773 matches
-
casă părinților și moșilor poveștile (de multe ori cu conținut istoric) și poeziile din cărțile de citire. Diminețile zilelor de sărbătoare erau rezervate pentru mersul la biserică și pentru jelitul morților în cimitir. După amiaza se organizau petreceri de către cârciumari. Aceștia construiseră din scânduri niște săli pe care le numeau „saloane”. Se tocmeau și lăutari. Intrarea în salon se făcea contra plată. Se jucau dansuri naționale păstrate din vremurile vechi: „Sultănica”, „Geambaralele”, „Brâul”, „Sârba”, „Hora”, „Ca la Breaza”, „Pandelașul”, „Ciobănașul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
familiștii se retrăgeau la cârciumă unde, până noaptea târziu consumau băuturi alcoolice. După 1930, populația începe să se „modernizeze”. Apar valsul și tangoul. Acum, alături de dansurile vechi se dansau și cele moderne în cadrul „balurilor”. Acestea se organizau atât în saloanele cârciumarilor cât și în sălile de clasă ale școlilor (cu anumite ocazii). Alte prilejuri de petrecere erau bâlciurile sau „zborurile”, cum le spun și astăzi bătrânii. Acestea se țineau cu ocazia anumitor sărbători religioase: Sf. Paraschieva, Sf. Dumitru, Sf. Nicolae. Nu
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
comunei noastre și ai comunei învecinate (locul fiind la hotarul dintre cele două Provițe, de Jos și de Sus) veneau și se distrau în aer liber, aducându-și mâncare în coșuri. Și aici negustorii erau nelipsiți cu mărfurile lor, iar cârciumarii organizau bufete unde se serveau și fripturi la grătar. Pe pajiștea din fața pădurii, în acordurile tarafurilor de lăutari, tinerii întindeau hore înfocate, sârbe și alte jocuri. Toată pădurea era plină de tineret. III. 4.2 TRADIȚII DINAINTEA CRĂCIUNULUI. OBICEIURI DE
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
mulțumit e, Căci ploaia plouă-n orișice zi. LEAR: Așa-i, băiete. Du-ne la colibă. BUFONUL: E-o noapte tocmai să răcorești o curtezana. Voi spune-o profeție pînă plec: Cînd preoțimea vorbe și nu fapte-și cere, Cînd cîrciumarii toarnă apă-n bere, Cînd nobilii dau lecții la croitori No heretics burned, but wenches' suitors; When every case în law is right, No squire în debt nor no poor knight; When slanders do not live în tongues; Nor cutpurses
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Alexandru Matveevici Vătruță, „cinicul” Ivan Nicolaevici Telega, „civilizatorul” baron August Milbrey von Pfälzer-Gröner zu Holstrom, hotelierul Gaspar Gasparovici Nazarian, cu rol de gazetă de informații a capitalei și a provinciei întregi, donjuanul conte Przewicki, popa Vasile Cociorvă, lăutarul evreu Lemeș, cârciumarul Aizic, doica Irina, vechilul Alexandru, vizitiul Dumitru ș.a., dar și prin comentarii sociologice. Carențelor de acest fel li se adaugă altele, din sfera lexicului, unde sunt frecvente rusisme, neologisme tehnice, cu efect de prețiozitate, ca și cuvinte sau forme improprii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Cu numele real Amandine Lucie Aurore Dupin de Francneil, viitoarea baroană Dudevant, s-a născut în 1804, la Paris, într-o familie în care tatăl, Maurice Dupin, era militar și aghiotantul unui mareșal francez și mama, Sophie Victoire, fiica unui cârciumar. Cei doi s-au căsătorit în secret. Rămasă orfană de tată, copila Amandine Lucie Aurore, neagreată de mama ei, a fost crescută de bunică. La treisprezece ani a fost trimisă la o mânăstire pentru a primi o educație aleasă. În
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
case spre Grivița, din Groapa lui Ouatu superpersonaj spațial în care domină puterea, hoția, crima, desfrânarea, lumea colorată în care mișună copiii Gropii, hoții ce impuneau legea forței, babele bârfitoare ce răspândeau zvonurile, țiganii lăutari care stârneau o veselie dezinhibată, cârciumarii și negustorii ce se străduiau să prospere, ceferiștii și zidarii ce trudeau pentru a trăi de pe o zi pe alta. Limbajul frust, jargonul și argoul creează atmosfera mahalalei Cuțarida, a Gropii, locul unde se deversează gunoaiele Bucureștilor, în jurul căreia se
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
gardieni și să-l scoată pe Paraschiv din carceră. Eliberat, Paraschiv i-a plătit trădarea lui Sandu, omorându-l. Episodic apare în lumea Cuțaridei și a Gropii Voica, ibovnica lui Stere, însurat cu Lina, fiica lui nea Marin Roșioară, devenit cârciumar. Voinică și cu draci, i-a legat sufletul cârciumarului plecat să achiziționeze băuturi. Pentru a se face iubit de Voica, îi ducea daruri salbe, mărgele, stambă pentru rochii. La plecare, ea cântărea darurile, îl giugiulea, el își număra banii. Când
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Eliberat, Paraschiv i-a plătit trădarea lui Sandu, omorându-l. Episodic apare în lumea Cuțaridei și a Gropii Voica, ibovnica lui Stere, însurat cu Lina, fiica lui nea Marin Roșioară, devenit cârciumar. Voinică și cu draci, i-a legat sufletul cârciumarului plecat să achiziționeze băuturi. Pentru a se face iubit de Voica, îi ducea daruri salbe, mărgele, stambă pentru rochii. La plecare, ea cântărea darurile, îl giugiulea, el își număra banii. Când a aflat că-l înșeală, nervos, i-a cerut
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de-a lungul timpului în "gourmet" cu sensul actual. Acest traseu etimologic se aseamănă cu cel al termenului "bistrot", care, originar din Poitou (regiune din vestul Franței) a fost ortografiat "bistraud " și însemna în secolul al XVIII-lea "văcar", apoi "cârciumar" pentru ca în cele din urmă să dea nume cârciumei în sine. În anii 1950 se mai găsește un derivat a lui "bistroquet" prin încrucișare cu "troquet" (în traducere persoana care face troc). 48 Conform sondajului realizat de Institutul Francez al
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de argint și bici de carmajin... cu codoriștea de os Împodobit cu flori tăiate și cu ghintulețe de aur”. După ce s-a uitat la cele două femei, Lică a aruncat o privire În jur și a Întrebat autoritar, cine e cârciumarul. Ana Îl privea cu uimire. Întrebat de cei trei porcari care ospătaseră dimineața și nu plătiseră, Ghița spune că un cârciumar vede și aude multe, dar trebuie să uite totul imediat. Intrând În cârciumă, ca să facă socotelile, Lică se prezintă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a uitat la cele două femei, Lică a aruncat o privire În jur și a Întrebat autoritar, cine e cârciumarul. Ana Îl privea cu uimire. Întrebat de cei trei porcari care ospătaseră dimineața și nu plătiseră, Ghița spune că un cârciumar vede și aude multe, dar trebuie să uite totul imediat. Intrând În cârciumă, ca să facă socotelile, Lică se prezintă cu agresivitate: „Eu sunt Lică, Sămădăul. Multe se zic despre mine, și dintre multe, multe vor fi adevărate și multe scornite
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
multe, multe vor fi adevărate și multe scornite.” El conduce douăzeci și trei de turme de porci și „nimeni nu cutează să fure, ba să-l ferească Dumnezeu pe acela, pe care aș crede că-1 pot bănui”. Sămădăul Îi pretinde cârciumarului să-1 informeze cu tot ce se Întâmplă: cine umblă pe drum, cine trece pe aici, cine ce zice si cine ce face, lăsându-l pe Ghiță copleșit de gânduri negre, pentru că simte pericolul, daca i se supune lui Lică, dar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să recunoască vreun motiv și-i propune să plece de la Moara cu noroc, deși el nu ar fi vrut să renunțe la planurile lui. Câinii au Început să latre cu furie la trei călăreți venind dinspre locuri dosnice. Între ei cârciumarul l-a recunoscut pe Lică. Sămădăul sa apropiat de câini, i-a mângâiat, i-a potolit, spre disperarea lui Ghița, socotindu-se lipsit de aparare. Apoi i-a arătat cârciumarului un teanc de bucăți de piele Înșirate pe o verigă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
furie la trei călăreți venind dinspre locuri dosnice. Între ei cârciumarul l-a recunoscut pe Lică. Sămădăul sa apropiat de câini, i-a mângâiat, i-a potolit, spre disperarea lui Ghița, socotindu-se lipsit de aparare. Apoi i-a arătat cârciumarului un teanc de bucăți de piele Înșirate pe o verigă de sârmă, inscripționate cu semnele turmelor lui; le punea la urechea porcilor. Ghiță trebuia să fie atent la semnele turmelor ce treceau pe acolo, să țină minte cum arată porcarul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Sămădăul i-a cerut cheile casei, s-a dus la sertarul cu bani și a luat de acolo un teanc, fără să-i numere, spunându-i că Îi i-a imprumut. Lică zâmbea satisfăcut; considera că l-a Îmblânzit pe cârciumar. Ghiță s-a enervat și 1-a amenințat că ar putea să-1 ducă la spânzurătoare. Lică și-a cheamă oamenii și a poruncit să fie legat și să-i Închidă nevasta și copiii În casă. Când lătraseră câinii Însă, Ana
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
era atent la semnul turmelor de porci. Lică Însă nu-l Întrebase niciodată nimic, el nu avea decât să țină minte și să tacă. Primise de la Sămădău sase porci; patru din ei nu aveau semnele Înșirate pe veriga de sârmă. Cârciumarul se ferea de Ana, nu-i spunea nimic, se lupta cu propria-i conștiință, privind cârdășia cu Lică. Pe la Sf. Dumitru, Lică a sosit la han cu BuzăRuptă, cu Săilă Boarul si cu Răuț. A stat de vorba cu oamenii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
deveniseră mai sigure, nu se mai Întâmplau nenorociri prin partea locului. Dintre jandarmi, Ghiță Îl prețuia pe căprarul Pintea, un om scurt și Îndesat, cu ochii mari, cu mustața tunsă si cu o tăietură În frunte; era singurul cu care cârciumarul vorbea direct. Lică rămăsese În noaptea aceea la Moara cu noroc, zicea el că avea o vorbă cu arendașul. Ghiță era frământat de Întrebări fără răspuns. În mai puțin de jumatate de an, făcuse avere, avea porci la Îngrășat, vaci
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să scape cu obrazul curat, ori Lică scăpa, și trebuia să se aștepte la răzbunarea lui. După audierea celor doua slugi, Lae și Marți, comisarul i-a dat de Înțeles lui Ghiță că e bănuit de cârdășie cu Lică, dar cârciumarul motivează că un han stă la marginea drumului, pentru a-i servi pe trecători. Ghiță jură că nu știa de ce Sămădăul Îl căuta pe arendaș și a declarat că acesta a stat toată noaptea la han. Pentru că nu este crezut
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
om cinstit. Tatăl vostru e un ticălos". Își propune iar ca În primavară să plece de la Moara cu noroc, undeva În Banat, ori În Țară, să nu-1 mai cunoasca nimeni. Prima Întâlnire a lui Ghiță cu Lică este Înfricoșătoare pentru cârciumar, acesta se aștepta ca Sămădăul să aibă remușcări pentru crimele Înfăptuite. Dar el vorbește despre „dulceața păcatului” și-i relatează cum a Înfăptuit primul omor, din cauză că nu avea bani să cumpere niște porci care-i fuseseră furați; a doua oară
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fi stăpânit, dacă-i descoperi slăbiciunile, iar cea mai periculoasă este slăbiciunea pentru femei, mai ales pentru una singură. Aluzia lui Lică era clară, ea sugera slăbiciunea lui Ghiță pentru Ana și, simțindu-se umilit În orgoliul lui de bărbat, cârciumarul se gândește cum să-1 duca pe Sămădău la spânzuratoare, chiar dac-ar trebui „sa merg și eu”. Banii primiți de la Lică i se cuveneau, muncise pentru ei, dar bancnotele Însemnate Îl Împiedicau să-1 demaște pe Lică. Ana era nedumerită că
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
poată afla cine l-a Împușcat. Cu ultimele puteri, Ana Îl mușcă pe Lică de mână și apoi Îi zgârie cu ghiarele obrajii, după care a cazut moartă lângă soțul ei. Sămădăul a dat ordin tovarășilor săi să găsească banii cârciumarului și apoi să dea foc hanului. Lică a vrut să plece În grabă, dar calul era obosit de multă alergătură și se culcase, semn rău pentru Lică, l-a ajuns mânia lui Dumnezeu. A Încercat să fugă și să treacă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
timp, îndeosebi în Basarabia o puternică acțiune de colonizare evreească a creat în județele din Nord sate compacte de proprietari evrei. Evreii mai îndeplineau însă și funcțiunile de arendași de moșii, comercianți de cereale și produse agricole, mici comercianți și cârciumari la sate și constituiau îndeosebi în Moldova, Bucovina și Basarabia rețeaua de colectare a mărfurilor vândute sau cumpărate de țărani. b.În industrie și comerț: După datele publicate de Oficiul Central al Registrului Comerțului pentru anul 1938, totalul firmelor individuale
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]