141 matches
-
Fata i-a prins capul în brațe l-a sărutat, iar Trotinel a mai nechezat odată scurt și i-a zis: -Hai, tânără mireasă urcă în spinarea mea că te voi duce ca gândul la nunta ta și a lui Căiță, viteazul nostru rege. Și astfel au plecat la drum. Când au ajuns la poarta pustiului, s-au întâlnit cu primele păsări care până atunci nu aveau voie să zboare pe deasupra acelui teritoriu, s-au întâlnit cu diferite animale ce înaintau
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
lui Dardailă așteaptă la poarta iadului. Noi am trecut prin noapte și prin zi, Acum suntem la sfârșitul celei de a opta nopți și nu va dura mult până când sfântul soare ne va călăuzi drumul spre casă..... Nu a terminat Căiță să-și spună gândul că, dintr-o dată norii s-au risipit, ziua le-a dat binețe, iar raze blânde și mângâietoare de soare le-au strălucit calea. Fata pustiului, l-a rugat pe Trotinel să se oprească pentru că are să-i
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
gândul că, dintr-o dată norii s-au risipit, ziua le-a dat binețe, iar raze blânde și mângâietoare de soare le-au strălucit calea. Fata pustiului, l-a rugat pe Trotinel să se oprească pentru că are să-i spună ceva lui Căiță. -Înălțimea ta, spune ce să fac acum pentru a-mi arăta recunoștința că mi-ai salvat viața. De acum, cât voi trăi te voi sluji cu nețărmurită credință. Nu ți-am spus asta până acum, fiindu-mi frică de Dardailă
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
că nu va muri. Acum sunt pe deplin sigură, de aceea restul vieții îl depun la picioarele tale. La auzul acestor vorbe, grupul s-a oprit în loc, au aplaudat, s-au sărutat, au cântat și din inimă s-au bucurat. Căiță s-a apropiat de Trotinel, apoi a zis către Fata pustiului: -Nu te voi obliga să faci nimic deosebit. Numai dacă vei vrea, să fii mireasa mea. Fata a descălecat de pe Trotinel, s-a apropiat de Căiță și a început
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
s-au bucurat. Căiță s-a apropiat de Trotinel, apoi a zis către Fata pustiului: -Nu te voi obliga să faci nimic deosebit. Numai dacă vei vrea, să fii mireasa mea. Fata a descălecat de pe Trotinel, s-a apropiat de Căiță și a început a-l săruta, în timp ce zicea: -Da, da, da, și vocea ei răsuna departe. S-au îmbrățișat îndelung, apoi au continuat drumul pe jos. Trotinel, s-a apropiat de ei, zicându-le: -Urcați aici în spinarea mea, presupun
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
aici în spinarea mea, presupun că abia așteptați să stați amândoi îmbrățișați. A mai trecut o bună bucată de vreme și străbătând cele șapte țări și mări au ajuns acasă, cu toții sănătoși și voioși. Când i-a văzut, moșul lui Căiță s-a bucurat mult pentru că, deși la început jinduise la averea nepotului, de atâta muncă și fără un pic de ajutor, îi părea rău. Se ruga mereu la biserică să i se întoarcă nepotul mai repede acasă sănătos. Căiță s-
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
lui Căiță s-a bucurat mult pentru că, deși la început jinduise la averea nepotului, de atâta muncă și fără un pic de ajutor, îi părea rău. Se ruga mereu la biserică să i se întoarcă nepotul mai repede acasă sănătos. Căiță s-a căsătorit cu Fata pustiului și la nunta lor a venit lume peste lume, vietăți ale pământului și de dedesubtul acestuia. Au sărbătorit împreună șapte zile și șapte nopți. Mirii au trăit împreună în dragoste și fericire timp de
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
și șapte nopți. Mirii au trăit împreună în dragoste și fericire timp de șapte sute șaptezeci și șapte de ani, nu au avut copii și toată averea au lăsat-o stră, stră, strănepoților celor din grupul care l-au ajutat pe Căiță să-și salveze consoarta din ghearele lui Dardailă și al Siungurătății. URIEȘII Pe locul numit URIEȘ situat între Cristinești și Dragulea, în vreme de mult apusă a trăit comunitatea Urieșilor. Această comunitate se ocupa cu agricultura, cultivând pentru consumul propriu
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
pus pe seama divinității. Palpitațiile, strănutul, sughițul, țiuiturile din urechi, zbaterea unui ochi, fiorul etc. sunt tot atâtea semne care pot vesti întâmplări sau evenimente fericite sau nu. La fel sunt și semnele din naștere. Dacă un copil se năștea cu căiță 72 pe cap, era un semn că se va transforma în moroi, strigoi sau chiar vrăjitor. În unele zone se credea, dimpotrivă, că este un semn de noroc. De exemplu, "În Țara Românească asemenea se crede că copilul care se
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
era un semn că se va transforma în moroi, strigoi sau chiar vrăjitor. În unele zone se credea, dimpotrivă, că este un semn de noroc. De exemplu, "În Țara Românească asemenea se crede că copilul care se va naște cu căiță pe cap, va fi norocos. Acea căiță însă să se usuce și să se lege la gâtul copilului, din când în când fiind bună de deochi. În alte părți, tot în Țara Românească, din contră, se crede că copilul care
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în moroi, strigoi sau chiar vrăjitor. În unele zone se credea, dimpotrivă, că este un semn de noroc. De exemplu, "În Țara Românească asemenea se crede că copilul care se va naște cu căiță pe cap, va fi norocos. Acea căiță însă să se usuce și să se lege la gâtul copilului, din când în când fiind bună de deochi. În alte părți, tot în Țara Românească, din contră, se crede că copilul care se naște cu căiță pe cap, după
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fi norocos. Acea căiță însă să se usuce și să se lege la gâtul copilului, din când în când fiind bună de deochi. În alte părți, tot în Țara Românească, din contră, se crede că copilul care se naște cu căiță pe cap, după moarte se va face strigoi"73. În spațiul nord-european prezența acestei membrane era socotită un semn al nașterii unui vrăjitor sau se credea că poate conferi celui ce o păstrează peste timp capacitatea de a se face
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cu ele povara stigmatului fizic (fie că este înnăscut, fie că este dobândit) sau psihic (epilepticii, nebunii). Stigmatul devine un semn al unei predispoziții către practicile divinatorii, magie și vrăjitorie. De exemplu, în multe din credințele popoarelor, copilul născut cu căiță pe cap poate deveni strigoi sau vrăjitor. Michel Foucault 205 scria în 1972 că nebunia a fost definită și tratată ca o boală numai din secolul XIX. Până atunci, nebunii erau reprezentați ca fiind posedați, profeți sau oameni care aveau
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Folclor, Cluj, I, 1932; I.-A. Candrea, Folclorul medical român comparat. Privire generală. Medicina magică. București, Ed. Casa Școalelor, 1944; V.M. Ungureanu, "Contribuții la studiul "terapeuticii" prin onomastică la români", în vol. Studii de onomastică, IV, Cluj, 1987 etc. 72 Căița desemnează, în satul tradițional românesc, membrana amniotică ce învelește capul unor copii la naștere. 73 G.S. Ionescu, Mică colecție de superstiții populare române, apud S. Florea Marian, Nașterea la români, ed. cit., p. 47. 74 Auguste Bouché-Leclercq, op. cit., p. 145
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Dacă pomul nu mai mere/ Fătul scage tăt și piere" (p.143). 250 Mai multe amănunte despre unele ipostaze ale pomului în ritualurile de înmormântare în S. Florea Marian, Înmormântarea la români, ed. cit. 251 Mai multe amănunte despre prezența căiței la naștere în S. Florea Marian, Nașterea la români, ed. cit. 252 Valer Butură, apud Antoaneta Olteanu, Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, ed. cit.,. " Se credea că numai dobitoacele văd vântul, că ele "îs curate", nevinovate. Pentru aceea își
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
copii care mureau la naștere și se credea că ele ar putea fi vrăjitoare care, În mod deliberat, omoară copiii pentru ospețe canibalistice sau pentru a le folosi rămășițele În prepararea de alifii cu puteri oculte. Placenta, cordonul ombilical și căița puteau fi utilizate pentru lucruri vrăjitorești (M. Mauss, H. Hubert, 1996, p. 114). Un alt factor esențial este zvonul. Așa cum arată P. Stewart și A. Strathern (2004), atribuirea vrăjitoriei este strâns asociată mecanismelor comunicării interpersonale, ale fabricării unor versiuni distorsionate
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]