50 matches
-
alte nume (jocul pur suportă această infidelitate...), alte sonorități. Și-ar mai fi de transcris un mesaj aproape electoral: ,De vreți cu toți, în timpul nopții, un somn în tihnă să gustați,/ Nu faceți schimb de ilustrate cu cel primar din Cîrligați."
Dupa masa lui Grummer by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7879_a_9204]
-
încă din perioada domniei lui Ștefan cel Mare, aceste sate apar menționate cu dese schimbări de nume. Sunt nume împrumutate, fie de la numele sau poreclele unor moșieri importanți din zonă, fie de la diverse întâmplări cotidiene. 1. Pădureni - este fostul sat Cîrligați, datând din anul 1489, din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, geneza numelui provenind de la „cârligătura” (răsturnarea) caleștii Voievodului pe aceste locuri. Schimbarea numelor localităților a avut loc prin Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964, măsură prin care s-
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
și nepoata ei Marina Hușului. 4. Davidești - atestat documentar ca fiind așezare umană în 1640, își trage numele de la stăpânul locului, David, căsătorit cu nepoata vornicului Oană. Este poziționat geografic acolo unde pârâul Cotroceni își varsă „poveștile” în albia pârâului Cârligați, afluent pe dreapta a pârâului Sărata. 5. Căpotești - situat pe valea pârâului Buzești - afluent pe dreapta pârâului Sărata, este atestat documentar prin înscrisuri vechi ce-l menționează la anul 1555. Își poartă numele, încă de atunci, după stăpânul locurilor, în
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
Logodna apelor (1939), apoi la „Cuvântul liber”, „Vremea”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Gândirea”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Munca literară”, „Meridian” (Craiova), „Pământul”, „Litere”, „Teleormanul” ș.a. A scos, singur sau în colaborare, publicațiile „Trâmbița Teleormanului” (Salcia, 1929), „Gazeta literară a Teleormanului” (Cârligați, 1929) și „Colecția tinerilor scriitori” (Turnu Măgurele, 1933). Semnează și Const. G. Grassu-Salcia, Cezar Plopeanu, Vlad Cerbu. Din 1942 face parte din Societatea Scriitorilor Români. Cartea de început, Năvodar de stele, este ilustrativă pentru principala obsesie a liricii lui S.
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
arta din P. predomină absurdul, ilogicul, anormalul, elementul care șochează, după „morala” lui Urmuz din finalul prozei Plecarea în străinătate : „Dacă vreți cu toții în timpul nopții un somn în tihnă să gustați / Nu faceți schimb de ilustrate cu cel primar din Cârligați.” În numărul 16 se anunță încetarea apariției revistei, în vederea fuzionării ei cu „Contimporanul”. M.Pp.
PUNCT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289064_a_290393]
-
întors spre el botul și a făcut ușurel: Hn-Hn! Atunci a ocolit colțul casei celei mari, la pridvor. În pridvor, în bătaia soarelui, ședea la pământ un copil străin. Era bălănel și cu ochii căprii. Ochii lui mari, cu gene cârligate, păreau ceva cunoscut, ca o amintire scufundată. Copilul acela străin, îmbrăcat cu rochiță roșie, ca să nu-l deoache nici om, nici fiară, trăgea pe Onu Bezarbarză de cap. Iar Onu Bezarbarză se afla întins pe spate cât era de lung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
-i osânda. A lovit cu inelul gongul din dreapta sa. A poruncit negrului care s-a arătat sub perdeaua de catifea să cheme pe Selim-Hafiz. Bătrânul tâlcuitor al legii Prorocului a ascultat mărturisirea domnului meu. A luat în mânile-i cu unghii cârligate cărțile aflate. S-a cufundat în cetirea lor. După cetirea lor a oftat și a tăcut. Ce spui tu, Selim-Hafiz? a întrebat împăratul. Selim-Hafiz n-avea nimic de spus. Totuși trebuia să spuie ceva, căci asta era slujba lui. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mazăre, grase negustorese și adolescenți cu chipuri imbecile. Priveam la toate cu o scîrbă distantă, ca într-o expoziție a mizeriei umane. Atîrnată de brațul unui matuf vopsit, o femeie lată în șolduri schimba ocheade cu tineri singuratici. Cu gene cîrligate și ochii eterați cochet, păpuși oxigenate mișcau ritmic din coapse, simulînd indiferența. Fete de la țară, venite la tîrg să se școlească, vorbeau gros, azvîrlind cîte un „tu” ațîțat, și se lăsau urmărite de bandele elevilor cu muzicuță. Mulțimea fîșîia lasciv
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
am apropiat, băiețelul fugi scărpinînd parcă pămîntul. O căruță mă ajungea din urmă. Duhnind a borhot, două putini troncăneau între draghini; la codîrlă, gol, bălăbănea un poloboc iar, din paie, se ițeau, cu torți de nuiele, cîteva damigene. Un bătrîn cîrligat ca un semn de întrebare îmbrățișase polobocul. Părînd adormit, din cînd în cînd căruțașul lălăia. Singur calul se îndemna în ham. La primărie mirosea a vraiște și pustiu. Împinsei cîteva uși, ca să descopăr în spatele uneia, pe care scria „Vicepreședinte” un
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
la film te-ai dus? Băiatul încuviință. Asta da, o făcuse. - Și „Fata piratului” ai citit? se grăbi Cristina să revină pe terenul slab. Da’ „Omul prost”? - !!! - Voi nimica nu citiți! exclamă dînsa cu exasperare. Cu ochi albaștri și gene cîrligate, surioara celui interogat o privea pe mica inchizitoare de jos în sus. Pe neașteptate, izbucni: - Ba! Ba! Ba! - Taci din gură. Ce, ești la tine acasă? o apostrofă domnișoara Cristina. Apoi se întoarse către prima victimă. - Tabla înmulțirii o știi
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
și da drumul până la Curte. Și, într-un rând, moșneagul Gavrilei - l-ai apucat și tu, măi Toá, că tot ești vechi - îl vede pe boier cum se slobozea din deal, din Cotu Morii : călare pe o roată, cu picioarele cârligate și mânurile întinse, boierul venea cu fierăraia scârțâind. Moșneagul cu baba erau în căruță, pe bostani. Cum s-a arătat boierul așa, îndată au sărit și și-au făcut cruce. De pe bostani, baba nu prididea la bătut mătănii. - Ce-i
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
dezastruos al capitalismului putred, descris de Marx și Lenin înainte de a deveni ei înșiși istorie, face și el ce poate pentru succesul filmului, adică o crimă după alta, care de care mai inventivă. De exemplu grăsanului de la Inspecția veterinară din Cârligați îi bagă în fund un supozitor plin ochi cu explozibil, după care, ca și cum și- ar aprinde o țigară, trece bricheta pe lângă fundul plin de volum și grăsime al victimei. Respectivul grăsan nu are încotro, explodează feeric și detectivul Puarot trebuie
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și tăcut, se legăna în ceața înserării. Stepa părăginită se desfășura nemărginită, netedă ca o foaie de hârtie de împachetat, boțită și pătată, înțepată cu copaci răzleți, desfrunziți și sfâșiați de obuze. Pozițiile se desenau ca niște dungi mohorâte, tremurate, cârligate și capricioase, fără început și fără sfârșit. În apropierea bateriei, Bologa se opri căutând, în zigzagul de șanțuri, postul cel mai înalt de observație, unde a fost și azi-noapte. Când i se păru că l-a găsit, gândurile lui trecură
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
dincolo, părinte! se auzi, foarte răgușit, glasul pretorului. Atunci Bologa, nerecunoscând glasul și vrând să vază cine a strigat, ridică fruntea și dădu cu ochii, de-abia la vreo zece pași, de un stâlp alb și lucios, cu un braț cârligat în vârf. Ștreangul se legăna puțin și legănarea aceasta îi aduse aminte cum a încercat el odinioară, cu mâinile, rezistența funiei. În lucirea albă a lemnului se deslușea ceva straniu, încît Apostol lăsă repede capul în jos. Când deschise iar
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
întreagă serie de nume de locuri care au suferit „devieri“ de același tip. Numele originar este german, Karlsbach („rîul lui Carol“ „Valea lui Carol“), dar locuitorii romîni l-au transformat în Cîrlibav (prin „modelarea“ primului formant, după toponimele frecvente Cîrlig, Cîrligați, Cîrligău etc., Cîrlogani, Cîrlomani etc.; iar a celui de-al doilea formant după numeroasele toponime terminate în -av, -ov, -avu: Morunglav, Obislav, Milcov, Bascov, Bucov, Cricov, Vicov, Oreavu, Slavu, Ilfov, Snagov, Roznov, Ostrov, Brașov etc.). Aceeași „mutație“ au suferit-o
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 97078 Wurzburg, Hessenstr. 68, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Brașov, Str. Independenței nr. 9, bl. 341, sc. A, ap. 6, județul Brașov. 60. Bita-Klag Gheorghe, născut la 5 septembrie 1948 în localitatea Cârligați, județul Vaslui, România, fiul lui Bița Neculai și Stirica, cu domiciliul actual în Germania, 88400 Biberach, Siebenburgenstr. 34, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Reșița, Str. Romaniței nr. 3, sc. 3, ap. 17, județul Caraș-Severin. 61. Bunea Virgil Ioan, născut
HOTĂRÂRE nr. 972 din 18 noiembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126071_a_127400]
-
cu mult mai arătoasă și mai bună“ (Temeiurile gramaticii românești). „Gustul esteticesc“ va fi invocat, cum știm, și în articolul lui I. Rusu, apărut la 1838 în Foaia pentru minte. C. Negruzzi afirma, în aceeași vreme, că semnele chirilice sunt „cârligate și țapoșe“, iar Heliade vedea ironic în ele o expresie a filozofiei cinice, „cătând ca Diogen plin de noroi la frumusețele și dășărtăciunea lumei“. Cât de tributare epocii sunt asemenea aprecieri și cât de labil e, în sine, criteriul estetic
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
la frumusețele și dășărtăciunea lumei“. Cât de tributare epocii sunt asemenea aprecieri și cât de labil e, în sine, criteriul estetic, nu mai e nevoie s-o spun. Dacă în deceniul 4 al secolului XIX slovele chirilice păreau țapoșe și cârligate, asemeni chipurilor de draci zugrăvite în tinda bisericii, după 1900, într-o ambianță favorabilă evidențierii specificului autohton (curentul sămănătorist, promovarea stilului românesc în arhitectură etc.), vom asista la o arhaizare cu intenții estetice a alfabetului latin, prin imitarea formelor caracteristice
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
mai redusă ca suprafață. În ea intră satele din imediata vecinătate cu orașul, depărtate de acesta la cel mult 6 - 8 km., ca de pildă: Rusca Epurenii, Volosenii, Crețeștii de jos și de sus, Bobeștii, Lohanul (Satul Nouă, ValeaGrecului, Pogănești, Cârligații vechi și noi. Mica distanță, care separă aceste sate de Huși, îngăduie ca locuitorii lor să vină aproape zilnic la oraș, aducând mare parte din laptele, brânza, ouăle, peștele și păsările, de care hușenii au nevoie. În deosebi oamenii din
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Vodă pomenește în cartea sa, dată Episcopului de Huși, Ioan, și despre „2 grădinari”. Doi ani mai târziu, o altă carte domnească împuternicește pe același Episcop „de a aduce coloniști din țerele vecine și a-i aședa pe moșia Episcopiei Cârligați”, de la Sud de actualul oraș; pentru ca, puțin mai târziu, Antonie Ruset, la 1676, să îngăduie, printr-o altă carte domnească, Episcopului Sofronie „a-și chiema o(aămeni streini de altă țeră, din țera Turcească și din țera Muntenească și din
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
sec. XIX, odată cu întețirea conflictelor dintre ruși și turci, sporirea aceasta a bulgarilor la Huși și regiunile vecine, de la Nord și Sud, devine și mai accentuată. Dovadă avem faptul că în „Condica Liuzilor”de la 1803, satele de lângă Huși, Novacii și Cârligații, ca și Murgenii, de din jos de pe Elan, aveau mulți bulgari, iar drept completare, în „Recensământul bulgarilor din Bugeac, alcătuit în luna Octomvrie anul 1811”, satele Peicanii și Popenii, tot de pe Elan, sunt trecute ca având, primul 98 și al
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și aproape întreg cuprinsul actualei mahalale „bulgari”, iar grupurile venite după 1828, au ocupat toată partea de jos a acestui cartier. Cât privește cele câteva familii de bulgari, venite la oraș, în urma reformei agrare de la 1862, din satele: Plotunești, Novaci, Cârligați, Grumezoaia, Berezeni, etc., s-au răspândit în masa bulgărească deja existentă, acolo unde au găsit loc liber sau la marginea cartierului acestora. Dintre cele trei răstimpuri, cel mai mare procent de bulgari cred că a venit la Huși după răpirea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
venit de 14200 leiă; moșia târgului Huși și cele alăturate, arendată paharnicului Mihail Lari până la 23 aprilie 1847 (venit de 71000 lei); moșia Stănilești, arendată căminarului Panaite (Panaitache) Panu până la 23 aprilie 1846 (venit de 7100 lei); moșiile Ivănești și Cârligați (Pădurenii de astăzi, județul Vasluiă, arendate banului Grigorie Butucea până la 23 aprilie 1846 (venit de 7100 lei); moșiile din Basarabia: Obileni, Cotiujeni și Dobcenii, „ unite într-un hotar, care se numesc și Cotu Morii, Ciorăști, Vrăbienii, Colcia, Frasinii, Tălăeștii și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Pojar Fundu Bourei Brânzeni Popăscu Neagu Gemenea Brohotiș Puiu Glodu Alb Budai Radu Gângu țigan Cârligeni Bujor Sandu Hotaru Lupului Buda Silvestru Hulubii negri Călinești Sima Iezerul lui Mandrea Căpăținoasa Stamate Itu lui Cataramă Cârlani Stroie popă Larga lui Labă Cârligați Șerban Leușteni Grădina lui Lazur Orgon Mănești Cățelești Știubei Mărunței Cneaza Tudor Braniștea-Popei Mandu Colțun Tatu Mitocul lui Belciug Bolboceni Marele cel Mare Moara lui Costică Cârja Ulea Mohorâți subt pădure Cornul Pietrei Vrabie Motani Costina Zahana Onești Orzeni Crângu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a intensificat schimbul de produse și s-au înființat așezări noi. De atunci datează cele mai multe sate vechi din jur: Epureni, Duda, Pâhnești, Ghermănești, Drânceni, Râșești. Pe valea Săratei (Sărății), ținutul Fălciu, au apărut noi sate răzeșești: Leoști (Cotroceni, după 1502), Cârligați (în 1540), Davidești (în 1640), Căpotești, Buburuzi (azi Ivănești), în 1580, Focșe, pe Prut, Sărata Răzești, până dincolo de Prut. Unele sate menționate în documente, în această perioadă, nu mai există sau, poate, altele și-au schimbat denumirea. Însă cea mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]