773 matches
-
îndârjire pentru drepturile lui Dumnezeu în lume“ - spune Părintele Iosif. În lupta aceasta, el și-a câștigat și prieteni, dar și dușmani - cum s-a întâmplat mai cu seamă după apariția cărții « Alcoolul - duhul diavolului», care a stârnit revolta tuturor cârciumarilor țării și a fabricanților de băuturi spirtoase. Comercianții, care se îmbogățeau prin înșelarea poporului, fabricanții de alcool, până și politicienii dornici de îmbogățire, care profitau de starea de înapoiere a țării în urma anilor de război, nu vedeau cu ochi buni
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 by http://confluente.ro/Scurt_istoric_al_miscarii_duhovnicesti_oastea_domnului_din_cadrul_b_o_r_.html [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
stătea la tejghea și umplea halbele cu bere. Vasile se duse la el și îi zise: - Mulțumesc pentru amabilitate, patroane. Sper să fie la fel de buni micii, precum este de apetisant mirosul care vine de la grătar. - O să vă convingeți, îi zise cârciumarul. Cred că am cel mai bun grataragiu din oraș, deoarece am clienți care vin tocmai din centrul orașului, mai ales când află că vine să cânte la cârciuma mea lăutarul Muscă, despre care se zice că este cel mai bun
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1434114462.html [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
aburindă cu bere, câțiva mici mustoși pe o farfurie și un coș acoperit cu șervet alb, în care erau chifle. Lângă ele, era un recipient special din sticlă în care era pus muștarul. În timp ce mânca, Vasile observă cum din casa cârciumarului iese o adolescentă cu coade groase, îmbrăcată în uniformă de liceu, care purta pe cap o băscuță albă. Fata aruncă o privire fugară lui Vasile și își continuă drumul spre poartă. Când ajunse în dreptul ferestrei cârciumii, care era deschisă spre
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1434114462.html [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
rog să te grăbești, că până înhami calul la șaretă, s-ar putea să întârziem la serviciu și liceu. Din cârciumă se auzi vocea patronului: - În două minute plecăm. Stați liniștite! Vasile termină consumația, mai aruncă o privire prin gospodăria cârciumarului și se îndreptă spre poartă. Când ajunse în dreptul celor două femei, zise: - Sărut mâna, stimată doamnă și domnișorică, vă urez o zi bună. Mulțumesc patroane! Totul a depășit așteptările mele, îi zise patronului, care înhăma calul la șaretă. Cred că
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1434114462.html [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
bea moca era deja legendară. De data asta însă, moșul se duse cu pași apăsați la tejghea, se sprijini cu cotul de ea și comandă de parcă ar fi fost un bancher sub acoperire: - Stane, un țoi dă rachiu! Rapid! Stane, cârciumarul, privi prin arătare ca printr-una dintre ferestrele localului și nu i se mișcă nici măcar scobitoarea din gură. Știa ce hal de om este moșul! Chilipirgiu, cârcotaș, zgârcit și foarte neam prost. După ce bea de-i speria și pe cei
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412007311.html [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
mari inundații la care, bineînțeles reporterii televiziunii trebuie să culeagă din gura populației aprecieri privind aportul guvernului, care se vrea reales,. Spre surprinderea generală reporterii nu au găsit, la cârciumă de unde-și culeg în general informațiile, pe nimeni. Chiar și cârciumarul era alături de primar și întregul sat cu lopata în mână, ca să înlătur marele dezastru mare făcut de potopul lumii asupra satului. Prefectul județului și comisiunile speciale pentru inundații nu au avut ocazia să ajungă, personal sau prin delegați, la locul
LOCALNICII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400242452.html [Corola-blog/BlogPost/350515_a_351844]
-
de călugăritele catolice). Tot asa a început să cumpere pământ...9,25 ha! Ba, mai mult, a devenit un furnizor de calitate pentru crâșmele din sat, pentru că “n-are farmec să bei de unul singur”...îi zicea soțul. Înțelegerea cu cârciumarii fusese că soțului ei să-i fie servită doar băutură produsă de ea, “pruna curată”. Cel mai greu îi era să ascundă țuică de bunicu. Avea un nas fin bătrânelul, de o găsea și sub cocenii din grajdiul vitelor. Mai
POVESTEA CELOR 100 DE PRUNI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1469347927.html [Corola-blog/BlogPost/379882_a_381211]
-
Veneau din satele vecine și chiar de la oraș pentru a face un chefuleț în ambianța rusticului și tradiționalului, udat cu o țuică veche și un vinișor de Orlești. De reținut este faptul că nici unul nu pleca de la cârciumă nepăcălit de cârciumar sau de ospătarii acestuia precum Boacă. Dar totul era plăcut, până și pardoseala albă spălată periodic cu săpun și leșie, frecată de mâinile servitorilor, mai ales de ale lui Gheorghe Netotu, gitan, despre care mă voi ocupa în cele ce
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Domnestiul_oamenilor_simpli_0.html [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
împuțite! Cozi de topor, asta sunt, sărăntocii dracului”, medita el încruntat și trântea paharul de masă. Și acum avem de toate, ce, nu se vede? Băi, Chirilă, ia mai adu un rând la masa asta cinstită, băi! striga el la cârciumar ca să‑și ascundă supărarea și să braveze în fața însoțitorilor ce așteptau vorbele astea cu bale bogate invadându‑le gura. Chiar dacă Vasile vorbea în felul acela ca să nu trezească bănuieli care să‑i aducă necazuri, el fiind unul din acei nemulțumiți
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_10_.html [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
împărți la mai multe fete. Sigur că în viața lor apăreau și momente disperate, din care se salvau cu o mahmudea-două. Ca să nu mai vorbim de acele momente nefericite, când mahmudelele cădeau pe masa jucătorilor de cărți sau pe tejgheaua cârciumarului. Ori erau furate din salba soției, ca să ajungă în salba amantei. În privința asta am auzit unele povești cu mahmudele, mai mult sau mai puțin adevărate. Mulți se vor întreba cum au ajuns în țară acele mahmudele și cocoșei. Evident că
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1430581640.html [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
repede au uitat de răposații acuzați pentru subminarea economiei naționale, dispreț față de traiul supușilor și presupuse conturi în bănci străine. Pe vremurile Marelui Pitic, cine se deda la tunuri mari se procopsea cu un glonte în căpățână, precum Ghiță Ștefănescu, cârciumarul de pe Grivița, zis și Bachus (Gheorghiu-Dej fixase și limita superioară a furtișagului: 100 de mii). De furat, se fura ș-atunci în draci, de la vlădică până la opincă, de unde și controlul personalului muncitor la ieșirea din schimburi, delict tolerat de portari
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/boieri-de-vita-noua/ [Corola-blog/BlogPost/92514_a_93806]
-
mai veche, legată de cum vor mai sorbi clienții lui, din votca intitulată sugestiv „Adio, mamă!”, dacă vor fi nevoiți să poarte cu toții măști chirurgicale. -Ce e, nea Petrică? Ți-e frică? întrebă Bebe cu o undă de ironie, sesizând îngrijorarea cârciumarului. Io nu cred o iotă din tot ce-ndrugă ăștia. -Hă, hă! Chicoti nea Marmy. I-e frică că n-om mai putea noi să bem, cu cârpele-alea la gură, glumi el, fără să aibă habar, cât de aproape
1. GRIPA PORCINĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/Povesti_din_carciuma_1_gripa_porcina.html [Corola-blog/BlogPost/360696_a_362025]
-
ca un despre preocuparea librăriei nu pentru cartea în sine, ci pentru cartea ca obiect. Deja din prima încăpere, senzația de librarie-muzeu-instalatie se strecura în aer, insidioasa că umezeală venețiana. Librarul, un italian plinuț și jovial, te imbia, asemenea unui cârciumar, să treci și în odaia cealaltă. Aici, aceeași dezordine frumoasă, doar că actorii erau cărți de anticariat. O ușă lăsată deschisă în buza canalului dădea o perspectivă lichidă întregii scenografii. Într-o cadă de baie se lăfăiau suprarealist o colecție
Carte la Venezia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83039_a_84364]
-
cu care au fost îngropate și nenorocirea care se abate asupra celor care nu au drept asupra lor. Povestea porcarilor din pusta arădeană și moravurile lor au ceva din grandoarea istoriilor americane din prerii și cu cete de bizoni, iar cârciumarul Ghiță devine victima propriei dorințe de a câștiga bani mulți, dar visul i se năruie aflându-se în mijlocul dintre ordinea juridică a statului și legea mutuală a hoților. "Budulea Taichii" prezintă misterul psihologic al lui Huțu, un personaj neînsemnat în
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
dreptul de așezare a evreilor în acele localități. În plus, evreilor din acele localități li s-a interzis să mai vândă băuturi alcoolice, acest drept fiind acordat numai populației creștine. Ca exemplu, prin ordinul nr. 1561/1780 al administrației austriece, cârciumarului Isak Abraham din districtul Câmpulung i s-a interzis să țină băuturi alcoolice. Prin patentul din 27 mai 1785, evreii din Câmpulung au fost incluși în cadrul Comunității evreilor din Suceava, căreia trebuiau să-i plătească o taxă. Aceasta era destul de
Sinagoga veche din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323666_a_324995]
-
Moriț și spune-i să pregătească masa. Friptură și ce mai știe el că-mi place. Transmite-i că dacă nu face fripturile așa cum Îmi plac, Îl jupoi. și, apoi, Îndreptându-se spre mine: — Ai să cunoști acum, băiete, un cârciumar de pe vremuri. Îl știu de mulți ani. M-a ospătat cu cele mai bune bucate de câte ori am fost În turneu prin aceste locuri. A suferit, ca și ceilalți, după schimbările care-au avut loc, dar de câțiva ani lau adus
Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
ochi, pe nas pe gură. Moriț stătea retras, urmărind-o pe domna Maria Tănase cu un aer Întrebător și, parcă, Înfricoșat că s-ar putea să nu-i placă ceva. — Moriț ai pregătit o mâncare regească, i-a spus și cârciumarul s-a luminat la față. Ia banii și lasă-te de prostii! Din partea casei nu hrănești un vagon Întreg. Dacă ai prea mulți, ceea ce mă Îndoiesc, pune-i deoparte. Nu se știe cât o să te lase ăștia să-ți continui
Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
o iau de la capăt, dar sunt sigur că voi reuși să deschid un mic restaurant. Vă aștept acolo În turneu și am să vă pregătesc o masă Împărătească. și totul are să fie din partea casei, a Încheiat, cu un ton ferm, cârciumarul. Maria Tănase l-a Îmbrățișat pe Moriț cu lacrimi În ochi. Mic de statură, părea un copil ocrotit de mama lui. S-a desprins cu părere de rău și l-am văzut ștergându-și ochii pe furiș. Spectacolul de la Onești
Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
au guler, ci doar străvechiul șnur negru. Unul din ei poartă pe umeri sumăniță scurtă, celalalt un suman ceva mai lung. În tindă nu se mai distinge aproape nimic din ceea ce a fost odinioară reprezentarea „Judecății de apoi”, cu morar, cârciumar, funcționari necinstiți etc. Doar „Moartea” personificată prin „Sf. Cristofor” se mai poate vedea pe peretele de sud. În legătură cu pictura, destul de explicite sunt câteva inscripții pe pereții bisericii. Pe peretele de vest al naosului, lângă tema - „Adam și Eva”, se află
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
comuna Bordei Verde, apărând pe lângă agricultori un număr semnificativ de persoane care se ocupau cu activități ne-agricole: „intelectualitatea sătească” (funcționari publici, învățători, preoți, medici, funcționari ai băncilor populare etc.), proprietari de exploatații agricole, meseriași și comercianți (croitori, dulgheri, fierari, cârciumari etc.) sau muncitori în industria agricolă (morari, dărăcitori de lână, mecanici agricoli etc.). Cel mai relevant aspect economic este prezența activă a băncilor populare, în număr de 3 cu un capital total de 364.758 lei. În 1931, o nouă
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
reintră în slujba statului ca tălmaci/târzimani. Lui Dimitrie Macedonski i se vând prin mezat/licitație două vii (Scăieni și Țintea, județul Prahova, 3 august 1832). Ca epitrop al Bisericii Staicului, porucicul Dimitrie Macedonski are diverse deferenduri cu diverși meșteșugari, cârciumari, alte categorii sociale, inclusiv cu cumnatul său, Crețescu (12 august 1835), pentru furtișag, neexecutări de lucrări contractate, împrumuturi de bani și altfel de daraveli/pricini. Porucicul Pavel Macedonski se implică și el în procese civile. Cei doi frați sunt, pentru
Dimitrie Macedonski () [Corola-website/Science/306145_a_307474]
-
preot era prestată de Mihail Cegolea, iar din Anuarul ,Socec” al României Mari de la 1924 aflăm că în sat locuiau 2520 de oameni, primarul era Cojocaru Gheorghe, preot Plămădeală Ioan, strămoșul sculptorului Alexandru Plămădeală. În sat funcționa școala, erau băcani, cârciumari, cizmari, mori cu abori, teascuri de ulei, croitori și banca populară ,Tovărășia” cu un capital de 40000 de lei. În anul 1872 în sat a fost deschisă școala ministerială de 4 ani, primul învățător a fost Vladimir Iațemirschii. În anul
Puhăceni, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305132_a_306461]
-
loc în uliță, stilul decorului fiind folclorizant ca întreaga dramaturgie a lui Delavrancea. Locul virtual de întâlnire al personajelor este băcănia (de-a lungul întregii piese). Întregul act este un tablou vivant, cu o bogată tipologie (epitropi, un bragagiu, un cârciumar, un băcan, copii de mahala), totul pentru a contrasta cu comportamentul aberant al lui Hagi-Tudose, care-i „ciordește” pe fiecare. Actul al doilea prezintă familia Gherghinei și a lui Matache Profirel care sunt niște mahalagii îmbogățiți ca cei zugrăviți în
Hagi-Tudose () [Corola-website/Science/336564_a_337893]
-
nu te duci, Mădălino! Să nu mă lași singur! Și ea mi-a răspuns din inimă: Nu mă duc!” Pe urmă ați venit, eu nu eram acasă, și ați luat-o. N-am plâns niciodată, n-am plâns nici atunci. Cârciumarului însă i-am căutat pricină și l-am umplut de sânge. Auzisem că el fusese mijlocitorul și că primise un bacșiș gras de la boieri. Și așa s-au risipit visurile mele de fericire conjugală burgheză. Nu mai aveam de ce să
Ciuleandra (roman) () [Corola-website/Science/302634_a_303963]
-
fură animalele într-o noapte. Rămas fără animale, Păcală vrea să vândă camioneta, dar Tândală o împunge în gârlă, apoi îl înșală pe deputat (Geo Saizescu) făcându-l să-și cumpere propriul cal. Preotul (Ștefan Sileanu), primarul (Șerban Ionescu) și cârciumarul (Nicodim Ungureanu) îi fac curte Păcăliței, iar aceasta le dă întâlnire tuturor în aceeași noapte. Fiecare dintre ei aduc cadouri: preotul aduce un țap și un ulcior cu miere de albine, primarul aduce un armăsar și perne de puf, iar
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]