7 matches
-
îl ținea acasă, încuiat într-un dulap. Nici măcar membrii familiei nu aveau acces la acel dulap. Se pare că în perioada serviciului militar se învârtise ca ajutor la Oficiul cadastral al armatei. La eliberare, s-a autoproclamat „specialist geodez”.La cârcimă, când vreun „client” reclamagiu îl cinstea cu un păhărel, declara nostalgic „dacă aș fi urmat în anii tinereții o școală de cadastru, astăzi aș fi fost ”cocă de bani”. N-am avut noroc!” Când sorbea ultimul pahar, cu ochi lăcrămoși
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433581289.html [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
aici este o haltă, la linia ferată care duce la Calafat și nu puțini sunt cei care vin la târg cu trenul. Vasile mulțumi pentru informații și își continuă drumul spre șantierul silozului. După ce făcu 500 m, trecu pe lângă o cârcimă unde pe un grătar sfârâiau fripturi și mici dolofani. Cârciuma avea o terasă lângă drum și peste drum de ea era o fierărie. Mesele de pe la terasa cârciumii erau pline, iar în fața fierăriei erau mai multe care și căruțe, în așteptare
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1434114462.html [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
poezia populară) pe sub cer și pe sub stele zboară dorurile mele ca un stol de rândunele, zboară toate și se duc, cum zboară singur un cuc, și-n singurătatea lui cată poala codrului. săraci dorurile mele, le bat numai vânturele, la cârcimă le-am băut cu zahar și cu năut, eu în rai nu mă voi duce că mi-a plăcut gura dulce, dorurile pot să zboare, eu țuc mândra pe cărare. cântă cuce-n deal la cruce, tu te duci și eu
DOINĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 by http://confluente.ro/Doina_ion_ionescu_bucovu_1341064116.html [Corola-blog/BlogPost/358385_a_359714]
-
ziarul Ialomița, care primejduiește prin aparițiunea sa fiecare duminică a târgușorului (URBEI) Styrbei, se face și literatură. Un tânăr plin de talent, cum se vede, publică în acea foaie Dramele Baraganului, scriere originală (foarte originală! ) contimporană. Prima parte: convertirea banditului, cârcima de la cărare. Iată textul începutului: Era timpul înfiorător. Sara unei din cele din urmă zile ale lui fevruarie anul 1848 adusese cu sine un viscol spăimântător. Ninsoarea grozavă ce începuse de cu ziua, nu mai putea cădea. Ea era oprită
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Pe la grădini beții fac,/ Prin mahala la Izvor,/ Și la Breslea în pridvor,/ Dar mai mult și mai vîrtos/ Pe la Tabacii de jos,/ Unde petrec la vin bînd/ Și împreună cîntînd./ Nu poate om socoti,/ Nici de a le povesti/ Cîrcimele din București,/ Bordeile măhălești". Aceste versuri, extrase dintr-una dintre primele sale cărți, îndreptarul bețivilor, au ecouri difuze în toată opera lui Pann, iar uneori tabloul capătă mare amploare. Precum în Memorabilul...: "Sfîntul Dimitrie nu s-aprinsese/ în preajma-i focul
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
să dea test de dictare În orice limbă europeană (Australia..., p. 47). 166 Ibidem, p. 69. 77 manifestare a spiritului masculin a fost cunoscută sub numele de „Ocker” - băgăciosul provincial, bădăran, băutor de bere, burduhănos, limitat și bicisnic, pierdevară În cârcimă, În timp ce femeile se ocupau supuse și bigote de gospodărie și copii. Micele orașe, până nu demult, semănau cu cele din Vestul Sălbatic american: „o stradă unică, mărginită de case, Între care o bancă, o biserică, un garaj, În locul saloon-ukui se
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
comunei Umbrărești locuitorii Constantin Țugurlan și Lascăr Rusu în satul Torcești, Manoil Cucoaneș la Salcia, Ghiță Stratulat la Umbrărești. Într-un Contract de arendare, datat august 1916, primarul comunei, Costache Hâncu, și Ion Ioniță, ca arendaș, convin a se „arenda cârcima comunală numai cu vin din satul Torcești pe un period de șase ani de la 1 octombrie 1916 până la 1 octombrie 1922 cu o arendă anuală de lei șasezeci, pe care arendașul se obligă să o achite în patru rate trimestriale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]