68,811 matches
-
au învățat toți cei de față pe de rost, și-a dus fluierul iubit la buze și a scos din el o veche melodie iudaică, trezind în spectatorii vrăjiți înălțătoare sentimente de înfrățire între popoare (vă atrag atenția să nu cădeți în cursă: sînt ironică!) în sfărșit liberi... pe Dunăre în jos, pe un mal frumos, pîlcuri de ciuperci prin burnița călduță, cîntînd mergem fericiți ca nomazii la Hundertwasserhaus, (Casa Hundertwasser) care înghite în hohotul ei de rîs pantagruelic tot barocul
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
Gabriel Liiceanu M-a impresionat teribil, când am citit-o prin anii '70, o poveste a lui Mŕrquez în care era vorba despre un înger căzut în curtea unui țăran. Și pe care țăranul, inventiv, îl închide într-un țarc și percepe taxă de vizionare. Pentru țăran, valoarea optimă de întrebuințare a îngerului era pitorescul lui. Vargas Llosa a sosit în România sâmbătă 17 septembrie, către
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
Și apoi îi spun ce mi-a trecut prin minte atunci când l-am văzut la aeroport, povestea cu frumusețea zeului în crepuscul. Și deodată, masca superbiei pe care o ținuse trei zile pe chip, masca celebrității sigure de ea, îi cade. Și, cu o tristețe în glas pe care nu o au decât cei care, condamnați la propria lor ispravă, sunt învinși de propria lor măreție, îmi spune: , Dar sunt atât de bătrân, Gabriel, atât de bătrân!"
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
era o bătălie estetică, a ,cuvintelor frumoase" împotriva ,cuvintelor urâte". Nu, era o bătălie între realități. În spatele fiecărui cuvânt se ascunde ceva plin de semnificație. Ceva pentru care poți omorî. Se ascund ambiții, pofte, dorințe, posesiuni. În abstracțiunea lor, cuvintele cad, asemenea pietrelor tombale, peste realități concrete. Trebuie să se întâmple câte o nenorocire, pentru ca să ne dăm seama de importanța acestei stranii invenții. De pildă, cuvântul ,proprietate". De când au pus mâna pe putere, comuniștii n-au avut dușman mai mare. ,Proprietate
Furtul, ca artă frumoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11223_a_12548]
-
într-adevăr, o utopie. O utopie a leneșilor și a hoților. Când, prin modificarea legii, molatecul cuvânt ,ocrotește" a fost înlocuit cu mult mai fermul ,garantează", lumea a ieșit, triumfalist, la un șpriț, convinsă că ultima redută a comunismului a căzut. Ei bine, lucrurile nu stau chiar așa. A pune o placă pe un zid și a proclama că în interior se află cea mai importantă fabrică producătoare de tehnologie IT nu înseamnă absolut nimic, dacă înăuntru nu se produce chiar
Furtul, ca artă frumoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11223_a_12548]
-
în care Cântarea României renaște sub înfățișarea noilor ofensive ale culturii de masă, un amestec bizar de americanism periferic, de manelism interlop și de insolență analfabeto-narcomană, în care oamenii de afaceri sînt complet dezorientați în relația cu bunurile simbolice și cad victimă impostorilor de tot felul și nenumăraților colportori de falsuri, în care fosile ale proletcultismului și tot felul de specialiști improvizați sînt consultați cu naivitate ca adevărate oracole, Victor Florean a știut să-și apropie un specialist adevărat și să
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
stinghereala în traiul conjugal deoarece e conștient că nu se poate dărui integral sentimentului, că nu e la înălțimea misiunii de bărbat. Nu e bun pentru rânduiala casnică și paternă. În însemnările zilnice discută despre trebuințe viscerale, despre înclinațiile pederaste. Cade un văl și criticii, profitând de destăinuirile sale, s-au încumetat să privească din altă perspectivă Moartea la Veneția . Transpare evident o legătură între frumosul Tadzio, care exercită o seducție la care nu se poate opune și junii chelneri din
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
masca tristeții, lumina cumplită a peisajelor lui, floarea-soarelui - exaltată, chiparoșii contorsionați, corbii funebri. Octavian Paler este toată vremea în conflict acerb cu egoul său, pe care-l învinovățește de toate frustrările și eșecurile lui, cu care însă, vrând-nevrând, trebuie să cadă la învoială și să se împace, cât cum, cu sine însuși. Astfel reiese din Autoportret într-o oglindă spartă. Cartea însemnează mai multe lucruri: este, mai întâi, un fel de jurnal, deci o defulare, o mărturisire, apoi o clasificare și
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
în societatea românească, dacă autorul ar fi optat pentru calea dreaptă, explicită, a eseului. Acceptînd definiția clasică, potrivit căreia romanul este construcție și personaj, se observă cu ușurință faptul că, la cele mai multe dintre romanele lui Dan Stanca, miza autorului nu cade nici pe construcție, nici pe personaj, ci pe ideile și intepretările naratorului la adresa faptelor și concepțiilor personajelor. De aici caracterul cvasi-eseistic al acestor romane. Mila frunzelor este, pînă în prezent, cartea lui Dan Stanca cea mai apropiată de noțiunea de
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
leac, și repeți asta mereu, pînă la istovire și pînă la resemnare, fără să-ți dai seama că deja ai trecut într-o stare care e opusul oricărei resemnări, dar și al oricărei ,gîndiri pozitive". Și astfel, deși disperat și căzut de tot, începi să ai o certitudine clară, certitudinea că viața asta e absurdă, de o absurditate clară, completă și compactă, și că tot ce poți face în ea e să găsești un mod de a-ți institui tu însuți
Nuanțele deznădejdii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11259_a_12584]
-
însuși dezastrul l-a înființat. Pentru Noica, orice pierdere suferită într-un plan poate aduce un cîștig în altul, totul reducîndu-se la putința de a vedea planurile. Așa se face că cel care se prăbușește în cursul unui dezastru nu cade din cauza dezastrului, ci din cauza deznădejdii ulterioare, și asta pentru că, singularinzîndu-și deznădejdea, o absolutizează: nu mai poate vedea nimic dincolo de ea, nu mai poate s-o pună în relație cu nimic, adică nu o mai relativizează. De aceea, oamenii se surpă
Nuanțele deznădejdii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11259_a_12584]
-
n-au amintiri. Mai mult, ,oglinzile pustiesc amintirea: cel mai greu este să-ți aduci aminte chipul tău de odinioară în timp ce te privești într-o oglindă, văzîndu-te cum ești acum, cel rămas din tine însuți, irecompozabil, pierdut în timp și căzut în clipa acelei oglinzi." De-asta spun că nu de tristețe-i vorba - pentru ea ar fi nevoie de continuitate și de ruptură, nu de funigei plutind în apă - ci de un soi de nostalgie exfoliată, straturi-straturi, ca perspectiva oglinzilor
Ape-ape by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11250_a_12575]
-
de-a te vedea cum (mai) arăți. Și riscul de-a fi, oriunde mergi, văzut, chiar dacă nimeni nu poate face acea imagine să stea. Au, oglinzile lui Petru Creția, întunecate, incandescente, limpezi, zaharisite, ceva de stele căzătoare. De stele care cad în apă. ,Și să rămînă din noi, în zilele și în nopțile timpului, o urmă cît de ape albe în ape, cît de goale oglinzi în oglinzi." Adică nimic. Dar un nimic fistichiu, pe care să-l poți, oricînd, privi
Ape-ape by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11250_a_12575]
-
familiarizare deplină cu istoria civilizației, cu modul de viață al oamenilor dintr-o anumită perioadă cu nivelul tehnologic, cu formele organizării statale și cu ideile care circulau în urmă cu un mileniu. Altminteri, riscul autorului unei asemenea cărți de a cădea în ridicol devine imens. Cu cel de-al șaselea volum din această saga a umanității (precedentele romane ale seriei au fost Anabis, Ecce Homo, Oul de aur, Mîna albă, Vara rece), Axa lumii, atinge perioada din jurul anului 1000. Ne aflăm
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
costumele vremurilor la cărți poștale, pot da o imagine despre ce și cum a fost un oraș de cînd se știe pînă a intrat într-o ,prefacere". Care, însă, nu te-ademenește să te uiți pe cer, că poate-poate îi cade steaua. Nici gînd, stă bine, sau de asta reușește să ne convingă Dan C. Mihăilescu, fără poze și planșe color, dar cu o vervă care stropește și contaminează. O vorbire (scrisă...) în treizeci și trei de episoade, de pe urma căreia rămîne dorul după
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
Festivalul trebuie continuat, să începem prin a alcătui un comitet de organizare. Anul acesta, toată treaba au făcut-o Irina Horea, chiar înainte de a fi numită secretar al U.S.R. și Gabriela Vișan, ambele cu solidă cunoaștere a felului cum se cade organizat Festivalul, în urma experienței acumulate la edițiile anterioare, ajutate, desigur, de secretara președintelui, Adriana Stoica, prezență inconturnabilă, din păcate pentru ea. Le mulțumesc tuturor, înainte de a merge mai departe, și le promit că, în 2006, nu vor mai fi singuri
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
azi. Grama nu mai adusese niciodată extemporalele, să vedem notele, ca de obicei. Toți le reclamau, dar el se făcuse că uitase de ele. Sunt sigur că din cauza mea, a blasfemiei mele, din delicatețe. Dacă părintele mai trăiește, și-i cad sub ochi aceste rânduri, îl rog să mă ierte. Nu am uitat nici vorbele lui, la despărțirea de clasa noastră, a opta, în pragul bacalaureatului: Cei ce neagă cu tărie, cu atât mai vârtos vor crede cândva. Și mă privise
Ecou îndărăt by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11301_a_12626]
-
praful/ și toate firimiturile de pâine/ și până ce podelele se rulează în mijlocul încăperilor ca niște covoare" (Poem pentru MhM, 3); ,inspir cu putere: toate obiectele se înclină către fața mea/ gata să-și piardă echilibrul./ expir scurt și precis: lucrurile cad în cealaltă parte/ și se fac țăndări./ (...) mă întorc într-o parte și imediat se face gaură în pământ/ mă întorc pe o mie de părți dar parcă de o mie de ori/ aș întoarce în tigaie un pește mare
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
iar poetul se încurcă în atâtea fire, amestecându-le și mai rău. Limita de jos a volumului fiind atinsă printr-o uimitoare, aproape comică... ploaie de purceluși: ,îmi pândesc mișcările cu mișcări ademenitoare/ în vreme ce în mijlocul cerului/ necontenit/ puii de porc cad din mama tuturor porcilor/ până ce se înnegrește aerul" (Poemul de vară). Se pot furniza destule exemple negative. Cum se explică însă ocurența lor, date fiind evidentele calități ale tânărului poet? Aș spune că Dan Coman forțează uși pe care tocmai
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
cu aceeași măsură a crimelor săvîrșite de fasciști și de comuniști. Dificultățile pe care le întîmpină Monica Lovinescu pentru a reintra în posesia casei părintești, chiar și după schimbarea de putere din 1996, în pofida abuzului judiciar evident căruia i-a căzut victimă mama sa, dă o idee despre relativismul sistemului juridic românesc și, în fond, despre fragilitatea democrației instaurate după căderea regimului Ceaușescu. Deși beneficiază de serviciile unuia dintre cei mai importanți avocați ai momentului respectiv - regretatul, astăzi, Doru Cosma - Monica
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
găsise în comentariul făcut de poetul însuși pe marginea unui rondel de Macedonski (în Afinități selective) o admirabilă exprimare valabilă inclusiv autorului Simplerozelor. Iat-o: ,un joc aproape gratuit (și delectabil) al propriei lui civilizații." Unde, spun eu, accentul nu cade atît pe ,joc", cît, mai ales, pe această ,proprie civilizație". Tehnica (joculară) a fost remarcată cu asupra de măsură, versurile lui Șerban Foarță fiind, practic, exemplificări obligatorii în dicționarele de figuri de stil la rubricile despre gama eufoniilor, aliterație, omofonie
Ceci n'est pas une poésie! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11316_a_12641]
-
Se poate. Nu zic. Altceva însă mă preocupă pe mine. Pe mine mă bate un gând mult mai grav, mult mai primejdios decât faptul de a fi prea trufaș. Trufia, totuși, până la un punct, nici nu prea strică. Asupra mea cade, piezișă, umbra unei idei de-a dreptul îngrijorătoare... Se spune că firea unui astfel de ins moale, în fond, ca o șină de cale ferată la 42 grade C plus, dar care se crede un posibil Cezar, măreț, dur, inflexibil
Căldură mare, deși veche by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11346_a_12671]
-
Roma-Bari, 1983, pp. 453-457. 34 Ibid., pp. 145 e 173. 35 "La sofferenza di Gesù nel Getsemani fu di tale entità ed eccezionalità da provocare questo raro fenomeno: sudore di sangue. Sangue di Gesù che affiora sul suo volto e cade în terra; sangue che è un'altra - o l'identica - manifestazione del rinnovato 'sì' di Gesù al piano di redenzione del Padre e che și sparge già a remissione dei noștri peccati, anticipando la Croce", così Javier Echevarria, cît., p.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ne fosse rimasto almeno ai suoi occhi lontano 28. A restarne imbrigliato è în realtà îl Moro stesso, proprio nell' inverare îl luogo comune dell' iracondia 'moresca': "A queste parole più irato rispose îl moro" (ivi). Mă la vera svolta cade nel punto în cui l'Alfieri, come argomento decisivo per far esplodere la gelosia del Capitano, insinua che Disdemona lo avesse tradito perché le era "venuta a noia questa vostra nerezza" (23): perché stâncă, insomma, del suo essere Moro, si
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pe muchie de cuțit, si, în general, imprevizibile. Rușii au folosit din plin strategia faptului împlinit, s-au aliat cu cei puternici pentru a fi puternici, au rămas fermi în dezideratele lor de mare putere care, în ultimele secole, a căzut totdeauna în picioare, împărțind cu marile puteri ale lumii puterea deciziei strategice și folosindu-se totdeauna, în interes propriu, de dreptul de veto. Faptul că Rusia s-a reînarmat și a trecut la o ofensivă strategică în superioritate tehnologică și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]