19 matches
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Modele > ȘTEFAN ZAHARIA. VIAȚA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINȚEI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1371 din 02 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Orașul istoric, Buhuși, a ajuns să fie cârciumăresc, dughenizat, plin de cașcarabete și îngrădiri în jurul blocurilor, pentru straturi, copaci fructiferi, viță de vie, culmi cu expoziții de rufe, mai ales când se întorc acasă „italiencele”...! Răpus de jale și sărăcie, acesta-i Buhușiul cel cu o cultură furată
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412233015.html [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
La înapoiere,se simte tot mai bolbav și edenul visat îl găsește în “universul”absintului și al votci. Este tot mai bolnav sufletește și trupește.Pentru el edenul nu mai există,dar îl reconstruiește,așa cum îl înțelege,în poezia Moscova cârciumărească,o capodoperă a poeziei europene.La fel ca odinioară Verlaine(Dis,qu /as tu fait,toi que voila/De ta jennesse?),poetul rus se întreabă:Oare nu mi-am băut,parcă ieri,tinerețea?Aceasta fiind timpul edenic,și își mărturisește
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Mitul_edenului_in_universul_poetic_european.html [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
La înapoiere,se simte tot mai bolbav și edenul visat îl găsește în “universul”absintului și al votci. Este tot mai bolnav sufletește și trupește.Pentru el edenul nu mai există,dar îl reconstruiește,așa cum îl înțelege,în poezia Moscova cârciumărească,o capodoperă a poeziei europene.La fel ca odinioară Verlaine(Dis,qu /as tu fait,toi que voila/De ta jennesse?),poetul rus se întreabă:Oare nu mi-am băut,parcă ieri,tinerețea?Aceasta fiind timpul edenic,și își mărturisește
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408249391.html [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
La înapoiere,se simte tot mai bolbav și edenul visat îl găsește în “universul”absintului și al votci. Este tot mai bolnav sufletește și trupește.Pentru el edenul nu mai există,dar îl reconstruiește,așa cum îl înțelege,în poezia Moscova cârciumărească,o capodoperă a poeziei europene.La fel ca odinioară Verlaine(Dis,qu /as tu fait,toi que voila/De ta jennesse?),poetul rus se întreabă:Oare nu mi-am băut,parcă ieri,tinerețea?Aceasta fiind timpul edenic,și își mărturisește
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 by http://confluente.ro/Mitul_edenului_in_universul_p_al_florin_tene_1367552775.html [Corola-blog/BlogPost/354733_a_356062]
-
fi acuzabile Case a pionierilor și Gheorghe Cautișanu, atunci coordonator întocmai la resortul cultural al orașului. Anii au trecut ! Ce s-a ales din Buhușiul de altădată? Azi se devoalează nu numai permise, dar și acoperite, imaginile unui un oraș cârciumăresc, dughenizat, cu multe coșmelii la blocuri, cohorte de chiloți expuse pe șufe întinse la balcoane și în spațiile de joacă ale copiilor, dintre blocuri, ghirlande de plastic prin copaci și la ferestre, tuburi de aerisire de la centrale, țășnite prin pereți
GHEORGHE CAUTIŞANU. O ŞTIU CEI DIN VECHEA GARDĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442810023.html [Corola-blog/BlogPost/373791_a_375120]
-
La înapoiere,se simte tot mai bolbav și edenul visat îl găsește în “universul”absintului și al votci. Este tot mai bolnav sufletește și trupește.Pentru el edenul nu mai există,dar îl reconstruiește,așa cum îl înțelege,în poezia Moscova cârciumărească,o capodoperă a poeziei europene.La fel ca odinioară Verlaine(Dis,qu /as tu fait,toi que voila/De ta jennesse?),poetul rus se întreabă:Oare nu mi-am băut,parcă ieri,tinerețea?Aceasta fiind timpul edenic,și își mărturisește
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Mitul_edenului_in_universul_poetic_european_al_secolului_xx.html [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
La înapoiere, se simte tot mai bolnav și edenul visat îl găsește în „universul” absintului și al vodcii. Este tot mai bolnav sufletește și trupește. Pentru el edenul nu mai există, dar îl reconstruiește, așa cum îl înțelege, în poezia Moscova cârciumărească, o capodoperă a poeziei europene. La fel ca odinioară Verlaine (Dis, qu/ as tu fait, toi que voila/ De ta jennesse?), poetul rus se întreabă: Oare nu mi-am băut, parcă ieri, tinerețea? Aceasta fiind timpul edenic, și își mărturisește
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1451804194.html [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
U7/A/18 țel: 221577 21490 PIRCIU FLORINA (n. 1973) Pitești Girlei bl. P1A sc. A ap. 14 țel: 289395 7034 POENARU VASILE (n. 1950) Bascov, Labusesti nr. 130 țel: 287734; 0723282838 19888 POPA DANIELA (n. 1963) Com. Leordeni, sat Cârciumărești 77 țel: 653485 16316 POPA FLORINA (n. 1967) Pitești, str. Dorobanților, bl. 48/ A/4 țel: 255125; 0744497100 20736 POPA NICOLAE (n. 1968) Tigveni, str. Calinesti, nr. 266 țel: 742075 16317 POPESCU CORNELIA (n. 1965) Pitești, str. Alunului, bl. B23
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
Ciocănești, Cârstieni, Călinești, Glodu, Gorganu, Radu Negru, Râncăciov, Udeni-Zăvoi, Urlucea, Valea Corbului, Văleni-Podgoria Comuna Căteasca Sate: Căteasca, Catanele, Cireșu, Coșeri, Gruiu, Recea, Siliștea Comuna Dobrești Sate: Dobrești, Furești Comuna Leordeni Sate: Leordeni, Baloteasca, Budișteni, Bântău, Băila, Ciolcești, Ciulnița, Cotu Malului, Cârciumărești, Glodu, Glâmbocata, Glâmbocata-Deal, Moara Mocanului, Schitu Scoicești Comuna Mozăceni Sate: Mozăceni, Babaroaga, Zidurile Comuna Negrași Sate: Negrași, Buta, Bârlogu, Mozacu Comuna Priboieni Sate: Priboieni, Albotele, Paraschivești, Pitoi, Sămăila, Valea Mare, Valea Nenii, Valea Popii Comuna Rătești Sate: Rătești, Ciupa-Mănciulescu, Furduești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Leordeni este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Baloteasca, Băila, Bântău, Budișteni, Cârciumărești, Ciolcești, Ciulnița, Cotu Malului, Glâmbocata, Glâmbocata-Deal, Glodu, Leordeni (reședința), Moara Mocanului și Schitu Scoicești. Comuna se află în marginea estică a județului, la limita cu județul Dâmbovița, pe malul stâng al Argeșului. Este străbătută de șoseaua națională DN7, care leagă
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
ortodocși (95,46%), cu o minoritate de penticostali (1,27%). Pentru 2,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Podgoria a județului Muscel și era formată din satele Cârciumărești, Leurdenii de Jos, Leurdenii de Sus și Moara Mocanului, având în total 1272 de locuitori ce trăiau în 287 de case. În comună existau două biserici și o școală înființată în 1837, în timp ce principalii proprietari funciari erau Nic. Crețulescu și
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
Leordeni) făcând parte din aceeași plasă: comuna Ciulnița avea 2229 de locuitori în satele Budișteni, Ciulnița, Glodu și Prundeni; comuna Glâmbocelu avea 1524 de locuitori în satele Glâmbocelu și Schitu; iar comuna Leordeni avea 2040 de locuitori în satele Băila, Cârciumărești, Leordeni și Prundu-Leordeni. În același timp, comuna Glâmbocata era în plasa Bogați a județului vecin Dâmbovița și avea 1678 de locuitori în satele Bâutan, Călugărița, Glâmbocata și în cătunul Cotu Malului. În 1931, comuna Ciulnița a primit numele de "Ciulnița-Budișteni
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
Bâutan, Călugărița, Glâmbocata și în cătunul Cotu Malului. În 1931, comuna Ciulnița a primit numele de "Ciulnița-Budișteni", având în compunere satele Băila, Budișteni, Ciulnița, Glodu, Prundeni și Schitu-Scoicești, și reședința în satul Budișteni; iar comuna Leordeni a rămas cu satele Cârciumărești, Leordeni și Moara Mocanului. Mai târziu, comuna Ciulnița-Budișteni a luat numele satului de reședință, Budișteni. În 1950, cele trei comune au fost transferate raionului Topoloveni și apoi (după 1952) raionului Găești din regiunea Argeș. Satul Călugărița din comuna Glâmbocata a
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
se aflau "prostatai"sau "exarchoi", iar în fruntea corporației notarilor era primicerul. Nu fiecare corporație avea câte un șef. Există câte un singur șef pentru breslele notarilor, argintarilor, negustorilor de țesături siriene, săpunarilor și șelarilor. Corporațiile aveau mai mulți șefi: cârciumări, negustori de pește, nestorii de porci, negustorii de mătase brută. Erau bresle care erau conduse de șefi că cei ai bancherilor, ai negustorilor de mătase, ai torcătorilor, ai parfumeurilor. Nu existau norme speciale pentru aceștia. Șeful corporației era numit direct
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
care lucru bine venise vremea cuvântului lui David, sfânt prooroc și împărat, a-l zicere și noi cu puținel mai schimbîndu-l: Doamne, veniră străinii în moșia noastră și-și spurcară mâinile lor cu mite și îndrăzniră a vinde și a cârciumări sfintele taine și a goni pe moșnem, și în trudele și ostenelele lor a băga pe străini... Dar Matei ura de moarte pe greci și pe muscali! Dar nici n-a vrut să primească pe ambasadorul Moscului, strigînd: "Să nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
-n adevăr, daca citim documentul lui Matei Basarab de la 1639, ne încredințăm că el își pricepea misiunea lui istorică: Doamne! - zice el - veniră străinii în moșia noastră și-și spurcară mînile lor cu mite și îndrăzniră a vinde și a cârciumări Sfintele Tale și a goni pe moșneni și în avutul lor a băga pe străini, fum de rușine vecinilor noștri,... oameni străini nouă, nu cu legea (religia), ci cu neamul, cu limba și cu năravurile cele rele. Iată o deosebire
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
își ridică rochia) FOTZI: Și cât trebe să-ți arăt ca să primesc un cârnat numai pentru mine? JÜRGEN: Fotzi dragă, nu îți plătesc ca să-mi arăți intimitățile tale, intimitățile aparțin corpului tău și în rest nu sunt ale nimănui. Doamnă cârciumărească, vă rog un cârnat cu sos pentru domnișoara Fotzi. (Fotzi se așază. Cârciumăreasa îi aduce un cârnat rece și pocnește farfuria de masă. Fotzi se joacă obscen cu el. Schweindi și Hasi clatină din cap indignați) HASI: Scroafă împuțită. JÜRGEN
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
roi de muște de bălegar, altă dată o tufă de mătrăgună la maturitate într-o pădure mixtă care respiră cu regularitate. Odată este domnu' Karli un ghețar sclipitor, altă dată așternut de frunze în aceeași pădure mixtă. Odată d-na cârciumărească este prundișul pietros al unui râu, altădată un ținut mlăștinos sufocant. Odata d-na Herta este tot pământul gras al întregului peisaj, altă dată este vântul prudent care usucă pământul pe deasupra. Odată sunt eu... deci o dată sunt ziua și o dată
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
suavă cu expresia groasă, suculentă, ca și duhul folcloric local, eresul, etnograficul regional, întrecând tot ceea ce se produce analog în opera prozatorului. Alte ambianțe individualizează lumea unui roman publicat după decembrie 1989, Amantul Marii Doamne Dracula. Apar și aici secvențe cârciumărești, aspecte și figuri din medii periferice, imagini de ținut danubian, limbajul e tot atât de colorat ca în orice altă carte a lui N. și nu lipsesc povești cu aromă orientală, vrednice de O mie și una de nopți, însă unicitatea scrierii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]