1,366 matches
-
lungă zbatere, dar și o liniștitoare odihnă pe tărîmul ei, un exercitiu filosofic, dar și înduioșător de cald, de uman, pe care George Banu îl face cu sine și cu propriul trecut. Pagina a doua: "Doliul, pietrele funerare, negrul vesmintelor - cîrje împotriva uitării!" Dintr-odată am avut conștiința zilei în care mă aflam: 14 septembrie, Ziua Crucii în Calendarul Ortodox și ziua lui Horia Bernea. "Era să uit!", apuc să șoptesc în grabă cu care mă îmbrăcam ca să ajung la mormîntul
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
a Iașilor. Nici o motivație nu e de găsit în poezie pentru toate aceste tribulații, lucru rar în istoria noastră literară. Poezia se ține singură, cu totul autonomă față de viață spectaculoasă pe care n-a folosit-o niciodată pe post de cîrja a inspirației. Poezia lui Mihai Ursachi este o poezie de relief constant, analiza cronologică a volumelor nu duce la descoperiri spectaculoase. Nu există schimbări majore de la un volum la altul, după cum nu există nici fluctuații de valoare. Setul poeziilor memorabile
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
induce ideea că există un Tătuc grijuliu, mult mai grijuliu decât cel de-acasă care, nenorocitul, nu câștigă nici cât de-un corn și-un pahar cu lapte. Guvernul Năstase atașază, prin această măsură pentru care așteaptă aplauze, încă o cârjă trupului anchilozat al țării. în loc să vindece organele betege, el se mulțumește să facă manichiura și să dea o coafură șic părului slinos și plin de mătreață. în ciuda idiosincrasiilor mele, o sintagmă celebră descrie paradisul drept teritoriul laptelui și-al mierii
Ugerul lui Pilat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14864_a_16189]
-
de case ursuze și afumate/ împodobite cu lujeri de viță uscată// un bețiv rămas într-o rînă/ murmură rugăciuni cere milă/ gunoiului adunat ambiguu// nici o floare nici un fir de iarbă/ menite să zîmbească femeilor extenuate/ care în balcoane sprijinite-n cîrje/ atîrnă rufe sărăcăcioase// aici eternitatea este vomă de cîine melancolic/ de sicriu rămas fără nume// viața e încă speranță meditează/ rinichiul definitiv bolnav viața/ e margină insuportabilă meditează/ rinichiul încă sănătos" (Pastel). Nicăieri mai mult decît în ultima-i culegere
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
Pârvulescu Literatura m-a făcut să fiu suspicioasă cu cerșetorii. Îmi amintesc, din copilărie, de spaima cu care am citit capitolul despre "Curtea miracolelor", cu toată turma de ologi, orbi și strîmbi, care o lua la fugă, la nevoie, aruncîndu-și cîrjele cît colo, crescînd om din cîte o grămăjoară de vietate contorsionată, îndreptîndu-și spinările gheboșate, desprinzîndu-și solzii de pe ochi și abandonîndu-și bandajele inutile. Toate cărțile pe care le-am citit ulterior aveau cerșetori falși, spioni, escroci, uneori bogătași cu mașini luxoase
De la un refuz la altul by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14679_a_16004]
-
Lacrimile adevărate, averea lui, mila lui și cuvântul bun către mine copil, le regăsesc în ființa acestui cerșetor din Piața Romană, în cuvântul lui bun ce se pierde din auzul lumii în trecere neistovită... Mi-amintesc de un tânăr în cârje, apărut ca din pământ la poarta unei biserici de pe Calea Victoriei. Era un ger cumplit, mi-era foame și rupeam dintr-o pâine fierbinte pe care abia o cumpărasem. Băiatul se uita la mine, de departe, cum mâncam. Totul în jur
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
prin buzunare. Oprindu-mă din mestecat, i-am întins restul de pâine, contemplând și conștientizând disperarea ajunsă la limită a acelui învinețit de soartă sărac la poarta bisericii. Când a luat pâinea, mâna i s-a desprins cu greu de pe cârja rece, de care parcă era lipită ca de când lumea. "Muream de foame, eram gata să cad aici, pe trotuar. Dar v-am văzut venind cu pâinea asta binecuvântată și m-am rugat să mă vedeți cât sunt de prăpădit. Și
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
s-a umplut la loc de lume și de mașini, de sunete stridente și de aerul ei normal și bine cunoscut. De câte ori trec prin acel loc simt gust de pâine caldă în gură, și mi-l amintesc pe tânărul în cârje ca pe un înger disperat, și mă înfiorez ca de o vedenie, ca de un mort înviat cu ajutorul unei îmbucături... Câți necăjiți ne ies în cale De ce îngăduie Dumnezeu atâta suferință la sufletul lor? Sigur, există un răspuns, o noimă
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
adunate gospodărește, încă de la primul țipăt liric; iar un CV alcătuit până în infinitul mic completează harta egolatriei și autopropulsiei. În loc să caute confruntarea cu reale autorități critice și să-și lase poemele singure să suporte verdictul acestora, folosește tot felul de cârje, dând telefoane, făcând invitații, asigurând reciprocități avantajoase. Dacă poetul autentic trece pe lângă tine fără să te vadă, absorbit fiind de ceea ce scrie el, textierul te urmărește cu aviditate, interesat fiind numai și numai de ceea ce vei scrie despre el. Mai
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
zi mi-a sosit o nouă scrisoare/ plicul era gol/ și a treia zi mi-a sosit o scrisoare/ goală și ea" (Fără titlu). Privind pe fereastră, vede un peisaj suprarealist: "nedumerit am privit pe fereastră/ prin zăpada înaltă/ o cîrjă împingea o roabă/ încărcată cu frunze de laur" (ibidem). îl bîntuie vise excentrice, evocînd "un ținut o patrie/ neconsemnate pe nici o hartă" (Mesagerul bibliofililor). în această perspectivă ațîțată găsim o contopire a fastuoasei nostalgii simboliste cu șocul suprarealist, precum o
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
Horia Gârbea mi-a spus: fiul meu ia cocoașa asta ia cîrjele astea și ochiul de sticlă și gîndește-te cum ai să le duci pînă sus că liftul nu merge scara e ruptă iar scripeții demult s-au blocat în rugină mi-a spus: fiul meu ia pușca asta nu uita trepiedul
Până sus by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6207_a_7532]
-
haită numai c-o secure, Să pălească-n frunte lupul pe cărare. Stau cu ochii-n ceață, dar de bocet nu mi-i, Amintind-mi toamna, blândă, din Desești, Hribii și horinca, pe bătrânul Pârja, Oile, talanga, lavițe cerești. Patriarhul cârja și-a uitat-o-n iarbă, Cercetându-și stupii. ,,Don’ ~nvățător, Domnu’ Fodoruț, a-nceput să fiarbă Prunele de țuică, simt borhotul lor’’... 3. Doamne, se mai vede, uite-un călător , Vine plin de grabă, ia pieptiș nămeții, Are un
Poezii by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6573_a_7898]
-
Chiar pe Paleologu, la câteva case de noi, un mare bloc care stătea să cadă a fost golit de locatari și sprijinit cu o pădure de bârne în interior și pe sub toate balcoanele. A vedea zilnic ditamai clădirea susținută în cârje nu era cel mai îmbucurător spectacol. Dar tot atunci s-au petrecut fapte de mare curaj, de întrajutoare și de solidaritate; tovarășii din fruntea țării au revenit urgent din Africa unde mai primiseră nu știu ce distincții și doctorate, și au preluat
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
iubitei soții ea doarme Ea spune că tu visezi - nu vezi? Ea care nu a visat niciodată. Chiar nu mai este nimic de făcut. Prea multe s-au adunat; prea ușoare au devenit multe și toate împleticite semănând cu altcineva. Cârja care nu vrea să ne mai sprijine sau ajute. O rugîciune O rugăciune Maicii preacurate Sfințeniei sau vărului Ioan Cel ce ne botezase în Iordan Plătind cu capul dansul Salomeei. Dezmățul ce revine ciclic și nu stă Mai actual ca
Poezie by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/7036_a_8361]
-
ar fi ieșit la bătaie, ci și-ar fi văzut de afacerile și de sportul lui fotbalistic. Dar, ca fapt divers, îi merg afacerile atît de bine lui Gigi Becali cu fotbalul, încît să n-aibă nevoie și de o cîrjă politică? Din cîte știu eu nu. Băiatul de cartier și marele investitor s-a apucat, cred, de politică, fiindcă a ajuns la fundul sacului și cu „Steaua” și cu altele. Așa că el vinde ce i-a mai rămas, popularitatea în
Fenomenul Becali by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13202_a_14527]
-
e vorba de decoruri, de micile contraste de apartament, dar acest comentariu se făcea și despre Greenaway. Or, regizorul și co-scenaristul Alexander Payne e la o distanță de ani-lumină de predecesorul său. Oricum, regia funcționează în acest film ca o cârjă pentru personaje și, posibil, pentru scenariu. Ce mă deranjează la acest lungmetraj e că, oricum l-ai lua, nu găsești nici o idee care să pulseze în el. Cei doi prieteni au un aer înduioșător prin gafele lor constante, prin - eventual
Din 3 filme, doar 2 idei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12054_a_13379]
-
înfățișarea unei incizii chirugicale căreia nu i s-au scos la sfîrșit firele de sutură. În felul acesta ești silit să vezi bucătăria ascunsă a unui spectacol mental a cărui strălucire este "prea" indubitabilă pentru a mai avea nevoie de cîrjele de sprijin ale unor sintagme pur tehnice. În fond, adevărata tehnică e cea care a ajuns să facă pînă într-atît de mult corp comun cu textul, încît ea nu mai transpare defel în litera lui: a ajuns să fie invizibilă
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
sumele ar trebui direcționate doar spre trei categorii: debutanți, lucrări de referință (dicționare, enciclopedii, istorii pe domenii) ori traducerea de cărți esențiale. Altminteri, ca autor, dacă ai apucat să publici una, două sau zece cărți și continui să tânjești după cârjele finanțărilor, tare mi-e teamă că scrisul tău nu valorează doi bani. Și că fiecare nouă carte pe care o scoți nu e decât o penibilă jucărea menită doar să-ți zgândăre orgoliul bolnav. Nu sunt nici pe departe un
Barbierii regelui Midas by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12728_a_14053]
-
idealul, îl amestec Îl ating precum o ființă vie, developându-l Vremea se înșiră pe ață, leagă zgomote Pribegesc în mijlocul zilei, mă aplec și salut Cu o încordare a minții Mă apropii de înserare. Astup Mușchiul viitorului în ornamentul de pe cârja În care șchipătez peste pod Iubire feliată Femeia stând în semiîntuneric Pâlpâind ca o umbră, schimbă Priviri zgomotoase, genunchii în barbă Oglinzile ceții de altădată se întorc În prezent, într-o cabană. Mă scol, merg la ușă O deschid pe
Zilele Vienei la București 12 mai - 21 iunie - Poeme de Robert Schindel by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/12863_a_14188]
-
în criza de alimente, ne duceam după o pâine, am inventat următorul dialog la brutărie: "Dați-mi o pâine". Vreți una de azi sau una de ieri?" "Una de azi, bineînțeles". "Atunci veniți mâine". Și câte și mai câte. Adevărate cârje pentru invaliditățile noastre provocate de regim, ale mele și ale întregii națiuni. C. P.: Există "întâmplări frumoase" pe care încă nu le-ați trăit? V-a marcat în vreun fel absența lor? N. C.: Există, cu siguranță. De pildă, deși
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
facă, ori sunt atât de slabi că nu-i dorește nici măcar Vadim! După Ciorbea, Mitrea sau Todoran, zilele trecute și-au recunoscut slăbiciunea Brătianu și Costin. Într-adevăr, dac-ar avea o brumă de competență, ce nevoie-ar avea de cârja politicului? (Ilustrul nume al Brătienilor a mai fost compromis o dată, la începutul anilor'90: atunci, un descendent al familiei s-a ales, în urma prestației hiperjenante, cu porecla "Cartof"! După cum merg lucrurile, nici Matei nu poate aspira la mai mult!) În
Tradarea pe bază de cotizație by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12461_a_13786]
-
de Alex. Leo Șerban nu e doar unul hermeneutic, ci și unul - necesar - de recontextualizare a creației lui Tarantino. Clișeele integrate de el nu sunt întâmplătoare, ci sar în ochi, cer să fie recunoscute ca atare. În plus, sunt adevărate cârje pentru spectator, facilitându-i sutura. În plusul plusului, funcționează și ca motorașe narative care duc filmul înainte. Aici intervine pragul în care Alex. Leo Șerban ar fi putut greși, iar Gorzo - avea dreptate: dacă stereotipurile erau aruncate de-a valma
Omorâți-l pe Bill, dar cruțați-l pe Tarantino by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11438_a_12763]
-
în Oscar Wilde, dar fără aceeași dotare într-ale spiritului. Ok, dar această justificare se aplică oricărui film prost, a cărui sutură nu e bine operată. Singurul mod în care un lungmetraj cu personaje cvasi-inexistente se poate ,scoate" e cu ajutorul cârjelor fabulei: trama trebuie să demonstreze ceva. Or, tot ce se demonstrează e că în viață tragedia și comedia sunt consubstanțiale, deci nu există în formă pură. Atunci de ce ar exista în film? Adică un truism, mai mult, unul care ți-
Un american dispare,un sud-coreean apare by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11504_a_12829]
-
Îmi trec prin mînă în ultimele zile cărți ajutătoare pentru candidații la Bacalaureat. Cărți pe care liceeni trebuie să le cumpere fiindcă manualele au diverse lacune. Elevul mai temător că ar putea să pice examenul fiindcă n-are toate aceste cîrje ale manualelor, adună cîte un teanc de asemenea cărți pentru fiecare materie în parte. Terfeloagele astea sînt destul de scumpe. Unele costă mai mult decît manualele. Faimoasele manuale ieftine după care învață copiii noștri sînt în marea lor majoritate o maculatură
Mafiotismul mediocrităților by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11595_a_12920]
-
din România, celelalte job-uri presupun noi calificări și măiestrii. Nu e simplu, deși pare, să oferi clientului un pui american bine prăjit sau un vin european de tradiție, țăcănind încontinuu la casa de marcat, până la transformarea mâinii într-o cârjă nefuncțională. Așteptările emigrantului luminează începuturile cărții, după care starea de spirit, cu tonalitățile ei, se schimbă. Mai exact, critica începe de la pagina 104, din scrisoarea intitulată, semnificativ, Dor de dinozauri. Calificarea societății românești lăsate în urmă e substituită prin observații
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]