe o creangă de arin din apropierea mea. Avea penele lucioase, iar pe cap - un smoc alb. Nu-mi era frică de
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
O, Scufița Roșie cum te miști cum dansezi pe covorașul ros de soare din memoria bunicuței cum găsești încurcăturile acestea umbroase grațioase care-ți alcătuiesc micul dejun?" Așa grăiește lupul și zilele moțăie pe trapezele lor lucioase uneori certîndu-se-ntre ele cîrîind asemenea unor ciori apoi se cufundă-n somnul lor verzui-transparent ca apa lacului., Poeții tineri Ei scriu cu ușurința cu care noi citeam cîndva ei trăiesc cu ușurința cu care viața ne ia pe toți de la capăt înainte de-a
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8981_a_10306]
-
de vie!!! De la tîrtiță, unde-i mai moale, spre cap! Cam la a treia găină a fost prins asupra faptului! Era clar, reușise să halească de data asta, doar o jumătate de găină, cealaltă, cu cap și cioc, încă mai cîrîia!! I-am plătit gazdei și am început să-mi țin ferocele-n casă! Și, ca totul să pară și mai neverosimil (dar, jur că-i autentic), doctorul veterinar avea un frate geamăn tot veterinar! Într-un sat alăturat. Niciodată nu
Cu stimã și "extract de splinã" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12904_a_14229]
-
chirurgicală să fie efectuată de către doctorul Ciomu... - Iracan di mini!, se sperie soacra Parmenia. Ferească-ne Dumnezeu, că ni-l lăsa pe domnu' prim-ministru fără picior!... ...Așadar, stăm cu toții în sufragerie și privim la televizor, bucuroși că frigiderul "Fram" cârâie conștiincios, deși cam a pustiu, dar parcă înfricoșat, totuși, în așteptarea anului 2007, când, după știrile de pe la televiziune, urmează să-i fie atât de suprasolicitate răftulețele semiruginite de îmbelșugatele produse UE-iste, ecologice și cu gust de mase plastice, încât
Pandora și televizorul by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10085_a_11410]
-
un tip original, pasionat de acrobațiile aeriene și de figura unui pilot de curse din anii 1930, John Livingston, care avea să-i sugereze numele personajului-pescăruș. Povestea evocată vorbește despre ordine și dezordine, despre conformism și disidență, despre cârdul care cârâie și solitarul care tace și zboară. Richard Bach: Pescărușul Jonathan Livingston. Editura Humanitas, București, 2003. Preț: 70 000 lei.
Agenda2003-14-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280875_a_282204]
-
cît de cît, odată cu vocea, pe discul imprimării la fața locului. Și am să dau la maximum difuzoarele pick-up-ului, să nu se mai audă zarva indecentă a contestatarilor de conjunctură. Cum se petrec cel mai adesea acest soi de isprăvi, cîrîie și mîrîie de toți drăcii cine încă nu și-a văzut numele pe coperta vreunei cărți mai acătării.
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
îi dădeau tîrcoale? (Scria perfect senin). A nimeri fraza potrivită constituie pentru poet o dublă performanță, întrucît implică a nimeri, în inima-i metaforică, și fenomenalul: "să nimeresc cu o frază fereastra ce da/ spre curtea din spate cu găini cîrîind îndelung/ un leșin al luminii de după-amiază/ pervazul albastru era o intrare în lichide" (Să nimeresc). Textul e adăpostul firesc al lucrurilor, care, invers percepției comune, se nasc în Logos, evadînd din matricea lui într-o zonă fără apărare și
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
lăsat terfelit de niște coate goale! Și ce dacă au fost dovezi? Despre dovezi și despre bănuieli vorbim noi acum? Păi nu era amenințată securitatea Americii? Paradeau pacea globului pentru un trabuc? Mai deștepți au fost Miloșevici și Lukașenko! Au cîrîit ziariștii? Pac, i-au tratat cu prenadez la dantură! S-au zbătut? Haț la mititică! Și dacă insistă, poate îi găsesc mamele lor pe vreun maidan și cheamă experții să ajute la identificare! Și atunci ai liniște! Faci reformă, strîngi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16121_a_17446]
-
de chinuitoare, nu mi-au influențat discursul în chestiuni de importanță publică. De câte ori mă întreb dacă s-o fi terminat ticăloșia pe care îmi este dat s-o înghit în această viață, o voce ascuțită, venind de deasupra capului meu, cârâie: "mai vrei o porție?". Citește și:
Popescu şi un om cu care a lucrat () [Corola-journal/Journalistic/25860_a_27185]
-
ca porcul cu cuțitul în gât. Monitorii erau onorați de „mămica” la palmă. - Ia cântă, monitor ! ă-ă-ăă! Cânta monitorul ca puiul căruia îi sucești gâtul și domnul Fusulan țipa: - Întinde palma! După ce-l plesnea, iar îi spunea: „repetă, monitor!”. Monitorul cârâia tot așa și, instinctiv, întindea cealaltă palmă. Cum eram în ultima bancă, sufeream intens pentru toate loviturile încasate de monitori și încercam să intuiesc durerea provocată de acestea. Ă-ă-iam în neștire, închipuindu-mi că voi cânta corect și tremuram cu
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381773_a_383102]
-
are planuri mari pentru anul 2009! Ce planuri mari are? “S-a trezit dintr-o dată (sic!) că vrea să urmeze o nouă facultate: fizică”. Argumente? Iată-le, cu tot cu ortografia originală (Mihai vrea să facă fizică, nu filologia, așa că nu mai cârâiți!): • “Încă din liceu lui Mihai i-au plăcut ... matematică și fizica ! A fost de 6 ori olimpic la matematică , a intrat la liceu cu 10 la matematică , iar la bacalaureat a luat tot 10 la matematică. După liceu a urmat
Ce legatura e intre Einstein si Mihai Traistariu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20484_a_21809]
-
eram fericiți/ și dispuși să ieșim la vânătoare de lei/ cu hârtia de muște,/ revoluția miroasea a cartof copt/ megafoanele înlocuiseră arta/ erau și lămpi care produceau întuneric/ erau și cutii de scrisori pe care nu le mai deschidea nimeni/ cârâiam și noi în surdină/ închideam și noi ochii la ce se-ntâmpla". Rugăciune de noapte transpune speranța evadării dintr-o lume închisă, insuportabilă: "De ce n-ai pus Doamne un transatlantic pe Dâmbovița/ de ce n-ai deschis un aeroport în Dudești
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
nume, o să credeți că este vorba de vreo instituție științifică. Ea reprezintă însă principalul grup de lobby al industriei tutunului de la Washigton, DC, iar domnul Naylor este principalul său purtător de cuvânt. Vă mulțumim pentru prezență, domnule Naylor. - Cu plăcere, cârâi Nick, deși ceea ce trăia în clipa aceea era departe de a se numi plăcere. Publicul îl privea cu ură. Deci așa trebuie să se fi simțit naziștii în prima zi a procesului de la Nürnberg. Iar Nick nu avea posibilitatea de
Christopher Buckley - Fumatul strict permis () [Corola-journal/Journalistic/7744_a_9069]
-
Apoi o nevăstuică își iese din gaura pusă-n margine de drum, se pune-n două labe, se uită ca o păpușă isteață împregiur și iar - vîșc! intră la adăpost. în vîrful cumpenei de la puț șade o cioară pribegită și cîrîie din cînd în cînd a pustiu. (Pădureanca). Astfel continuă desfășurarea acestei capodopere a lui Slavici, nuvelă cu morți violente cu încleștări, cu suferințe umane nesfîrșite, dar cu un ritm lent și grav. în Pădureanca nimeni nu se grăbește și totul
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
la Jilava! - Mă ameninți, cotoroanțo, dă s-o înșface cadristul pe guraliva noastră vecină, dar Kovăcioaia cunoaște terenul mai bine și se ferește din calea lui, iar Székely Balázs își pierde echilibrul și cade lângă coteț, găinile se apucă să cârâie urât de tot, auzim strigătele lui madam Szántó. - Tanti Kovács! Avem o vulpe-n coteț! Tanti Kovács! O.R.L., canișul jucăuș, sosește lătrând de zor, se-apucă să amușine, ceva pare să nu fie-n regulă cu mirosul lui Székely
Bogdán László: Blazonul cu două lebede (fragment) by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/4213_a_5538]
-
i-ai zis ofițerului care chiuia clătinându-se pe picioare. Și asta-i scorneală? - Cu mâinile mele-o să te sugrum, cotoroanțo!, scrâșnește din dinți cadristul și se avântă iarăși la atac. Găinile, care abia se potoliseră, se apucă să cârâie din nou. O.R.L. se pune și el pe lătrat. - E încă-n viață și cea mai mică dintre surorile Belembók, ea a fost cu tine în noaptea aia când i-ai trăncănit detectivului lucruri interzise. Ești în mâinile mele
Bogdán László: Blazonul cu două lebede (fragment) by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/4213_a_5538]
-
reușește. Ar merita studiate stratagemele prin care izbutește el să înșele vigilența cenzurii. Dar Dinescu nu se războiește, în poemele sale, numai cu cenzura, cu regimul și cu Ceaușescu însuși, ci și cu inerția unui popor întreg, obișnuit doar să "cârâie": "...găinile n-aveau simțul politic prea dezvoltat / cârâiau în surdină și închideau ochii la ce se-ntâmplă.../. Sarcasmul autorului nu-i cruță nici pe colegii săi scriitori: "noi eram fericiți / și dispuși să ieșim la vânătoarea de lei / cu hârtia
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
el să înșele vigilența cenzurii. Dar Dinescu nu se războiește, în poemele sale, numai cu cenzura, cu regimul și cu Ceaușescu însuși, ci și cu inerția unui popor întreg, obișnuit doar să "cârâie": "...găinile n-aveau simțul politic prea dezvoltat / cârâiau în surdină și închideau ochii la ce se-ntâmplă.../. Sarcasmul autorului nu-i cruță nici pe colegii săi scriitori: "noi eram fericiți / și dispuși să ieșim la vânătoarea de lei / cu hârtia de muște... (Găinile) Schimbarea importantă care se produce
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
vină de a gândi autonom și critic. Ore în șir, Adrian Ursu și Oana Stancu ne demascau, seara, în direct, să vadă tot poporul cine sunt susținătorii dictatorului Băsescu, și eventual să-i alerge a doua zi pe străzi. A cârâit atunci ceva CTP împotriva Realității TV? Răcnea cineva că-s metode bolșevice, securiste, specifice dictaturii? Dar ce mai contează mijloacele, dacă SOV și CTP au un scop comun: alungarea dictatorului. Dacă CTP a început să gândească la fel ca Nistorescu
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
se opresc anchete, au sărit câțiva ca arși. Azi, când Nistorescu cenzurează pe față și asumat, nu mai sare nimeni. Unde le sunt principiile? Bușcu era viteaz cu Traian Ungureanu, dar tace chitic cu Nistorescu. Doar Ioan T. Morar a cârâit ceva pe blog, adică l-a anunțat pe noul director editorial că refuză colaborarea cu el. Probabil că ziariștii de la Cațavencu se vor folosi de acest moment ca să-și recupereze cumva pozițiile de putere pierdute cu timpul în trustul lui
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
o pieliță lăptoasă și se decolorau vizibil. Ploaia se opri brusc și o rază caldă năvăli printre noi. Trebuie să facem ceva cu el, nu-l putem lăsa așa, repetă Libelula cu hotărâre. O cioară vâsli razant prin dreptul nostru, cârâind Înfricoșător. Pistruiatul propuse să-l Îngropăm. Cum să-l Îngropăm?! E păcat să-l Îngropăm!, am sărit eu și Libelula. Dacă Începe să pută?, remarcă Goanță și se dădu doi pași Înapoi... voi nu vedeți că se topește! Nu știam
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
de o oră, înainte de un seminar de sfârșit de semestru și puteam să fac ce-mi poftea inima. Bineînțeles că activitatea mea, nu tocmai didactică, îl scoase și mai tare din sărite. Pufni de două ori, fixă ostentativ monitorul și cârâi nevricos: "Bine că ne-au băgat ăștia net!". N-am comentat, deși l-aș fi întrebat dacă ar fi fost mai interesant să mă găsească frunzărind cu nesaț vreo gazetă sportivă, așa cum făcea el. M-am mulțumit să ridic interogativ
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
și săltat ficățelu', rinichiuțu', inimioara sau ce-o mai fi nevoie... Fără complicații, fără zbierete din partea lu' tac-su sau a mă-sii, că trebuia să-și dea și ei acordu'. Pa, bă, baboilor! Îi trimiți la plimbare imediat, dacă cârâie. Și o faci cu legea-n mână, cu cugetu' curat și plin de cele mai alese sentimente. Hai, marș d-aci, că avem treabă să salvăm vieți omenești, egoiștilor! Ce, nu mai are mortu' ochi în orbite? Ete, scârț! Da
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
leneș, mai jegos, mai cu păr pă limbă și mai nerecunoscător dăcât românii! Acuma, pă bune, dincolo dă micile afaceri, cine să zbate, moșule, pentru tot neamu' nostru? Ă? Cine? Noi, domnule, noi clasa politică pă care o înjură toată lumea. Cârâie toți, ca tâmpiții, că uite ce și-a făcut ăla, uite ce conturi are ălalt. Da' cine v-a băgat, bă, vitelor, în Europa? Acu' munciți ca cetățeni europeni pă peste tot, pă bani adevărați, nu pă lei-tramvai, husenilor! Nu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]