11 matches
-
Elena Neacșu Publicat în: Ediția nr. 2225 din 02 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Mămăliga-soarele ce ne-a mai rămas din câmpia unde-am făcut ochi- (au avut grijă coroporațiile străine s - acapareze tot!) n-o mai trântim fierbinte pe cârpătorul de lemn, nu, ci o așezăm frumos pe farfurie... n-o mai tăiem cu ața, cum făcea bâna, nu, acuma o tăiem cu lingura ca-n Franța, așa ar fi de bonton... Fățarnici din scutece, am ajuns să ne fie
SNOBISM de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1486067173.html [Corola-blog/BlogPost/377549_a_378878]
-
Elena Neacșu Publicat în: Ediția nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Mămăliga-soarele ce ne-a mai rămas din câmpia unde-am făcut ochi- (au avut grijă concernele, coroporațiile s- acapareze tot!) n-o mai trântim fierbinte pe cârpătorul de lemn, nu, ci o așezăm frumos pe farfurie... n-o mai tăiem cu ața, cum făcea bâna, nu, acuma o tăiem cu lingura ca-n Franța, mă rog, așa e de bonton... fățarnici din scutece, am ajuns să ne
SNOBISM de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1485315282.html [Corola-blog/BlogPost/377546_a_378875]
-
în colțul bătăturii Lenicăi. Strigă încet, peste gard: - Lenică! - Ce, fa, țaică? răspunse Lenica, din pragul cuniei. - Vezi că avem niște treabă. Să vii fuga, că te cheamă. - Aha. Viu acu'. * Anica reteză câteva căpățâni de varză, din oboraș. Puse cârpătorul jos, în cunie, și începu să toace varza cu barda. Șade în genunchi și toacă varza, ca și când ar toca foi, la rațe. Apoi, o pune pe măsuța rotundă, cu trei picioare. Lenica aduse, din tinda beciului, oalele cele mari de
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_trilo_ioana_stuparu_1383638612.html [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
ei, iar corturile adăposteau 15 suflete. Toți puradeii erau sub zece ani, iar baba, care era cea mai bătrână, avea, după spusele ei, 35 de ani. Când mâncarea fu împărțită în trei talere de tablă și mămăliga răsturnată pe un cârpător și tăiată cu o ață în porții pe numărul de mâncători câți erau, starostele rosti rugăciunea, se închinară și se așezară pe jos să mănânce. - Da, bine, Brio! se răsti Gheorghe de unde sta pirandei lui. Pe fata aia n-o
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495208302.html [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
răzbește, laia se întoarce acasă, pe drumul mult mai cuminte de-a lungul căii ferate. După ojină, strada cu castani bătrâni își schimbă funcțiunea și devine, pe rând, teren de fotbal, de tenis de picior, de tenis de câmp cu cârpătoare la început, apoi, în faza mai sofisticată, cu rachete cumpărate de la „Iepurașul” din centru. Partea găștii neprinsă în activitățile sportive amintite își așteaptă rândul jucând pe iarbă camps, șaișase, popa-prostu’. Câteodată se migrează in corpore în curtea de la Generală 2
Elogiul maidanelor by https://republica.ro/elogiul-maidanelor [Corola-blog/BlogPost/338233_a_339562]
-
brăduț, împrăștiind în toată încăperea mirosuri proaspete, plăcute. Pomul Crăciunului așa se punea pe vremea aceea, oamenii văzând în desenul laturilor sale întruchipată Sfânta Treime, însemnul vieții veșnice a lui Hristos. Pe măsuța rotundă din mijlocul odăii, aburea pe un cârpător nou o mămăligă aurie. Alături ademenea prin miroasele folosite o strachină de sarmale tocmai scoase de sub țest. Dintr-o cană smălțuită se ridica parfumul vinului taman adus din beci. O ulcică adăpostea cu fală mai multe linguri de lemn alb-strălucitoare
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1482660342.html [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
Așternu dinaintea fiecăreia câte o strachină de Hurezu, linguri și furculițe pentru câte eram, iar în mijoc așeză un castron cu saramură de pui garnisită cu ardei roșii copți. Deoparte și de alta felului puse în așteptare pe câte un cârpător o pâine azimă cât roata carului caldă și o mămăliguță aburindă în care crestase deja cu ața felii groscioare. După ce ne urase un S-aveți poftă! se-nclinase a recunoștință că mâncam din cele aduse și plecă tot de-a-ndărătelea. Eu
CAP COMPAS RÂVNITA... de ANGELA DINA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1469337107.html [Corola-blog/BlogPost/385188_a_386517]
-
4 m, îmbrăcăminte din pământ"; - la poziția nr. 56, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "drum agricol de exploatație - Valea Dobrii", iar coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "Sat Orăștioara de Jos limita sudică a satului până la tarlaua Cârpătoare, lungime 900 m, lățime 4 m, îmbrăcăminte din pământ"; - la poziția nr. 57, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "drum agricol de exploatație - După Ogrăzi", iar coloana nr. 3 va avea următorul cuprins "Sat Orăștioara de Jos de la limita
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230300_a_231629]
-
ta, că de-aia ai luat-o. - Nu, că ea doarme la Mitru lui Ciugulea, Cum să mă ating eu de ea? - Dar tu știi când pleacă noaptea, Simți? - Sigur că simt. - Și n-o-ncui pe dinafară, nu răzmezi cârpătorul în ușă? - Păi, ce-am eu cu ea? - Ptiu! Bată-te să te bată, dar căciulă-n cap ai? Până la urmă, nevasta stătea mai mult la celălalt, Mai trecea doar din când în când pe-acasă, noaptea, De formă, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
o gură de rachiu Înmuiat și Îndulcit din timp, Își confecționa o țigară și ieșea În curte să se ocupe de animale: două bivolițe, din care una aproape totdeauna "cu lapte”. Venea În casă doar când mămăliguța era turnată pe cârpătorul de pe masă și aștepta să fie Împărțită mâncătorilor totdeauna flămânzi. Ne urcam apoi rapid În carul pregătit cu de toate (unelte, mâncare, apă, haine pentru o eventuală ploaie etc.) și plecam pe la unchiul Milian și de acolo, ambele familii, la
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
mărul (melum), părul (pirus), cireșul (cerisius), prunul (prunus), piersicul (persicus), nucul (nux-cis), alunul (aluna), gutuiul (cutoneus), corn (cornus), pomăt (pometum). Alți termeni: moară (mola), a pisa (pinsare), piuă (piela), făină (farina), a cerne (cernere), ciur (cibrum), apă (aqua), aluat (allevatum), cârpător (crepatorium) sau țest (testum), coacere (coquere), cuptor (coctorium), pâinea (panis-em), plăcintă (placenta), vărzare (viridiaria), păsat (quassatum). Păstorit și creșterea animalelor: oaie (ovem), miel (agnellus), berbece (vervecem), arete (arietem), capră (capra), ied (haedus), bou (bovis), vacă (vacca), vițel (vitellus), taur (taurus
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]