735 matches
-
pe aceste meleaguri vei fi degrabă bărbierit și trimis la reeducare. Pînă și faptul că vacile estice care au păscut pe langă linia ferată se cred vagoane de locomotivă și nu mai dau lapte, ți se pune tot ție în cîrcă. Bine-ar fi să cadă orașul pe mana negustorilor, să nu mai pută piața atat a retorica, să vină berării, pastramagiii, lăptarii cu dialectica orzului fermentat și a brînzei închegate. Deocamdată țăranul ar cam ieși la cosit sepia verde din
O betie cu Marx by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83004_a_84329]
-
more geometrico. E clar că din acest punct începe să lucreze magia formei piramidale ascuțind orice așezi la temelia ei, chiar și o idee... Un melc, în primul rând, - ca idee - exemplarul din natură silit să umble cu casa în cârcă: între el și ce-i afar'/ Strejuia un zid de var... Interioritate absolută. Confort faraonic exemplar. Cunoscând pe din afară multe din versurile matematicianului vizionar, mai pot să spun, că dacă, în loc de poet, ar fi fost un arhitect de renume
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14699_a_16024]
-
instincte, pe care prejudecățile, tabuurile, ideologiile lumii culte, îl ocultau... Fără vreo școală înaltă. Doar dacă în vreo colibă de-a lor, de lut, secretă, cine știe, n-or fi ascunzând vreuna... Mulți handicapați la intrare; femei cu copii în cârcă, sau în cărucioare. Văzusem și înăuntru astfel de ființe târându-se de-a lungul sălilor înalte, copleșitoare. Un ins în vârstă lângă mine, la secția de artă romană, în dreptul lui Cezar chel și cu nasul spart, căscase zgomotos fără să
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
aprilie-mai-iunie, dna Nicoleta Sălcudeanu scrie despre directorul de onoare al frumoasei publicații de la Alba Iulia o recenzie admirabilă, atît prin obiectivitate, cît și prin calitatea stilului. Reproducem începutul: " Profesorul Ion Pop este un tip special de scholar. Și nu în cârca ardelenității poate fi pus felul în care este. Sigur, e temeinic și informat, cum puțini în țara asta sunt, erudiția nefiind însă ostentată cu nici un preț, ba mai degrabă camuflată în vălătuci de pudoare. Știința sa e mai curând delicatețe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
în Limba română, în capitolul despre eufonie, distincția stilistică: "între cuvintele unei limbi, unele sunt mai "poetice" decât altele. Astfel, dor, codru, cuib, plai... trec de cuvinte pline de farmec - și romanticii făceau des uz de ele - altele ca brânză, cârcă, târnăcop, șpriț... sunt "nepoetice"" (ediția a II-a, 1976, p. 86). Dintre lingviștii români, G. Ivănescu pare a fi fost cel mai decis - și deschis polemic - susținător al necesității de a studia "termenii poetici nefigurați". Inventare centrate asupra unor autori
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
istorică a rolului Mareșalului. Dacă dl Buzatu n-ar fi membru al unui partid naționalist, d-sa ar putea susține, ca istoric, ce vrea. Politic, poziția d-sale este inacceptabilă. România nu poate intra în Europa cu statuile Mareșalului în cîrcă. Ce complicate sînt uneori lucrurile simple! * O analiză recentă a Data Research ne arată că avem, în fapt, doar două televiziuni: Pro și Antena 1. Își împart cavalerește reclama și ratingul. Cu diferențe minime în favoarea Pro. Tinerii preferă Pro, bătrînii
Mareșalul și evreii by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15334_a_16659]
-
care caracterizează articolele scrise de I. Ludo sub protecția katiușelor, vor trece în bagajul curent al criticilor literari autorizați". Suprarealiștilor (în bloc, căci ne aflăm la un pas de conceptul nazist al "artei degenerate" de către evrei!) li se pune în cîrcă adeziunea la comunism: Iar faptul că suprarealiștii devin cei mai prozaici și mai angajați oameni ai partidului comunist, în România postbelică, dezvăluie un tip de metamorfoză, care se va repeta, cu tîlcurile ei cu tot, și în anii '60". Scânteii
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
nemetamorfozați, adică. Al cincilea registru este acela religios; el poate fi religios-punitiv (incriminații sînt proiectați ca niște monștri ai Apocalipsului, de pildă), apoi desacralizant și, în al treilea rînd, satanizator. Acuzatorii marșează, de obicei, pe ideea de blasfemie pusă în cîrca celor acuzați, care ar reprezenta, astfel, o sectă de eretici. Sindromul liturghiilor negre este și el adus în discuție, uneori. Mefistofelizarea incriminaților este necesară, în acest registru, pentru a legitima suprimarea lor în forță (de acest lucru a avut parte
Imaginarul violent al românilor by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/15386_a_16711]
-
nu are intenția să le "folosească ori transmită" pentru pedesiștii cu sau fără grade tot aia e! Pericolul fără precedent reprezentat de această lege constă nu în ceeea ce face un cetățean, ci în ceea ce i se poate pune în cârcă. E suficient ca "specialiștii" puterii să-ți planteze un document pe care tot ei să-l găsească la percheziție pentru a te alege cu șapte până la cincisprezece ani la mititica. încearcă să dovedești că nu ți-ai "procurat" documentul, ci
Pamflet strict secret by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15531_a_16856]
-
nepermis " S-ar putea oare spune că în clipele acelea ființa lui se vărsase în alt conținut?". Pe grefier îl speriase putința dedublării cu repercusiuni insesizabile. "ar fi putut fi un străin pe care-l purtase ani la rînd în cîrcă, pentru a-i înfrunta, din cele din urmă eșecurile și precaritatea...". Era o stare de excepție, un drum către transcendență, odată cu sucombarea fizică: "Uitase unde se afla, îi venea să cînte și să plîngă, suspendat în lumina năucă, explozivă a
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
cîțiva ciobani transhumanți)/ mai are cimitir,/ de cînd nu mai au preot și rugă în sat, de biserica/ în ruină.// Răspund fie Doamna din Pustiu (cîndva femeie de serviciu/ la Cofetăria Macul Roșu din Timișoara), fie soțul ei/ (muncitor cu cîrca la o carmangerie de stat din Oraș);/ răspund, rînd pe rînd, vorbind despre cele trei cruci de piatră" (Despre singurătate, fîntîini și morminte). Farsa unor asemenea inserții de real picant se completează cu jocul dezinvolt al limbajelor, în care percepem
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
ceva totuși nu trece, acesta... este numai trecutul... El fiind suma definitivă a faptelor și posibilităților noastre, dovedite, o glaciațiune survenită într-o lungă perioadă de timp. Prezentul, evident, trece... Și abia așteptăm să treacă. Viitorul, neformat încă, poartă în cârcă, din naștere, germenul aceleiași deveniri. În urma tuturor, se înalță Masivul, abia răcit, Himalaya împietrită a tuturor dogmelor, Utopia de granit pe care scrie, în sanscrită: Am fost, dar fiindcă nu am fost cum trebuie, vom reveni mai bine organizați, stăpânind
Mecanica lacrimilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14060_a_15385]
-
talentul de a se face odios tuturor confraților, iată, îl ia acum de braț pe Ion Caraion încercînd a-l scoate basma curată din toate cele. Între altele, dl L. A. deplînge "josnicia revistei noastre de a-i fi pus în cîrcă lui Caraion pasaje de odinioară din Săptămîna. Nu, dle L. A., nu i-am pus nimic în cîrcă poetului și eseistului: tot ce am publicat noi, Caraion a scris cu mînușița lui. Din păcate! l Din păcate, Ion Caraion a scris
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
încercînd a-l scoate basma curată din toate cele. Între altele, dl L. A. deplînge "josnicia revistei noastre de a-i fi pus în cîrcă lui Caraion pasaje de odinioară din Săptămîna. Nu, dle L. A., nu i-am pus nimic în cîrcă poetului și eseistului: tot ce am publicat noi, Caraion a scris cu mînușița lui. Din păcate! l Din păcate, Ion Caraion a scris și alte lucruri greu de justificat. A uitat dl L. A. că tot el este autorul oribilului necrolog
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
Ceaușescu? și în care comenta un articol din ziarul Evenimentul zilei. Cronicarul a preluat, cu această ocazie, supoziția directorului ziarului citat cum că (dar sub semnul întrebării?) interviul acordat de Mircea Eliade lui Păunescu este o "minciună gogonată" pusă în cîrca savantului român de peste hotare. Mai mult, Cronicarul vine și cu o supoziție personală: "De ce n-am accepta că atunci cînd A.P. s-a întîlnit cu M.E., el a reușit un tur de forță, convingîndu-l, cel puțin vremelnic, pe acesta asupra
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
altele, de-a binelea tendențioase. Și alții au semnalat că dna Lavastine se scaldă inocent într-o baie de aproximații. Grav este cînd aceste aproximații conduc la veritabile scurtcircuite de idei și lui Eliade și Cioran li se pun în cîrcă "fapte" pe care nu le-au comis. În al treilea rînd, dna Petreu atrage atenția asupra unor pagini din Uitarea fascismului care trezesc suspiciunea plagiatului. Materialul second-hand o predispunea pe dna Lavastine la copierea, fie și parțială, și la combinarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
dat bir cu fugiții din fața concurenței și a economiei de piață sau, și mai rău, de a-și fi suspendat funcțiile digestive, artistul este bine mersi, povara cea mai mare fiind doar aceea pe care i-a pus-o în cîrcă deplina cîștigare a libertății. Dacă pînă mai ieri artistul plastic lucra direct doar cu statul și cu încă vreo doi-trei medici sau avocați, acum el și-a diversificat atît activitățile , cît și spațiul de atac. Cel care produce obișnuit, cu
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
electoratului un mesaj eficient, el nu are de unde aștepta milă. Iliescu — olarul din mâinile căruia a ieșit această vază de mâna a doua cu morgă de cristal venețian — nu va ezita să-l sacrifice, ba chiar să-i pună în cârcă lucruri abominabile. S-a văzut și la case mai mari. Sunt tare curios cum va ieși premierul din capcana în care, în egală măsură, a intrat și a fost vârât. Încercările de a-și reconfigura identitatea (înfrățirea cu liderii vulgarității
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
unor grile diferite de lectură. La o primă lectură cititorului îi va lua cam o jumătate de carte pentru a înțelege regula jocului din punct de vedere narativ (evenimentele sînt privite și relatate de doi naratori, situați, simbolic unul în cîrca celuilalt, ale căror voci și perspective se interferează în permanență; mai mult decît atît, există și o interferență a timpurilor narațiunii, pentru că unul dintre cei doi naratori, Fra, este mort în timpul prezent al relatării; s-ar putea spune de aceea
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]
-
Aceasta ar fi Viața pur și simplu. Pe urmă, intervine arta. Paradoxul este că bimilenarul Euripide se arată a fi astăzi mai prezent, mai aproape de noi și de viața noastră cotidiană. Pe când impecabilul ritm al versului racinian cu cenzura în cârcă tot timpul, religia ce l-a aruncat în foc pe Giordano Bruno sau i-a amenințat pe atâția cu rugul, făcându-i să cedeze, se apropie mai mult de comic, decât de tragicul cu regula celor cinci capitole, a unității
„Intenția veritabilă a tragediei” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13549_a_14874]
-
din haosul care s-a întins în ultimii ani în Sănătatea din România? Potrivit ultimului Barometru medicii sînt corupți peste poate. Cu alte cuvinte, medicul e de vină că nu are cu ce să opereze și tot el duce în cîrcă ponoasele cu medicamentele compensate. Dacă asta a priceput omul de rînd din balamucul general din sistem, mă plec în fața confecționerilor de imagine de la Palatul Victoria. Oamenii ăștia sînt printre puținii din echipa dlui Năstase care își merită salariile cu vîrf
Criză de formol by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13784_a_15109]
-
Cu obiceiul meu de călător care se uită în primul rând la peisaj, mă uit afară, spre Ploiești, uitând de noua mea treabă de fochist, astfel încât, în viteza acceleratului, apucasem să îmi amintesc femeia bătrână cu o plapumă roșie în cârcă, de la vulcanii noroioși, de la Nehoiu, de pe lângă Buzău, pe care o salutasem trecând pe lângă ea... Bună ziua, coană Marioară! - Bună să-ți fie inima - da^ cum îmi zisăși, de unde știi, că parcă n-ai fi dă p-aici - se-ntorsese ea spre
Fochistul (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10473_a_11798]
-
renume de magnet pentru artiști, un fel de Balcic spaniol, pe care mulți l-au ales ca loc de inspirație și atelier de lucru. Cu străzile sale strâmte, în pantă, flancate de căsuțe mici, albe, construite parcă aleator una în cârca celeilalte, Altea lasă impresia unui stup plin de viață, pulsând de energia pozitivă a locuitorilor săi sprinteni, mereu activi. Cum să nu te simți inspirat aici, unde până și cel mai apreciat gastronom al Spaniei, originar din Galiția dar cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
LA REGINĂ Îl vreau pe nebunul cel negru - limba lui roz tălpile roz albul fosforescent al ochilor. Aici în praful cel roșu, pe tabla de șah a planetei, termite clădind civilizații mai înalte decât mine cu tot neamul meu în cârcă. Căutător de aur îmbătrânit privind prin sitele sparte ale cuvântului. Îl vreau pe nebunul cel negru aici pe locul ce poartă amprenta de hoit, unde vulturii coboară-n erecție spre ceafa gazelei pierdute. Îl vreau pe nebunul cel negru - limba
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
agitați, pot să depun mărturie că Sartre controla, într-adevăr, ideile, direcționându-le asemeni unui dirijor al complexei circulații teoretice europene. În plin marxism-leninism, la noi, devenisem, ca mulți tineri, un fervent existențialist. Până ce, prin ’68, filosoful cu blana portocalie în cârcă, o cotise, căpătând simpatii maoiste. S-ar fi putut să i se fi tras de la blana aceea voyantă, oribilă; ori invers. Iar acum, la doi pași de biserica istorică unde peste piatra tombală doarme culcat Descartes cu spada întinsă pe
Filosoful cu blana portocalie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13240_a_14565]