39 matches
-
Localitate componentă: Târgu Frumos Comuna Balș Sate: Balș, Boureni, Coasta Măgurii Comuna Belcești Sate: Belcești, Liteni, Munteni, Satu Nou, Tansa, Ulmi Comuna Ceplenița Sate: Ceplenița, Buhalnița, Poiana Mărului, Zlodica Comuna Costești Sate: Costești, Giurgești Comuna Cotnari Sate: Cotnari, Bahluiu, Cireșeni, Cârjoaia, Făget, Hodora, Horodișiea, Iosupeni, Liipăria, Valea Racului, Zbereni Comuna Cucuteni Sate: Cucuteni, Băiceni, Bărbătești, Săcărești Comuna Focuri Sat: Focuri Comuna Hărmănești Sate: Hărmăneștii Vechi, Boldești, Hărmăneștii Noi Comuna Heleșteni Sate: Heleșteni, Hărmăneasa, Movileni, Oboroceni Comuna Ion Neculce Sate: Buznea, Dădești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Cotnari (în ) este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Bahluiu, Cârjoaia, Cireșeni, Cotnari (reședința), Făgăt, Hodora, Horodiștea, Iosupeni, Lupăria, Valea Racului și Zbereni. Comuna se află în partea de nord-vest a județului, pe malurile Bahluiului, în aval de zona unde acesta primește apele afluentului Buhalnița. Este traversată de șoseaua națională DN28B
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
al II-lea-al III-lea e.n. (epoca romană), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și secolul al XVIII-lea (epoca medievală). Celălalt este un pod de piatră datând din secolul al XV-lea și aflat în zona satului Cârjoaia.
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
Pentru 1,85% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Băiceni", făcea parte din plasa Bahlui a județului Iași și era formată din satele Băiceni, Dădești, Cucuteni, Zbierești, Săcărești, Balosinești, Cârjoaia, Bărbătești și Coasta Măgurii, având în total 2258 de locuitori. În comună funcționau șase mori de apă, trei școli cu 96 de elevi (dintre care 31 fete) și șase biserici ortodoxe. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Cârligătura
Comuna Cucuteni, Iași () [Corola-website/Science/301271_a_302600]
-
funcționau șase mori de apă, trei școli cu 96 de elevi (dintre care 31 fete) și șase biserici ortodoxe. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Cârligătura a aceluiași județ, având 3131 de locuitori în satele Băiceni, Balș, Bărbătești, Cârjoaia, Coasta Măgurii, Cucuteni și Săcărești. În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Frumos și apoi (după 1956) raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, a revenit în alcătuirea actuală la județul Iași, reînființat, și a primit denumirea de "Cucuteni
Comuna Cucuteni, Iași () [Corola-website/Science/301271_a_302600]
-
spre vest, în sectorul șesului actual de la Ceplenița Cotnari. Această deplasare este rezultatul retragerii treptate spre vest a coastei Dealului Mare, cu apariția și lărgirea depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. Și afluenții principali ai Bahluiului, din cadrul Dealului Mare, cum sunt Buhalnița, Cârjoaia, Valea Cotnarilor și Sărata, au lăsat urme ale evoluției lor sub forma unor terase în Dealul Babanului, Dealul Furcilor, Dealul Salcâmilor-Sărata etc. Pârâul Buhalnița, după ce și-a format terasa inferioară de 20-30 m, din Dealul Babanului, s-a deplasat mai
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
precipitații se infiltrează destul de ușor, formând pe suportul argilo-marnos un strat acvifer propriu. Apa din aceste strate este în general potabilă, debitul este relativ bogat și constituie principala sursă de apă a multor sate de pe coasta estică a Dealului Mare-Hârlău (Cârjoaia, Horodiștea, Lupăria, Poiana Mărului etc.), de asemenea și pe versantul sudic și vestic al Dealului Baban, al Dealului Deleni, Cireșului (pentru satele Maxut, Bădeni, Ceplenița). 1. 2. 3. Unitatea hidrogeologică a depresiunii de contact Hârlău-Cotnari La contactul cu dealurile înalte
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
râul Bahlui curge printr-o depresiune de contact dezvoltată în cadrul Câmpiei Moldovei, la piciorul coastei ce limitează Podișul Sucevei. În acest sector, șesul Bahluiului are lățimi variabile, până la 2 km, mai ales acolo unde debușează afluenții de pe dreapta (Scobinți, Buhalnița, Cârjoaia) sau de pe stânga (Nicolina-Hârlău, Bădeni, Broscăria). Panta longitudinală este redusă, sub 0,5°, având numeroase zone meandrate (M. Pantazică, 1958). Compoziția șesului, predominant nisipoasă, permite înmagazinarea unei cantități mari de apă. În albia minoră a Bahluiului s-a dezvoltat, pe
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de lângă Cotnari, unde „au sădit stejari”, care devenind codrii, se mai întâlnesc și astăzi în locul numit „Dumb rava Roș ie.” Tot la Cotnari, Ștefan cel Mare a lăsat și o biserică, construită la 1493, două poduri de piatră în satele Cârjoaia și Zladica, aflate și astăzi în uz, după mai bine de 500 de ani de la darea lor în folosință. Dar, ca peste tot, Ștefan a lăsat și multe legende referitoare la locuri, oameni și faptele lor. După moartea sa, Petru
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
învățător vă fac cunoscut că ministerul ți-a acordat concediul cerut de dumneata până la 1 august. Revizor școlar, Mi hai Emin escu. Anterior, la 11 decembrie 1875, Eminescu intervenise cu raport la învățător pentru a lămuri problema organizării școlii din Cârjoaia, comuna Cotnari și cea din Andri eșeni. R aportul se încheia cu cuvintele: „Lămurind aceste două u ltime co nfruntări ce s au putut întâmpla cu ocazia reorganizării și pe care eu am constatat abia la fața locului, am onoarea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
aveau loc aici petreceri. În ziua de Paști se strângeau pe Cătălina femei, bătrâni , copii, fete și flăcăi aducând pască, cozonac, ouă roșii și vin. Stă teau cât eva ore aici. Flăcăii și fetele din satele vecine Buhalnița , Horodi ște, Cârjoaia, Valea Racului, Zbiereni, Vârâți, Lupăria, Zlodica, Cepelnița Scobinți veneau cu lăutari și aici începeau hora. Când codrul era bine împănat și începea vremea frumoasă se strângeau mii de oameni pe Cătălina. Era considerată ca una din cele mai frumoase zile
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
spaniole, gen Malaga. Cel mai bun vin din Muntenia este vinul de Piatra, care se as eamănă c u cel de Tokay, dar este inferior Cotnarilor. Teodor Aslan, în Albina Românească nr.7/1845, avea vie la Cotnari (Horodiște și Cârjoaia) decripta câteva din secretele podgoriei: „Se lasă timp strugurelui nobilei varietăți de viță autohtonă „grasă” să se coacă suficient, să se stafidească aproape și să se acopere cu mucegaiul nobil, care pe lângă faptul că indica coacerea, contribuia și la calitate
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
la a cărui castel din Cotnari a poposit în anul 1850 celebrul pianist și com pozitor Franz Liszt, cel care rămăsese uimit de măiestria legendarului Barbu Lăutaru), prefectul Iașilor I. Axinte, guvernatorul Băncii Naționale a României Vlădoianu (care și construiește în 1901 Castelul Cârjoaia, aflat astăzi în posesia S.C.Cotnari S.A., căsătorit atunci cu Ralița Balș, fiica marelui latifundiar Balș potrivnic Unirii Principatelor) și domnișoarele Terente. Amintim, de asemenea, pe regele Carol al II-lea care a deținut în podgorie în anii 1937 1940
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
lui Despot Vodă sau beciurile domnești din centrul comunei Cotnari. Apoi cetatea traco-getică de pe dealul Cătălina, schiturile Lupărie ori Cotnari sau, trecând peste un pod de piatră de râu, de pe vremea lui Ștefan cel Mare, să viziteze castelul din satul Cârjoaia. Iar cum prin reînvierea Drumului vinului, legătura din satul Zlodica și Cotnari se va face pe sub poalele dealului Cătălina, privitorul ar putea admira și castelul Hodora, localitate unde s-a născut Cezar Petrescu. Castelul - sediu S.C.Cotnari S.A. Dincolo însă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
unde a ființat un muzeu până în 1992 - ulterior vandalizat; ruinele bisericii catolice de la Cotnari și a „Academiei” lui Despot Vodă, biserica Sf. Paraschiva din Cotn ari, atribuită lui Ștefan cel Mare; ruinele așa-zisei curți domnești, podul de piatră din Cârjoaia atribuită perioadei - Ștefan Cel Mare; Castelul lui Carol al II- lea din dealul Cotn ari. La nivelul comunei Cotnari se poate dezvolta: turismul cultural, turismul științific, turismul de afaceri, turismul ecleziastic, turismul de recreere, de odihnă, turismul sportiv, turismul viticol
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
românești și să se bucure de zonele cu cele mai renumite podgorii din România. Cotnari este inclus în unul dintre cele patru trasee: Cotnari - Iași - Bohotin - Odobești. Acest traseu pune în valoare podgoriile celeb re ale M oldovei; Traseul Hârlău - Cârjoaia; Traseul Hârlău - Hodora. La acestea se adaugă și posibilitățile de pescuit sportiv oferit de lacurile din comună. Educație și cultură învățământ în cadrul comunei Cotnari procesul de învățământ se desfășoară în cadrul a opt școli și a opt gră dinițe. Școlile se
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sportiv oferit de lacurile din comună. Educație și cultură învățământ în cadrul comunei Cotnari procesul de învățământ se desfășoară în cadrul a opt școli și a opt gră dinițe. Școlile se află situate în satele: Cotnari, Hodora, Zbereni, Bahlui, Lupăria, Valea Racului, Cârjoaia și Horodiștea, iar grădinițele sunt localizate în satele: Cotnari, Cârjoaia, Hodora, Hodoriștea, Zbereni, Bahlui, Lupăria, Valea Racului. În localitatea Cotnari funcționează centrul de zi „Sfânta Parascheva”, centru de zi pentru copiii aflați în dificultate, proiect finanțat FARE: ”Copii mai întâi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în cadrul comunei Cotnari procesul de învățământ se desfășoară în cadrul a opt școli și a opt gră dinițe. Școlile se află situate în satele: Cotnari, Hodora, Zbereni, Bahlui, Lupăria, Valea Racului, Cârjoaia și Horodiștea, iar grădinițele sunt localizate în satele: Cotnari, Cârjoaia, Hodora, Hodoriștea, Zbereni, Bahlui, Lupăria, Valea Racului. În localitatea Cotnari funcționează centrul de zi „Sfânta Parascheva”, centru de zi pentru copiii aflați în dificultate, proiect finanțat FARE: ”Copii mai întâi” inaugurat la 22. 01.2003. Cultura Comuna dispune de un
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
dispune de un cămin cultural comunal în localitatea Cotnari, de o bibliotecă comunală și de biblioteci școlare. Spiritualitatea creștin - ortodoxă este reprezentată prin existența a zece Biserici ortodoxe. Comuna Cotnari deține valori de patrimoniu. Monumente istorice: * Podul de piatră, sat Cârjoaia, comuna Cotnari - sec. XV-lea; * Ansamblul curții domnești, sec al XV-lea, sat Cotnari, cu Biserica Cuvioasa Parascheva și ruinele palatului domnesc - sfârșitul sec. al XV-lea; * Biserica Sf. Nicolae, sat Cotnari, 1617; * Ruinele Bisericii catolice, sat Cotnari, 1561 -1562
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în ordinea în care le-a ales inspirația jurnalistică. Prima oprire, la ʺbeciul Vlădoianuʺ, construit la sfârșitul secolului 19 de famili a de boi eri care a dat și numele acestui beci. Beciul este construit în spat ele Palatului de la Cârjoaia, ridicat de boierul Vasile Vlă doianu. Castelul de la Cârjoaia Săpat la o adâncime de 15 metri, beciul Vlădoianu are dimensiuni impresionante. Până jos se poate ajunge după ce ai coborât niște trepte înalte din lespezi de piatră. În plină arșiță de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Prima oprire, la ʺbeciul Vlădoianuʺ, construit la sfârșitul secolului 19 de famili a de boi eri care a dat și numele acestui beci. Beciul este construit în spat ele Palatului de la Cârjoaia, ridicat de boierul Vasile Vlă doianu. Castelul de la Cârjoaia Săpat la o adâncime de 15 metri, beciul Vlădoianu are dimensiuni impresionante. Până jos se poate ajunge după ce ai coborât niște trepte înalte din lespezi de piatră. În plină arșiță de vară, răcoarea beciului Vlădoianu te izbește imediat ce ai coborât
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vedea de turiștii care ar circula cu mașina pe acest drum. Vechea curte boierească este bine ascunsă și păzită de vii. Săpate, de asemenea, la o adâncime de 15 metri, galeriile sunt de dimensiuni mult mai mari decât cele de la Cârjoaia. Pe lângă galeria principală care are o lungime de 60 d e metri, beciul are și o ramificație de dimensiunile beciului de la Cârjoaia. Având în vedere dimensiunile, în acest beci se pot depozita peste 200 mii de litri de vin. Izvoarele
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de asemenea, la o adâncime de 15 metri, galeriile sunt de dimensiuni mult mai mari decât cele de la Cârjoaia. Pe lângă galeria principală care are o lungime de 60 d e metri, beciul are și o ramificație de dimensiunile beciului de la Cârjoaia. Având în vedere dimensiunile, în acest beci se pot depozita peste 200 mii de litri de vin. Izvoarele istorice consemnează că, în anul 1886, moșia Hodora a fost cumpărată de bancherul Moritz B. Moscovitz de la boieroaica Maria Nicolaevna Solohub. Prin
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
piatră la Curtea Domnească din Cotnari, dar și intrările în beciurile și pivnițele de la Curtea Domnească din Hârlău. Cele două intrări bine conservate, trădează sursa de inspirație a celor care mai târziu au construit pentru boieri beciurile cu boltă de la Cârjoaia sau Hodora. Legenda spune că beci urile di n Hârlău se continuau, în secolul 14, cu un tunel lung de câți va kilometri care ducea până la Schitu Zagavia, ctitorit de episcopul Amfilofie, până la dealul Cătălina. Se spune că acest tunel
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Cotnarul. - Apoi de asta nu trebuie să mă asiguri tu, c ă sunt e u mai sigur decât tine. Au ajuns. Până în sat, cale de vreo doi kilom etri, au mers pe jos. I-au poftit în trăsură administratorul de la Cârjoaia, sat legat cu Cotnari, dar ei au mulțumit numai, s punând c ă pentru plimbare cu piciorul au venit. Să calce print re vii, că de praf și de trăsură sunt ei sătui. - Acum suntem iar stăpâni pe vorba noastră
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]