8 matches
-
2011 Toate Articolele Autorului Pâine-mi e de dor și grâuri Și vin cai de mă mângâie Eu mă duc să-mpletesc frâie Până crește apa-n râuri Și la fel de stepe-ntinse Și de fetele morgane Hai cu mine măi cârlane După nopți albe și ninse Hai să batem zarea-albastră Și luceferii-n copite Murgule plin de ispite, Cât e lumea contra noastră Dor de frâu să-l țin la brâuri Coama-n vânt să mă mângâie Eu mă duc să
PÂINE DE DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Paine_de_dor.html [Corola-blog/BlogPost/351059_a_352388]
-
2012 Toate Articolele Autorului Pâine-mi e de dor și grâuri Și vin cai de mă mângâie Eu mă duc să-mpletesc frâie Până crește apa-n râuri Și la fel de stepe-ntinse Și de fetele morgane Hai cu mine măi cârlane După nopți albe și ninse Hai să batem zarea-albastră Și luceferii-n copite Murgule plin de ispite, Cât e lumea contra noastră! Dor de frâu să-l țin la brâuri Coama-n vânt să mă mângâie Eu mă duc să
PÂINE-MI E DE DOR ŞI GRÂURI de ION UNTARU în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 by http://confluente.ro/Paine_mi_e_de_dor_si_grauri_ion_untaru_1328534845.html [Corola-blog/BlogPost/346682_a_348011]
-
Stejăreni este un sat din comuna Lozova, raionul Strășeni, Republica Moldova. În izvoarele documentare timpurii din sec. XIV - XV satul actual Stejăteni este atestat cu denumirile: Cârlanei, Cârlani, Gârlanici, sat în hotar cu Mănăstirea și prisaca lui Chiprian, în hotar cu Ciuciulenii. Tot în această perioadă sunt menționate și toponimele Poiana Cârlanilor, în hotar cu Mănăstirea Căpriana și Podul lui Gârlanici, adică pod lângă Cârlani. Cel mai
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
Stejăreni se află o brigadă complexă a sovhozului-fabrică „Lozova”, școala de 8 ani, club cu instalație cinematografică, bibliotecă, punct medical, magazin, creșă”. Însă această dată nu este corectă, doarece satul este cu mult mai vechi. Satul Stejăreni cu denumirea de Cârlanei este atestat într-un document din 16 septembrie 1616 (7125) - „Mărturie hotarnică pentru moșia Ciuciuleni din tinutul Lăpușnii alcătuită în timpul domniei lui Radu Mihnea voievod, în care este manționat schitul mănăstirii Căpriana (adică Condrița)”, în care se precizează hotarele moșiei
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
precizează hotarele moșiei Ciuciuleni, ce aparținea urmașilor boierului Eonașco Banaura: „...am mers tot fundul cu Drăgușenii și am mers până în deal pe d-asupra... de aicea ne-am înturnat pe despre Horohei, și am mers pe vale înnainte și pen Cârlanei am mers spre miazănoapte lungul, și alăturea cu Ulmul și cu mănăstirea Căprianei, rămânând mănăstirea denspre răsărit și înnaente pen codrul până diasupra dialului, am găsit piatre hotăra cheotore colțu cu Vovulcenei și cu Lozova în codru, den aece am
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
Înhățat tu când ai rămas cu burta la gură, da’ nu mi pare rău! Hai la tătuca pe genunchi! — Tăticule, Îmi trebuie și mie o sută de lei, mâine, vreau să ies la cofetărie. — La cofetărie? Ha! Ha! Ce cofetărie, cârlane, ia două sute și mergi la „Sneci bar“, În centru. Mai ia o sută, poate vine și vreo fată! Să bem pentru fericirea noastră, că merităm! Și au băut toți trei vinul fin de Niculițel ca pe zaibăr, exaltați de speranță
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
șușuia cu Aglaia: - Mă ține! - Nu-i nimic. Îndreaptă-ți haina, vezi că râde lumea de noi, spunea bătrâna în șoaptă. S-adunaseră vecinii meșterului, muieri cu copii după ele târâș, gospodari curioși și golani din cartier, glumind cu niște cârlane de fete. Nuntașii au pldcat în trăsuri împodobite cu panglici albe, încrețite, petrecuți de cântecele lăutarilor. În față ședeau mireasa cu nașul și cu soacra, după ei veneau Roșioară, nevasta brutarului și ginerele, apoi ceilalți mai în urmă. Caii gătiți
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
la Tarapana. Toamna noroaiele se întindeau peste tot. Pământul era numai o clisă galbenă. Oamenii își cumpărau cizme și înjurau, abia înotînd în șanțurile alunecoase. Mai veniseră și alți oameni în Cuțarida. Întâi un sifonar, care avea camion și două cârlane de iepe, om necăjit și ăsta. Căra ca robii, abia scotea de-o pâine și de un ciocan de rachiu. A tras spre casele oltenilor, și-a humit un bordei cu mâna lui. A adus cu spinarea niște uluci și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]