6 matches
-
ciufi de pădure, huhureze, ulii, ciocănitori pestrițe, pițigoi, cinteze, codobaturi, gaițe, coțofene, cuci, dumbrăvenci, porumbei și sitari. Stepa are o faună alcătuită mai ales din rozătoare, dintre care cel mai reprezentativ este popândăul. Mai apar: hârciogul, șoarecii de câmp și cățeii-pământului. Animalele mai mari sunt: lupul, vulpea, viezurele, dihorul de stepă, dihorul pătat. Dintre păsări se întâlnesc: ciocârlia de câmp, ciocârlia mare, prepelița, graurul, dumbrăveanca, cioara, stăncuța ș.a.m.d. Dintre reptile apar: năpârcile, șerpii de casă, șopârlele agile, gușterii, broaștele
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
în curgerea curgerii. / Punct." («Poarta paradoxală» - BalP, 174). Poetul traversează foarte atent spațiile mitice, surprinzându-le miraculoasele „zone inedite“ și „magnetizându-le“ apoi liric, întru catharsis, urmează traseele misterice / inițiatice ale Făt-Frumosului, până în „mumele“ ideilor și ale nașterilor / morților: "Greul, cățelul-pământului se simte pe el însuși ca o apăsare și răzbit de propria sa greutate, începe să latre în hohotul unei inimi. Aici era zborul, aici fusese căderea, nemișcarea doarme la mijloc ca o fântână cu cumpănă. Aud un cal galopând
Cezar Baltag () [Corola-website/Science/299724_a_301053]
-
la circa 8 cm în lungime. La vârsta de 4-6 săptămâni părăsesc cuibul. În România trăiesc două specii - orbetele mare ("Spalax leucodon") și orbetele mic ("Spalax microphthalmus") - răspândite în Câmpia Transilvaniei, în Câmpia Dunării, în Bărăgan și în Dobrogea; (popular) cățelul-pământului sau țâncul-pământului.
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
ce plăti lun trașul și vor umbla desculți prin mărăcini în veac uitat. (Gh.F.C.) Rudele mortului se duc a doua zi după înmormîntare să tămîieze mormîntul, să-l stropească cu apă și să aprindă o lumînare, ca să-l îmblînzească pe cățelul-pămîntului, să nu-l latre pe nou venitul între morți. (Gh.F.C.) Morții prost înmormîntați o duc rău pe lumea cealaltă. (Gh.F.C.) Cine bea din craniu de om se tîmpește. (Gh.F.C.) Cui bea apă din scalda mortului îi piere pofta de cele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cuci. Din păcate turturelele au dispărut prin anii 60, eliminate de guguștiuci, păsări mai mari și mai agresive. Prigoriile și gaițele sunt ceva mai rare, dacă nu cumva au și dispărut. Mamiferele sălbatice includ de la șoareci ce câmp, guzgani, popândăi, cățelul-pământului, cârtița, hârciogul, iepurele, până la nevăstuică și dihor, ca să amintim și carnivorele, apoi mai apare uneori șacalul, venit de peste Dunăre, precum și vulpea.S-ar putea să reapară mistreții, poate și căprioarele; lupii - mai puțin probabil.Ariciul și viezurele se întâlneau mai
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
de hrană lățindu-se peste tot o nemulțumire difuză și abandonându-se nădejdea într-o ambianță schimbată în bine. Dar sub un soare crud, pe lângă maluri galbene, se adunară Vacile-Domnului, gâzulii roșii cu puncte negre, stoarse din țărâna Baisei, iar Cățeii-Pământului, care toată iarna treieraseră grâul trecutului burghez, în arii secrete, își reluară hârjoana, pe înverzite curbe de nivel. În pârloaga Baisei, necultivată cu plugul de la începuturile lumii, trezită la această viață de noua orânduire socialistă, venită de la Răsărit, pepenii, semănați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]