128 matches
-
aflînd de la el cu ce-și burdușise geamantanul, de era pietroi de greu, se uitaseră la dînsul ca la un smintit. La terminarea orelor, profesorii obișnuiau să-și continue șueta la un păhărel, chiar la mai multe, la o șarmantă cîrciumioară din apropiere. Zi de zi semnau condica. Îl îmbiau să-i însoțească. Erau atît de insistenți că într-o zi l-au înduplecat. Nu că-l ademeniseră, nici pomeneală, ci consimțise pur și simplu să-i urmeze. Era poate și
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
lui nenumărate. Știa că reușita în orice artă presupune o muncă fără preget, iar sculptura cerea pe deasupra și condiție fizică ca să izbutești să-ți realizezi gîndurile, să dai materialitate jocului închipuirii. De a doua zi n-a mai călcat pe la cîrciumioara de lîngă liceu. Puțin i-a păsat că ai lui colegi l-au privit cu oarece compasiune, ca pe unul aflat, cine știe?, sub papucul femeii, slab de înger și nu bărbat în toată firea. El simțea că locul lui
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
Dan Cipariu făcea cyberpoeme cu aer de Villon, stănescian sau optzecist (ah, poezia străzii!), parodice și interesante teribil pentru recuzita metaforică pendulând între spațiul virtual și sentimentalismul edulcorat și antonpannesc: "Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara/ într-o cârciumioară la șosea/ unde cântă ram-ul și vioara/ unde-i fantazia mea", cu talentul bine crescut (și temperat) meritând reclamă. Vă mai citez, spre convingere, și alte poeme la fel de bune: "în grădinile sfârșitului sunt robinete/ cu holograme senzuale și defecte
Viruși romantici și cibernetici by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15237_a_16562]
-
descopeream în liniște și pace, într-o zi sfîntă. O sărbătoream astfel, în curtea mea, cu un pahar de bere rece și bună, în vreme ce fiica ei o invitase, în tete-a-tete, în intimitatea emoționantă a legăturii lor de sînge, la o cîrciumioară cochetă. Ele două, cu tot ce le-a apropiat sau le-a despărțit, cu amintiri extraordinare, cu sensibilitățile unor firi diferite, cu lucruri rostite sau nu, cu înțelegerea iubirii și a timpului lăsat în urmă... O mare profesoară a școlii
Portret subiectiv by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13625_a_14950]
-
și trîntesc uși, scaunele care ies din decor, din pereți, de peste tot, sufocant, mirările clovnerești ale actorilor, tăcerile lungi, peștele din acvariul fără apă" Ploaia nesfîrșită mi-a amintit de o repetiție pe care am văzut-o la Budapesta, în cîrciumioara Teatrului "Barka", înaintea reprezentației de seară. Magda Stief-Bătrîna, Biro Joszef-Bătrînul, Vlad Mugur-Regizorul, Barmanul și Eu-Spectatori. Și multe, multe scaune goale. Puteau să repete pe scenă, la urma urmelor. Vlad Mugur nu a ales întîmplător spațiul descris mai sus. Chiar și
Ploua infernal by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12836_a_14161]
-
și cu peste 36 000 de locuitori. Totuși, prima impresie a autorului nu a fost favorabilă. Gara din Iosefin era o clădire sărăcăcioasă, joasă; de acolo, cu „trenul tras de cai”, autorul a ajuns la porțile cetății, iar la o cârciumioară i s-a servit un lichid albăstrui pe post de „apă potabilă”. Casele erau joase, erau multe locuri libere, străzile erau pietruite, dar greu de circulat, podurile din lemn peste Bega erau jalnice. Momentul decisiv pentru viitoarea dezvoltare urbanistică avea
Agenda2004-6-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282029_a_283358]
-
Gastro și restaurante : Trattoria Il Calcio Cea mai bună lasagna pe care am mâncat-o vreodată a fost cea comandată într-o cârciumioară romană la 200 de m de Colosseum. A doua cea mai bună lasagna pe care am mâncat-o vreodată a fost cea de acum trei zile de la fostul Hard Rock, actualul Trattoria Il Calcio din Drumul Taberei. Știu că e
Cea mai bună lasagna [Corola-blog/BlogPost/97062_a_98354]
-
Eleganță Elise STAN La Editura MUZICALĂ, scriitorul-compozitor Marin Voican-Ghioroiu reușește să ne prezinte figura legendară a celui supranumit de bardul din Ipotești, Mihai Eminescu “...fiul Pepelei cel isteț ca un proverb” în volumul, CU ANTTON PANN ÎN CÂRCIUMIOARĂ “LA DEȘLIU” - (a cincea carte) și în același timp înregistrarea cu Orchestra de Folclor a Radiodifuziunii a unui Album muzical “ARMONII ÎN LUMINĂ” - melodii interpretate de o cântăreață înzestrată cu o voce cultivată, care stăpânește cu eleganță și grație sunetele
Eleganță by Elise Stan () [Corola-journal/Journalistic/83146_a_84471]
-
într-ale scrisului să facă la fel, dacă sunt în stare. Satisfacțiile sunt mult mai mari, și în plan creativ, și în plan financiar". Din păcate pentru tânărul copywriter, această reclamă autoglorificantă răsună de zeci de ani în sute de cârciumioare boeme. Să fie - vorba aceea - un trend?
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9764_a_11089]
-
de bucătărie franceză câte o înșiruire de litere foarte gustoasă în centrul unei pagini A4 albe va răsplăti curajul meu incredibil o șansonetă de pahare în clinchet și fondue șuierând ne va face să dansăm într-un colț ascuns al cârciumioarei începutului de dragoste mă voi linge pe degete după ce voi deveni dependentă de crema de zahăr ars a poveștilor tale spumoase mă voi lăsa cucerită de gusturi deseară. am decis să te întâlnesc, am îmbrăcat rochia mea elegantă de rândunele
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
de limpede, chiar și acum, În orașul ăsta asiatic atât de Întins, acum, când el a trecut de vârsta tinereții și a devenit mai tăcut, laconic, dacă nu de-a dreptul taciturn și morocănos. Își mai aduce aminte și de cârciumioara de lângă Panthéon, unde mâncaseră supă, jambon și niște bucățele de baghetă cam uscată, dar și de emoția ei când el Împăturise ziarul și i-l Întinsese ca să vadă o fotografie cu Regina Juliana a Olandei primindu-l pe Mohammed Hatta
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
se poate spune așa, e că multe din „obiectivele” (sic!) pe care le înșiră Crutzescu - Capșa, Stavropoleos, Casa de Depuneri, Sfântul Dumitru, Telefoanele sunt încă pe loc, însă Calea Victoriei, mutată într-o altă convenț ie, e cu totul alta. Alte cârciumioare, care înlocuiesc pitoreștile La ochiul lui Dumnezeu, din casa Musu, sau gelateria (sic!) La Giovanni, își fac loc pe bucata dintre Regală (Câmpineanu) și Franklin. Și bătrâna stradă mare trebuie, din nou, să împace contrastele. Pe măsură ce, urcând spre Piața Victoriei
Calea Victoriei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3423_a_4748]
-
întâmplare" zice Apostolul Pavel, adică el știe bine ce vrea, el vrea cununa, vrea să se încununeze vorbind despre sine ca despre un atlet care aleargă pe stadion: el aleargă spre țintă, "ținta mea e mântuirea"." (Justin Marchiș, pp. 213-214); ,cârciumioarele nu mă deranjează dacă se cheamă "Impex" sau "Semiramida"; lasă să fie și ele dar și "La Iordache" sau "La trei păduchi" ori "La ultimul leu". Ani de zile am tot avut firme fără imaginație: Alimentara, Încălțăminte, Ferometal. Totul e
Felii de viață (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10925_a_12250]
-
prea tare, apelam însă la ceea ce am numit ,soluția Beherovka". Ce este Beherovka? Este o băutură spirtoasă cehească, subtil aromată, de care eu unul m-am atașat profund. Din loc în loc, atunci când ne simțeam prea rebegiți, intram în prima ,cavarna" (cârciumioară, în traducere liberă) întâlnită în cale și ne administram doza terapeutică de Beherovka. Remontați fizic și sufletește ne puteam continua colindatul prin Praga.
Întâlnire la Praga by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11019_a_12344]
-
ce le pică, Mai dau și pe la sărmani, Când se rup, sau când se strică. Cei săraci dau câte-o raită, Prospectează, cârcotesc... Spun că marfa e stricată, Iluzii nu-și mai doresc! Unii, dis de dimineață, Se trezesc la cârciumioară, Dup-o dușcă-i altă viață, Mai frumoasă, mai ușoară! Alții, mai nebuni din fire, Cică vor să se distreze, Dau banii pe elixire Și încep să delireze. Muultă lume e nebună, Dă banii pe orice fleac, Își ia și
PAMFLET de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373743_a_375072]
-
Baldo, Își zise el clătinând din cap. Agitația spiritului datorată ultimelor evenimente părea să fi șters cu totul exigențele trupești, iar acum trupul, slăbit, se răzbuna. Ducându-și mâna streașină la ochi, zări la capătul celălalt al străzii Însemnele unei cârciumioare și se Îndreptă Într-acolo. — Cu ce vă pot sluji, messere? Îl Întrebă Îndatoritor cârciumarul, care Îi ieșise de Îndată În Întâmpinare. Pe tejghea erau expuse câteva tăvi cu felii de brânză și de șuncă, Înconjurate de câteva farfurii cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
toți căutăm tocmai acea strălucire. Bătrânul ridică din umeri. — Da, Înainte de tenebre. După ce se despărțise de meșterul colorist, Dante ieși În strada aglomerată. Nu i se părea că ideile i s-au mai lămurit. La colțul străzii se găsea o cârciumioară. Se așeză pe o bancă afară, sub copertina care ferea intrarea, În timp ce cârciumarul scotea din ulciorul de lângă drum o măsură de vin alb. Lichidul căldicel Îi coborî pe gât fără să Îi domolească arsura. Luciul aurului artificial Îi răsărea În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
înaltul patronaj al distinsei doamne. prof.univ. Dr. Paula Popoiu, director general al Muzeului Satului „Dimitrie Gusti” - București: Solista Rodica Anghelescu și scriitorul-compozitor Marin Voican Ghioroiu au onoarea și deosebita plăcere să vă invite la lansarea volumului: „Cu ANTON PANN în cârciumioară La Deșliu” și a compact discului: „ARMONII ÎN LUMINĂ”. Evenimentul va completat de un program artistic susținut de soliștii Ansamblui Artistc „Ciocârlia” Va conferenția d-na prof.univ. Dr. Doina Ișfanoni Evenimentul va avea loc: duminică, 8 decembrie 2013, orele 14
AM FI BUCUROŞI SĂ FIŢI ALĂTURI DE NOI ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362519_a_363848]
-
de Părintele Nicolae, ale căror voci străbat prin liniștea dimineților de dumunică. La amiază, tot satul e în bătătura hanurilor, fie la Traicu, la Aliman, la Nică Șuțu, unde se bea vin de Orlești, la Nae Petrică sau la Tecău, cârciumioare curate, cu pastramă și mititei, cu covrigi și bere de Bragadiru. Fetele și flăcăii satului joacă de răpăie pământul: „Trei pași la stânga binișor Și alți trei pași la dreapta lor, Se prind de mâini și se desprind S-adună cerc
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
cu mangal ori cărbuni din lemn de prun) sau de pastrama de noaten ce se topea în gură. Își amintește și acum destul de bine aceste imagini, încă neșterse din memorie și din suflet, reunindu-le în volumul intitulat « Amintiri din cârciumioară», deși el însuși, culmea, nu este un admirator al lui Bachus, dimpotrivă”. Nouă ne-a trimis poeme lungi, compuse după modelul cântecelor populare, scrise cu un talent și cu o versificație extraordinare. Înclinat către povestea de dragoste razachie, cu întorsături
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
Marin, așa se poartă cu prietenii, așa scrie, așa iubește, așa creează capodopere muzicale, cum este bijuteria de construcție muzicală care trebuie să fie o opereta și pe care nea Marin al nostru a intitulat-o „CU ANTON PAN ÎN CÂRCIUMIOARĂ LA DEȘLIU” . Noi așa spunem, că biserica aceasta de spirit, plină de veselie, de voie bună, de cântece, de glume care nu se mai termină, cu forme ciudate, învăluită într-o melancolie nesfârșită se numește Operetă și nu așa cum îi
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
personajul compozitorului Marin Voican. Creația acestui domn este operetă pentru că are decorul (decorul interior, am spune, adică decorul care este o expresei a psihicului personajelor, al lumii lor interioare) unei operete, al unei piese de teatru: „Pe fundal tronează firma cârciumioarei «LA DEȘLIU» botezată de-un chefliu „La-ncurcă lume”. Din partea dreaptă a scenei intră Anton Pann răsfoind o carte pe care se vede titlul «POVESTEA VORBII». Lică și Tilică, băieți de prăvălie, trec în fugă pe lângă el salutându-l cu
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
se trăia viața, care, mai apoi, devenea carte. In Copou era cârciuma „Rarăul”. Uneori eram acolo cu Cezar Ivănescu, cu Dan Ravaru, cu Ion Stoica, cu Rodica Grindea, Adi Cusin, mi se pare și cu Sorin Stoian. Uneori erau la cârciumioara asta, dacă-mi amintesc bine, și Marin Sorescu, și Horia Zilieru și alții... In Centru, în Piața Unirii, erau restaurantul „Victoria” (pe Lăpușneanu) iar mai în față - elegantul restaurant „Traian”. Acolo, într-o seară, m-a luat Victor Crăciun (asistent
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
Bucureștiul nu era plin de ei. La câteva case de a lor locuia un mare proprietar al unui depozit de mobilă și cherestea, un bun prieten al tatălui, pe nume Saul. Într-o după amiază, aproape pe-nserat, Dellu intrând la cârciumioara lui „Nea Ionel" îl întâlni pe Saul, care puțin marcat de băutura ingerată până la acea oră i s-a adresat cu o voce abia șoptită: - Dellu, să știi că tu ești un evreuaș de treabă! Tu ești unul de-al
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
plopii stingheri gânditor - Eminescu. În așteptarea filmului vorbitor în piață fonograful. În Cișmigiu au înflorit cireșii parfum și zumzete. *Lume pestrița. Iar s-au adus haine vechi la Taica Lazăr. *Păsărica în cutiuța magică - fotograf la minut. *Pe Strada Blănarilor cârciumioara La Iancu. Hanul cu Tei. *Stradă Scaunelor numai breslași - case cu veleități. *Un câine negru lătra strident. spaimă șalavaragiilor. *Zarzavagii, vânzători de castane strigându-și marfă. *Felinarul Roșu. Fete vopsite strident. Meserie veche. La Cuțarida căței jigăriți cu covrigi în
PRIN CAPITALELE LUMII. HOINĂRIND PRIN BUCUREŞTII DE ALTĂDATĂ. SECVENŢE CINEMATOGRAFICE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356009_a_357338]