50 matches
-
încă din perioada domniei lui Ștefan cel Mare, aceste sate apar menționate cu dese schimbări de nume. Sunt nume împrumutate, fie de la numele sau poreclele unor moșieri importanți din zonă, fie de la diverse întâmplări cotidiene. 1. Pădureni - este fostul sat Cîrligați, datând din anul 1489, din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, geneza numelui provenind de la „cârligătura” (răsturnarea) caleștii Voievodului pe aceste locuri. Schimbarea numelor localităților a avut loc prin Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964, măsură prin care s-
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1433791342.html [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
și nepoata ei Marina Hușului. 4. Davidești - atestat documentar ca fiind așezare umană în 1640, își trage numele de la stăpânul locului, David, căsătorit cu nepoata vornicului Oană. Este poziționat geografic acolo unde pârâul Cotroceni își varsă „poveștile” în albia pârâului Cârligați, afluent pe dreapta a pârâului Sărata. 5. Căpotești - situat pe valea pârâului Buzești - afluent pe dreapta pârâului Sărata, este atestat documentar prin înscrisuri vechi ce-l menționează la anul 1555. Își poartă numele, încă de atunci, după stăpânul locurilor, în
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1433791342.html [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 97078 Wurzburg, Hessenstr. 68, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Brașov, Str. Independenței nr. 9, bl. 341, sc. A, ap. 6, județul Brașov. 60. Bita-Klag Gheorghe, născut la 5 septembrie 1948 în localitatea Cârligați, județul Vaslui, România, fiul lui Bița Neculai și Stirica, cu domiciliul actual în Germania, 88400 Biberach, Siebenburgenstr. 34, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Reșița, Str. Romaniței nr. 3, sc. 3, ap. 17, județul Caraș-Severin. 61. Bunea Virgil Ioan, născut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126071_a_127400]
-
data de 15 martie 1953 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Opriș Nicolae și Maria, domiciliată în prezent în Germania, Hamburg 60, Erich Ziegel Ringstr. 34. 58. Romascu Sofian, născut la data de 26 iulie 1946 în localitatea Cîrligați, județul Vaslui, România, fiul lui Neculai și Chira, domiciliat în prezent în Germania, Frankenthal, Hebheimerstr. nr. 44-46, Reindlandpfalz. 59. Goga Paul Adrian, născut la data de 11 noiembrie 1963 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Pavel și Maria, domiciliat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137981_a_139310]
-
enclavele aflate în interiorul acestor grupuri de parcele, Punctul fosilifer Bulz, Poiana Florilor, Poiana Tomnatec, suprafața aferentă proiecției la suprafață a Peșterii Urșilor de la Chiscau și a peșterii din Dealul Cornii, pajiștile alpine de pe versanții sudici ai Vf. Fântână Rece și Cârligatele, pajiștile aferente izvoarelor Someșului Cald, zona de pajiști alpine și jnepeniș de la vest de Vf. Coasta Braiesei, Poiana Onceasa, întreaga arie aflată la nord de valea Stanciului (ce cuprinde șaua Între Munți, Muntele Pietrele Albe și Piatră Grăitoare), Platoul Carstic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
Principalele unități de relief din România sunt Câmpia Aradului, Câmpia de Vest, Dealurile de Vest, Munții Plopișului, Munții Pădurea Craiului, Munții Bihor, Munții Zarandului și Munții Codru-Moma. Altitudine maximă: vf. Bihorul (Cucurbata Mare) 1849 m, vf. Budeasa 1790 m, vf. Cârligați 1693 m. Principalele cursuri de apă: Crișul Negru, Crișul Repede, Barcău. Principalele lacuri: Pețea (carstic și de baraj antropic), Cefa, Mădăras. Principalele râuri care traversează reginuea sunt: Punctele extreme sunt: 20°45’ long. E (Nădlac la vest) și 22°39
Crișana () [Corola-website/Science/299798_a_301127]
-
impresia unor munți mijlocii și joși, iar spre nord și sud aspectul de ansamblu este al unor culmi domoale cu interfluvii largi, uneori aproape orizontale (dealurile de pe stânga Trebișului), excepție spre limită de nord-vest (spre obârșiile Slatinei, Văii Budului și Cârligatei) unde apar câteva forme mai semețe. Fâșia de contact dintre abrupt și glacis - unde racordul se face brusc - este foarte fragmentată. Rocile slab rezistente la eroziune ale glacisului, au favorizat o evoluție a rețelei hidrografice care l-a fragmentat în
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
3 decenii, în sensul predominării anilor secetoși și creșterii gradului de torențialitate. Temperatura medie are valori de 8-8,5 °C, precipitațiile apropiindu-se de 580-600 l/m2. Zona este circumscrisa în nord de râurile Trebiș (emisar Bistrița) cu afluenții Slatina, Cârligați Negel, în est de Siret cu afluenții Bahna, Izvoarele, Cleja, Răcăciuni, Parava, Orbeni, Scurtă, Botohan, Fântânele, Contești, în sud-est de Trotuș (emisar Siret) cu afluenții Pârâul Mare și Gârbova, iar în vest - în partea sudică a depresiunii de Tazlău (emisar
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
și de sfârșit ale romanului "Ion" descriau drumul prin care se ajunge în satul Pripas, locul acțiunii. Cele două execuții par identice, desfășurându-se după un ritual comun într-un decor sinistru: „un stâlp alb și lucios, cu un braț cârligat la vârf”, groapa de la picioare, cu pamântul „deschis ca o rană gălbuie”, lumea înfricoșată din jur, gesturile mecanice ale condamnatului etc. Descrierea execuțiilor diferă însă în funcție de modul în care sunt prezentate evenimentele: moartea lui Svoboda este văzută din exterior de către
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
Florilor, Platoul Carstic Padiș, Valea Sighiștelului, Valea Galbenei, Platoul Carstic Lumea Pierdută, Peștera Ghețarul de la Focul Viu, Peștera lui Micula, Peștera Ciur Izbuc, Peștera Smeilor de la Onceasa, Săritoarea Bohodeiului, Sistemul Carstic Peștera Cerbului - Avenul cu Vacă, Vârful Biserica Moțului, Vârful Cârligați (versantul sudic), în județul Bihor și Molhașul Mare de la Izbuc, arie naturală aflată pe teritoriul administrativ al județului Cluj. Apele de suprafață ale parcului natural aparțin bazinelor hidrografice ale râurilor: În suprafața parcului, în partea nordică a munților Apuseni se
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
întreagă serie de nume de locuri care au suferit „devieri“ de același tip. Numele originar este german, Karlsbach („rîul lui Carol“ „Valea lui Carol“), dar locuitorii romîni l-au transformat în Cîrlibav (prin „modelarea“ primului formant, după toponimele frecvente Cîrlig, Cîrligați, Cîrligău etc., Cîrlogani, Cîrlomani etc.; iar a celui de-al doilea formant după numeroasele toponime terminate în -av, -ov, -avu: Morunglav, Obislav, Milcov, Bascov, Bucov, Cricov, Vicov, Oreavu, Slavu, Ilfov, Snagov, Roznov, Ostrov, Brașov etc.). Aceeași „mutație“ au suferit-o
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
dispoziție. Numărul de funcțiuni amintite sunt găsite într-o carte domnească, dată în limba română de Alexandru Iliaș Voievod în anul 1621, spune Melchisedec și era adresată „tuturor Dăbilarilor de târgul de Huși" și se referea la localitățile Plopeni, Hrubeni, Cârligați, Crețești, Rășăscii, Coziacii și Podeni, cu dispoziții să „le lase în pace satele Sfintei Episcopii" de orice angrărări. Într-o altă carte domnească, dată la 1719, de Gașpar Voievod, acesta se adresează „uriadnicului, șoltuzului și pârcălabilor de la târgul Huși" în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ce vor fi globe, ferie, să aibă treabă molitva sa Vlădica de Huși". Iar „dacă s-ar găsi niscai furi, tâlhari" să-i prindă în înțelegere cu Episcopul și să-i trimită la Domnie, pricaz valabil pentru satele Plopenii, Hrubenii, Cârligați, Crețăscii, Râșeșcii, Coziacii, Podenii, din ținutul Fălciu. „În vechime pricinile de judecată țineau mult mai mult decât astăzi, deoarece procedura de judecată era mai rudimentară și tratarea unei pricini lăsate prea mult la discreția părților". Erau procese care - pentru un
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fără veste, neprevăzut. Când visteria domnească rămânea goală, funcție de lăcomia domnilor și a vistiernicilor, pentru acoperirea golurilor se recurgea la năpaste - dări nedrepte, aruncate de visterie „peste cele regulate", numai să iasă banii. Intr-un zapis de la 1717, în documentele Cârligaților, se poate citi: „făcut-am acest zapis la mâna dumisale căpitanul Timireanu, că neaufăcut bine cu 2 lei... de ne-am plătit de o năpastă". Vorbind de Mihai Racoviță, Neculai Costin dă să se înțeleagă că „ neputându-se (cu pecetluiturile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
parte din proprietatea Rulenitoate ale mănăstirii Dobrovățul. Din județul Fălciu urmau a fi licitate: proprietatea Bunești cu Brădicești, Vărâți și Giurgești ale Episcopiei Huși; Scoposenii, Cordenii ai Episcopiei Roman; Crețeștii cu părțile din Echimănești și Crăsnășeni ale Episcopiei Huși; Ivăneștii, Cârligații și Stănileștii; Obârșenii și moșia Târgului Huși ale Episcopiei de Huși; Vicolenii a mănăstirii Agapia, parte din moșia Tătărăni a mănăstirii Galata; Zberoaia și Vetrișoaia a mănăstirii Sfântul Sava; Băltenii a mănăstirii Fâstâcii, proprietatea Elanul a mănăstirii Florești, Covasna și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Logodna apelor (1939), apoi la „Cuvântul liber”, „Vremea”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Gândirea”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Munca literară”, „Meridian” (Craiova), „Pământul”, „Litere”, „Teleormanul” ș.a. A scos, singur sau în colaborare, publicațiile „Trâmbița Teleormanului” (Salcia, 1929), „Gazeta literară a Teleormanului” (Cârligați, 1929) și „Colecția tinerilor scriitori” (Turnu Măgurele, 1933). Semnează și Const. G. Grassu-Salcia, Cezar Plopeanu, Vlad Cerbu. Din 1942 face parte din Societatea Scriitorilor Români. Cartea de început, Năvodar de stele, este ilustrativă pentru principala obsesie a liricii lui S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
arta din P. predomină absurdul, ilogicul, anormalul, elementul care șochează, după „morala” lui Urmuz din finalul prozei Plecarea în străinătate : „Dacă vreți cu toții în timpul nopții un somn în tihnă să gustați / Nu faceți schimb de ilustrate cu cel primar din Cârligați.” În numărul 16 se anunță încetarea apariției revistei, în vederea fuzionării ei cu „Contimporanul”. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289064_a_290393]
-
cu mult mai arătoasă și mai bună“ (Temeiurile gramaticii românești). „Gustul esteticesc“ va fi invocat, cum știm, și în articolul lui I. Rusu, apărut la 1838 în Foaia pentru minte. C. Negruzzi afirma, în aceeași vreme, că semnele chirilice sunt „cârligate și țapoșe“, iar Heliade vedea ironic în ele o expresie a filozofiei cinice, „cătând ca Diogen plin de noroi la frumusețele și dășărtăciunea lumei“. Cât de tributare epocii sunt asemenea aprecieri și cât de labil e, în sine, criteriul estetic
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
la frumusețele și dășărtăciunea lumei“. Cât de tributare epocii sunt asemenea aprecieri și cât de labil e, în sine, criteriul estetic, nu mai e nevoie s-o spun. Dacă în deceniul 4 al secolului XIX slovele chirilice păreau țapoșe și cârligate, asemeni chipurilor de draci zugrăvite în tinda bisericii, după 1900, într-o ambianță favorabilă evidențierii specificului autohton (curentul sămănătorist, promovarea stilului românesc în arhitectură etc.), vom asista la o arhaizare cu intenții estetice a alfabetului latin, prin imitarea formelor caracteristice
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Pojar Fundu Bourei Brânzeni Popăscu Neagu Gemenea Brohotiș Puiu Glodu Alb Budai Radu Gângu țigan Cârligeni Bujor Sandu Hotaru Lupului Buda Silvestru Hulubii negri Călinești Sima Iezerul lui Mandrea Căpăținoasa Stamate Itu lui Cataramă Cârlani Stroie popă Larga lui Labă Cârligați Șerban Leușteni Grădina lui Lazur Orgon Mănești Cățelești Știubei Mărunței Cneaza Tudor Braniștea-Popei Mandu Colțun Tatu Mitocul lui Belciug Bolboceni Marele cel Mare Moara lui Costică Cârja Ulea Mohorâți subt pădure Cornul Pietrei Vrabie Motani Costina Zahana Onești Orzeni Crângu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a intensificat schimbul de produse și s-au înființat așezări noi. De atunci datează cele mai multe sate vechi din jur: Epureni, Duda, Pâhnești, Ghermănești, Drânceni, Râșești. Pe valea Săratei (Sărății), ținutul Fălciu, au apărut noi sate răzeșești: Leoști (Cotroceni, după 1502), Cârligați (în 1540), Davidești (în 1640), Căpotești, Buburuzi (azi Ivănești), în 1580, Focșe, pe Prut, Sărata Răzești, până dincolo de Prut. Unele sate menționate în documente, în această perioadă, nu mai există sau, poate, altele și-au schimbat denumirea. Însă cea mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
comună (târgușor), așezate în partea de nord a plasei Mijlocu. Numele localității provine, se pare, de la numele proprietarului Hodco. Leoști. În județul Fălciu erau două sate cu acest nume: unul pe Crasna și altul pe Sărata, denumit și Cotroceni, lângă Cârligați și Rusca, făcând parte din comuna Șchiopeni (astăzi, în com. Pădureni). La cel de-al doilea se referă uricul lui Ștefan cel Mare din 1495. Denumirea satului provine, probabil, de la paharnicul Leoa (Leva), care avea doi frați, Șteful și Gherasim
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Prutețul se varsă în lacul lui Donici”. Pârâul Sărata izvorăște din pădurea Hușilor, pe teritoriul comunei Rusca (jud. Fălciu) și se varsă în Prut, în apropiere de Berezeni. Sărata de dincolo de Prut se varsă lângă satul Hănășeni. Trece pe lângă satele Cârligați, Leoști, Davidești, Căpotești, Ivănești etc. și se varsă în Pruteț. Pentru că în dreptul acestui pârâu, peste Prut, este un alt pârâu Sărata, în județele Bender și Ismail, care se varsă în Pruteț, este foarte greu de făcut deosebirea între ele. Locul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au fost drepte a domnii mele și supt ascultare la ocolului târgului nostru Hușului” (subl. ns.). Se pare că ocolul Huși avea o întindere mare, încă neprecizată: el cuprindea un sat în stânga Prutului, în ținutul Lăpușna, dar și Podeni, Coziaci, Cârligați, Broșteni (22 noiembrie 1629, 5 septembrie 1630), Hrubeni, Novaci, Lungeni, Lățești. Ștefan al II-lea Tomșa (1621-1623) îi întărește lui Drăgan, mare armaș, prin zapisul întocmit la Iași în 4 august 1622, părțile din satele Lungeni și Lățești și un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de retragere din fața năvălitorilor, în locuri apărate natural. Plopenii. Situat în partea de sud-est a orașului Huși, satul este străbătut de pârâul Drăslăvăț. Chiar de la înființarea Episcopiei, a intrat în patrimoniul ei. Moșia Plopeni se învecina la sud cu moșia Cârligați (astăzi satul Pădureni), la sud-est cu moșia Voloseni, la răsărit se întindea până la Pruteț, la locul numit Cotul Stejarului. Informația lui Gh. Ghibănescu, privitoare la întemeierea satului în 1592 este îndoielnică, deoarece afirmația nu are susținerea documentară („Documentele ne arată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]