33 matches
-
tretilogofătul Gheorghe, să rezolve pricina de judecată dintre logofăt Ioniță Glogoveanu și Nistor Burileanu, pentru părți din hotarele moșiilor Degerați, Prunișor și Ercea, tranzacționate anterior între cei doi. În iunie 1800 cei doi întocmesc cartea de hotărnicie cerută - autentificată de Căimăcămia Craiovei și dau o primă rezolvare a acestui litigiu 3 . Acest meșteșug al agrimensurii, dar și înclinarea spre îndeletniciri ostășești- administrative și poate neguțătorești, au determinat schimbarea statutului social- economic al ramurei Drăghici Băbeanu, cu descendenții acestuia. Drăghici ajunge boiernaș-polcovnic
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1447656589.html [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
își modifică atitudinea pe care o adoptase cu privire la Cuza, după demisia acestuia din postul de pârcălab. El îl avansă la gradul de colonel și îl numește în septembrie 1858 ajutor al hatmanului miliției, post important în ierarhia militară. Mihail Kogalniceanu Căimăcămia de trei ce urmează lui Vogoride, îl avansează pe Cuza la rangul de hatman. Cu alte cuvinte, până la numirea unui titular în acest post de conducere al armatei, Cuza îi ține locul. Așadar, în momentul alegerii sale ca domn, Cuza
Cariera lui Alexandru Ioan Cuza - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102214_a_103506]
-
Faptul de a fi făcut parte din acest corp avea să fie decisiv pentru cariera lui Tudor Vladimirescu. În 1806 a fost numit vătaf de plai la Cloșani, adică administrator al unui district de munte, ceea ce l-a pus în legătură cu căimăcămia Craiovei și l-a făcut cunoscut în cercurile largi ale Olteniei. Cu mici întreruperi, Tudor va păstra vătășia până la sfârșitul anului 1820, când va fi chemat la București pentru marea lui misiune revoluționară. În timpul vătășiei sale, Tudor s-a îndeletnicit
Personalitatea lui Tudor Vladimirescu - DEZVĂLUIRI din culisele istoriei () [Corola-website/Journalistic/102364_a_103656]
-
convenții, va promulga dispoditiile de mai susu într'unu termenu de cinci-spre-dece dile celu mai tirdiu de la schimbarea pratificatiiloru. Articolul 49 În momentulu publicarei disului Hati-serifu, administrația va fi dată de către caimacamii în ființă, în fie-care Principatu, unei comisii vremelnice (Căimăcămie), instituata potrivitu dispositiiloru regulamentului organicu. Prin urmare, aceste comisii voru fi alcătuite de Presidentulu din Intru, carii a fostu în funcție sub Hospodarii din urmă înaintea instalații în 1856, a administratoriloru providorii. Disele comisii se voru ocupă îndată cu alcătuirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
va îndeplini și pe timpul domniei lui Constantin Cantemir. După moartea lui Constantin Cantemir, Dubău joacă un rol important sub Constantin Duca, care îl va numi mare logofăt. După mazilirea acestuia, în luna decembrie 1695, Tudosie Dubău a făcut parte din Căimăcămia care a asigurat interimatul domniei până la sosirea lui Antioh Cantemir: "„După ce porniră pe Costantin Duca-vodă la Poartă, rămasără cămăicani în Ieși, puși de Antiohi-vodă, Tudosâe Dubău logofăt și Bogdan hatmanul și Iordachi visternic”".
Tudosie Dubău () [Corola-website/Science/332634_a_333963]
-
de înmormântare a lui Radu Golescu și, după prânz, a declarat că pleacă cu familia în afara orașului pentru o plimbare. După patru ore, un mesager trimis de domn a anunțat boierii că vodă a părăsit țara și că numea o "căimăcămie" formată din banul Grigore Brâncovenu, vornicul Barbu Văcărescu, vistierul Grigore Ghica și logofătul Samurcaș. Caradja a fugit păzit de un grup de 300 de mercenari albanezi ("arnăuți") care l-au condus la Brașov. Toate podurile de la București la Brașov au
Ioan Caragea () [Corola-website/Science/304122_a_305451]
-
Iași; d. 9 noiembrie 1882, Paris) a fost un politician și de două ori ministru de externe român (28 noiembrie 1869 - 1 februarie 1870 și 18 decembrie 1870 - 11 martie 1871). Tatăl său a fost logofătul Ștefan Catargiu, membru al Căimăcămiei de Trei din Principatul Moldovei (1857 - 20 octombrie 1858), iar mama sa a fost Ruxandra Calimachi, care a insistat ca el să poarte și numele marii familii din care se trăgea ea. A studiat la Iași și, din 1857, la
Nicolae Calimachi-Catargiu () [Corola-website/Science/306195_a_307524]
-
1849 domnitorul Barbu Știrbei a adoptat un nou model pentru drapelele de luptă, păstrând însă dispoziția orizontală a culorilor și schimbând doar elementele decorative. Acest model, asemănător ca aspect cu cel din 1834, va fi în vigoare până în 1856. În timpul căimăcămiei de trei, locțiitorii neavând dreptul de a-și inscripționa inițialele pe drapelele militare, monogramele domnitorilor munteni au fost înlocuite cu acvile. Legenda formării tricolorului național prin contopirea culorilor drapelelor Moldovei și al Țării Românești s-a născut după 1860, probabil
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
de la Brașov conform cu lista de cheltuieli a lui Constantin D. Aricescu (opt galbeni; vezi Biografie). Ionel Jianu a presupus că Iscovescu ar fi pătruns în secret, pe sub ascuns în Țara Românească, deoarece acesta era sub interdicție printr-un decret al căimăcămiei. Intrând el, pe sub ascuns, a luat contact cu Gheorghe Magheru care se afla atunci în Oltenia (?). Biograful a adus ca dovadă "incontestabilă" faptul că a rămas istoriei un desen făcut de Barbu Iscovescu care înfățișează un peisaj din localitatea Turnu
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
Ghica, marele boier Sandu Sturza a avut un rol politic important în Moldova, îndeplinind cele mai înalte dregătorii: mare logofăt, mare spătar, mare vistier, hatman sau mare vornic al Țării de Jos. Totodată, până în 1753, a făcut parte din opt căimăcămii. În 1743, vel logofătul Sandu Sturza este numit caimacam la plecarea din domnie a lui Constantin Mavrocordat. În iunie 1747, tot ca vel logofăt, este numit din nou caimacam al Moldovei, împreună cu boierii Toader Carp și Constantin Donici.
Sandu Sturza () [Corola-website/Science/332239_a_333568]
-
Comisiei mixte însărcinată cu redactarea codicelor de legi pentru ambele Principate (1829-1830). Colaborator al colonelului Ion Câmpineanu, comandant al oștirii Țări Românești (1831). Secretar al Statului (1843). Șef al Departamentului din Lăuntru (1856). Președinte al înaltului Divan (1859). Ministru în Căimăcămia Țării (1848 și 1858). Candidat la domnie (1842 și 1858). În 1854 era marele vornic. În 1858, după ce Războiul Crimeei a înlăturat protectoratul rusesc, a fost, împreună cu Ioan Manu și Ioan Al. Filipescu, unul dintre cei trei caimacami care au
Emanoil Băleanu () [Corola-website/Science/323315_a_324644]
-
în celebrul pension al lui Rud Toepfer în Geneva, merge apoi la Paris, unde se ocupă mai ales de științele fizice și matematice, călătorește prin America. Devine la 1857 ministru, la 20 octombrie 1858 îl înlocuiește pe Ștefan Catargiu în căimăcămia de trei, iar între 2 februarie - 20 aprilie 1870 este Ministru de Finanțe, la 1870 agent diplomatic la Belgrad, la 1872 Director General al Teatrelor din România. Din 1878 s-a retras din viața publică.
I. A. Cantacuzino () [Corola-website/Science/299341_a_300670]
-
al oficialității din Craiova, străjuit de Bănie și de ruina bisericii Sf. Dumitru de o parte, și de cealaltă de vestitul han brâncovenesc al Hurezului, devenit și pentru puțină vreme al "nemților cu coadă", al austriecilor cotropitori, și în ultim: Căimăcămia, aceasta până la "arsul Craiovei". Era pe vremea lui un conglomerat de ruinături, din care dăinuiesc și azi în strada Hurezului ziduri urmașe și impresionante, și printre ele cărămizi de factură romană, din care prea puține se mai văd în temeliile
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
se încredințează slujbe importante: prezident al Eforiei (primar al Iașilor) între 1840 și 1843, director al Vistieriei (1843-1849). Sub domnia lui Grigore Alexandru Ghica va fi director al Departamentului Lucrărilor Publice (1850-1851), din nou director al Vistieriei (1851-1854), iar în timpul Căimăcămiei, în două rânduri membru al Consiliului Administrativ Extraordinar al Moldovei; în 1856 revine ca director al Vistieriei, în același an lucrând împreună cu Gh. Asachi în cadrul Cenzurii, ale cărei rigori le suferise el însuși cu prilejul publicării nuvelei Toderică în „Propășirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
orânduit Domn și stăpânitor pământului Moldova pe Constantin Dim. Moruz Voievod, ce a fost dragoman. Totodată le face cunoscut că s-au orânduit ca ispravnicii la acest ținut, Constantin Paladi Paharnicul și Iordachi Iamandi Stolnicul." 2. „1777 octombrie 8. Cartea Căimăcămiei Moldovei către paharnicul Constandin Paladi și Stolnicul Iordachi Iamandi, ispravnicii ținutului Tutovei, ca să aibă în purtare de grijă pentru menziluri". (din Analele Academiei Române, tom XXXI, p. 69 - 70) Se confirmă din cele de mai sus nu numai că la 1777
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Duhamel recomandă pe G. Filipescu, însă Domnul, neținând nici o seamă de recomandarea comisarului rus, numi pe Teodor Văcărescu, un partizan personal al său. La începutul lui octombrie, Rusia obținu de la Poartă un firman de depunere pentru Ghica și numirea unei căimăcămii care să gireze afacerile până la alegerea noului domn de către o Obștească Extraordinară Adunare. VII. Regimul Regulamentar în Țara Românească. Domnia lui Gheorghe Bibescu Candidatul preferat al Rusiei la scaunul Țării Româneșți era Barbu Știrbei, dar el căzu cu 91 de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
grupul unionist, fiind cooptat în Comitetul central al Unirii. Scrie versuri înflăcărate (Hora Unirei), care se recită și se cântă cu însuflețire. Deși ales în Divanul ad-hoc al Moldovei, nu-și exercită, fiind suferind, mandatul de deputat al Bacăului. Sub Căimăcămie, în 1858, e secretar de stat provizoriu la Postelnicie, în care calitate contribuie la adoptarea unor măsuri pentru asigurarea libertății presei. La un moment dat avea considerabile șanse de a fi ales domn. Renunță însă în favoarea lui C. Negri, susținând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
credință în favoarea cauzei românilor, după cum vom vedea mai departe. După înlăturarea ultimilor domni regulamentari, Barbu Știrbei și Grigore Alexandru Ghica, la 17/29 iulie 1856, au fost numiți caimacami, în strânsă consultare cu Stratford Canning, care a și sugerat soluția căimăcămiei în condițiile în care cele două domnii ajungeau la termenul de șapte ani, fixat prin Convenția de la Balta-Liman, fostul domn Alexandru D. Ghica, în Țara Românească, și Toader Balș, în Moldova. Ulterior, în ianuarie 1857 au fost convocate și Adunările
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Teriachiu, au destituit prefecții ostili Unirii, înlocuitorii lor bucurându-se de sprijinul jandarmeriei, în fruntea căreia se afla de asemenea un unionist. Consulul englez mai adăuga ca Victor Place, consulul francez, ar fi intrat în posesia unui sigiliu executat pentru căimăcămie, în care însemnele celor două Principate se găsesc într-un singur blazon, pe care scrie „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”. Aplicarea acestui sigiliu pe pașapoarte l-ar fi iritat pe consulul austriac Godel Lannoy, care ar fi refuzat să
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
se găsesc într-un singur blazon, pe care scrie „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”. Aplicarea acestui sigiliu pe pașapoarte l-ar fi iritat pe consulul austriac Godel Lannoy, care ar fi refuzat să le emită viza austriacă. Ca urmare, Căimăcămia a încetat să mai elibereze pașapoarte supușilor austrieci. Noul consul englez la Iași, Henry Adrian Churchill, care și-a luat postul în primire la 2/14 decembrie 1858, raporta numeroasele contacte pe care le-a avut cu personalitățile moldovene, căutând
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Moldova „nu vor fi alegători deloc”, pentru că în majoritatea orașelor moldovene nu ar exista „un creștin moldovean” care să aibă atâta proprietate, adăugând că „oamenii bogați din orașe sunt fie străini, fie evrei”. Colquhoun susține însă cu detașare că membrii căimăcămiei muntene pot fi suspectați de a fi „favorabili Partidei conservatoare, reprezentată prin foștii domnitori Bibescu și Știrbei”. El sesizează și primele semne de structurare a vieții politice muntene: „A apărut apoi primul semn de alianță cu așa numitul partid național
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
5, din numărul proprietarilor din Huși: -Polcov. (colonel) Nec < ulai > Iamandi - 110 una sută zece peste tot; -Serd. Grigorie Tulbure - 3 tri; -D. Dimitr< ie > Galian - 1 unul. Și în lunile următoare, octombrie-noiembrie, locuitori ai ținutului Fălciu au făcut cunoscut Căimăcămiei unele nereguli din administrația locală. Astfel, la 7 noiembrie 1857, Administrația districtului Fălciu, cu reședința la Huși, a informat Ministerul de Interne, arătând că jalba adresată caimacamului de deputatul pontaș de Fălciu, Niculae Popovici, nu are fundament, delegații sătești depunând
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Rosetti, din ramura Rosetteștilor de la Filipeni (jud. Bacău). Ernest Sturdza a fost unul dintre avocații renumiți de la Bacău, în ultima parte a secolului XIX. Era fiul lui Vasile Sturdza (1810-1870), personaj proeminent al numeroasei familii boierești a Sturdzeștilor, membru al Căimăcămiei de trei a Moldovei, întâiul prim-ministru al Moldovei după alegerea lui Cuza ca domnitor și cel dintâi prim-președinte al înaltei Curți de Casație. Pentru a nu încărca aceste rânduri nu voi descrie toată această ramură a familiei Sturdza
O scrisoare de la Sadoveanu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/10839_a_12164]
-
stat pe la începutul lui august". S-a întors apoi la București, unde a fost numit, la 11/22 august, ocârmuitorul județului Teleorman, de către locotenența domnească, dar, negând, în "tacrirul" (interogatoriul) luat la 29 decembrie 1848/10 ianuarie 1849 de autoritățile Căimăcămiei instalate sub ocupație rusească după înăbușirea revoluției, orice participare activă la aceasta 280. Un răspuns similar l-au dat, la 9/21 decembrie 1848 și 10/22 ianuarie 1849, serdarul Iancu Florescu, judecător, și aga Dimitrie Fălcoianu, primul afirmând că
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
conjuncturii internaționale propice și a stingerii flagelului în ambele principate, trupele ruse au silit la intervenția armată și Poarta otomană - puterea suzerană - să pună capăt regimului de la București și să instaureze în Țara Românească - până la Convenția de la Balta Liman (1849) - căimăcămia retrogradă a marelui boier rusofil Constantin Cantacuzino. Ca și marea epidemie de holeră din 1831, cel de-al doilea val al molimei de la 1848 a avut, la rândul său, un puternic impact asupra stării de spirit a oamenilor și și-
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]