3,004 matches
-
leg, aduc pieptene veșnic cu păduri fermecate: ochiul tău greu și fierbinte străbate! Tu-mi spui: sufletul tău este foarte amar! nor cu nor, îmi spui tu, se-ntalnesc foarte rar, cal cu cal, si mai rar, si mai rar călăreții, ne-ntalnim foarte rar, pe la mijlocul vieții, nu ne spunem decât mâna pusă pe umăr și sporim al tăcerilor repede număr... nu ne spunem decât cât se spune-ntre hoți: doar cu ochii: ești teafăr? ești viu încă? poți? și plecăm
ADRIAN PINTEA, POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Adrian_pintea_poezie.html [Corola-blog/BlogPost/356713_a_358042]
-
și vi s-arată Ca atâtea lăcrimi curse dintr-o geană întristată? Vai, acele pietre scumpe ochi focoși sub geana serii Credeți voi că sunt podoabe? Nu! sunt lăcrimile țării! Dar te-a-ncălecat de-acuma, cal, te du unde te mână Călărețul, o maimuță, care ține-n a ei mână Frâul tău a ta viață. Du-o unde vrea să meargă! Când uscatele-i călcâie bat în burta ta, aleargă, Iar când frâul tău îl strânge, de-ți trosnesc dinții din gură
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Carmacii_de_alexandru_vlahut_marin_voican_ghioroiu_1390408921.html [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
aripa fericirii nu vrea să-nchidă ochii peste noi, ca pasărea sacră cădem peste umbra amurgului gol când liliacul și-a desmorțit floarea peste raza de lună, miroase iubito a noi când eram fericiți împărățind lumea, când copacii alergau tăcuți călăreți peste câmpia în floare, când seara umbla desculță prin rouă și pădurea ardea albastru peste orizontul ce se prăvălea peste apele din zare printre luceferi și stele, printre fluturi și licurici; eu n-am să uit cât de frumoasă fusese
POEM CU PARFUM DE LILIAC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1460884410.html [Corola-blog/BlogPost/384991_a_386320]
-
Pe aripi de dor domnesc” - ediția a V-a, Domnești, 2012 (Apar doi bătrâni, un bărbat cu o desagă în spate și o femeie care se sprijină într-o bâtă) BĂTRÂNA: Ascultă ce-ți spun, Niculaie ! L-am văzut pe călăreț dis-de-dimineață. Nici nu se uscase roua de pe iarbă când mă întorceam cu coșul doldora de ierburi. Mergeam îngândurată spre casă când mi-a apărut dintr-o dată un călăreț îmbrăcat în zale. Era pe un cal alb ca spuma laptelui. S-
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Vestitorul_piesa_de_teatru_fragment_de_al_florin_tene_1352877105.html [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]
-
o bâtă) BĂTRÂNA: Ascultă ce-ți spun, Niculaie ! L-am văzut pe călăreț dis-de-dimineață. Nici nu se uscase roua de pe iarbă când mă întorceam cu coșul doldora de ierburi. Mergeam îngândurată spre casă când mi-a apărut dintr-o dată un călăreț îmbrăcat în zale. Era pe un cal alb ca spuma laptelui. S-a oprit lângă mine și a început să-mi vorbească. Întâi am încremenit, dar pe urmă, încet, încet, mi-am revenit. BĂTRÂNUL: Ană dragă, cred că ai început
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Vestitorul_piesa_de_teatru_fragment_de_al_florin_tene_1352877105.html [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]
-
confundați visele cu ceea ce vi se întâmplă în viața de zi cu zi. Și mi se pare normal ca după o anumită vârstă omul să nu mai fie în toate mințile. BĂTRÂNA: Și fratele meu s-a întâlnit cu un călăreț atunci când se întorcea acum câțiiva ani de la pescuit într-o noapte. BĂTRÂNUL: Ce să zic? Dracul și frate-său! Sau, altfel spus, s-a întâlnit tusea cu junghiul. Apoi, și frate-tău ăla bate câmpii, deși este mult mai tânăr
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Vestitorul_piesa_de_teatru_fragment_de_al_florin_tene_1352877105.html [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]
-
te avem încă pe dumneata printre noi. BĂTRÂNA: Cum vă spuneam, abia terminasem de cules ierburile și cu coșul doldora veneam pe cărare privind la bobițele de mărgăritar presărate pe flori și pe firele de iarbă, când am văzut un călăreț în zale care s-a oprit lângă mine. La început am înmărmurit, însă curând mi-am venit în fire. LIA: Dacă a fost vreun oștean de al lui Vodă? BĂTRÂNA: Sigur nu a fost vreunul dintre oștenii lui Vodă pentru că
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Vestitorul_piesa_de_teatru_fragment_de_al_florin_tene_1352877105.html [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]
-
fratele meu a văzut ceva asemănător când se întorcea de la pescuit acum câțiva ani. Mai mult, chiar un nepot a văzut ceva asemănător acum câteva zile atunci când pleca la vânat în zori. RUTH: Și ce zici că ți-a spus călărețul? BĂTRÂNA: Mi-a spus: „Pocăiți-vă și nu uitați, apele vor năpădi peste uscatul din voi, iar măruntaiele voastre vor hrăni peștii pentru că ura a devenit mai mare decât dragostea voastră!” După aceea a dispărut. Iar un fulger a străbătut
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Vestitorul_piesa_de_teatru_fragment_de_al_florin_tene_1352877105.html [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]
-
și poate Dumnezeu, Drăguțul, s-o îndura și de noi! BĂTRÂNUL (apare alb ca varul): L-am văzut ... BĂTRÂNA: Pe cine ai văzut omule? Lupul, ursul sau vreo altă arătare? Ești palid și tremuri ca o vargă. BĂTRÂNUL: Am văzut călărețul acela. În lumina soarelui de apus era roșu ca focul, a ridicat lancea și a rostit: „Timpurile sunt aproape!” (Întuneric) Referință Bibliografică: Vestitorul- piesă de teatru-fragment-de Constantin Geantă / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 684, Anul II
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Vestitorul_piesa_de_teatru_fragment_de_al_florin_tene_1352877105.html [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]
-
episod tragic a demonstrat însă și fragilitatea sistemului de apărare al Banatului de Severin, în cadrul căruia fortificațiile cetății Severinului, ca și a altor cetăți ce țineau de aceasta, au fost insuficiente pentru a face față chiar atacului unor oști de călăreți, neînzestrate cu arme și tehnică militară de asediu. Pentru remedierea acestei deficiențe majore, după retragerea tătarilor, regele Bela al IV-lea cheamă Ordiunul Cavalerilor Ioaniți (sau ospitalieri) cu magistrul Rembald, cărora le cedează, în anumite condiții, întreaga Țară a Severinului
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1445580086.html [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
În vremea noastră, această provincie o conduce Petru‑Vodă. Moldovenii au aceeași limbă, rit [și] religie ca muntenii; pe alocuri, se deosebesc parțial în port. Ei socotesc că sunt și de viță mai aleasă și mai harnici și mai buni călăreți decât muntenii. Se îndepărtează mai des de regele Ungariei; se războiesc mai des cu regele Poloniei. Se spune că pot chema la arme mai bine de patruzeci de mii de oșteni. Graiul lor și al celorlalți valahi a fost cândva
DOMNITORUL MOLDOVEAN PETRU RAREȘ A ÎNCERCAT PRIMA DATĂ SĂ UNEASCĂ ȚĂRILE ROMÂNE, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1449591099.html [Corola-blog/BlogPost/342634_a_343963]
-
se împăca Moise, găsise din senin să-mi spună, în toiul altei discuții. Îmi cerea mereu s-o schimb, calul alb e piază rea, dom' locotenent, așa se zice pe la noi, mă iertați că vă spun. Că dușmanul întotdeauna în călărețul de pe cel mai ortoman cal trage, mai cu seamă dacă este alb. Cu calul alb te duci la paradă, nu la război. Dar mie îmi plăcea iapa asta, ne venise din herghelia de la Rădăuți, purta un nume curios, Berezina!... Predestinat
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Bun_venit_moise_dan_florita_seracin_1342882857.html [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
zbor spre luna cu aură regală Și uit de umbra clipei, de trecerea ei oarbă. Zăresc în jur o lume unde nu-i vânt și ger Cu mii de sori și fluturi în salbe împletiți, Din Ursa Mare vin doi călăreți și-un înger Purtând pe umeri, mantii din aștri nenuntiți. Mă-ndrept spre un lăcaș clădit din hiacint Și văd Copacul Vieții ce-atinge nemurirea, ... Citește mai mult Privesc parcă în transă spre-a cerului cărare,Căci am primit solie
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
duce-n zbor spre luna cu aură regalăși uit de umbra clipei, de trecerea ei oarbă. Zăresc în jur o lume unde nu-i vânt și gerCu mii de sori și fluturi în salbe împletiți,Din Ursa Mare vin doi călăreți și-un îngerPurtând pe umeri, mantii din aștri nenuntiți.Mă-ndrept spre un lăcaș clădit din hiacintși văd Copacul Vieții ce-atinge nemurirea,... XXIII. ÎȚI CER O LECȚIE..., de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
creierul de girafă al acestui Monstru venind din când în când [14] Iar de departe totul și mai fantast se vede ca sub un clar de lună de pe altă vecie parc-ar veni din neguri un fel de arătare un călăreț de calu-i călărit pe câmpie [15] Și în lumina lunii și-a straniei vedenii unul un sunet pare celălalt o stafie că te întrebi de nu sânt o ființă laolaltă dintr-o lume mai moartă ca lumea asta vie
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
film cum alerga pe malul mării ținându-și cu fălnicie coama și coada în vânt, se repezi ca un copil alintat Dalia. - Și aici puteți vedea între Saturn și Venus, în general seara când nu mai sunt turiști pe plajă, călăreții din herghelie plimbându-și caii din rasa pur sânge arab, pe malul mării. - Dacă noi nu am ieșit din Neptun decât atunci când ne-ai scos tu, de unde să-i vedem? - Poate avem timp să-i vedem sau de ce nu, să
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_cap_lectia_de_stan_virgil_1346596641.html [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
văzul tuturor pe muntele de sare un curier precar te-a chemat să vinzi podoabe când virgulele dor cu degete albastre de alaun și clor și obosiți de drum apoi să-nchidem cartea un murg cu șa de aur, un călăreț turbat tăia bucăți de lună cu-n șoim de vânătoare o umbră adăpost, eterică, dispare când clopotele zilei deasupra noastră bat și-un arsenal de arme închipuind obsesii ca visele de taină din nopțile miresii Referință Bibliografică: nimic în lumea
NIMIC ÎN LUMEA NOASTRĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Nimic_in_lumea_noastra_ion_untaru_1348030136.html [Corola-blog/BlogPost/343559_a_344888]
-
cu participarea unor artiști, muzicieni și poeții din Râmnicu Vâlcea precum: George Țărnea, Felix Sima, Doru Motoc, Traian D. Lungu, Lucian Avramescu și Gheorghe Voica. Prin 1966-1967, Nicolae Cochinescu, care era procuror la Drăgășani, a scris cartea pentru copii numită „Călărețul albastru”. Aproape toate povestirile din cartea care a apărut mai târziu la Editura „Ion Creangă”. Deseori le-a citit în ședințele cenaclului pe care-l conduceam. Unele din ele le-am difuzat, în lectura autorului, în cadrul emisiunilor Stației de Radioficare
TAINA SCRISULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 by http://confluente.ro/Taina_scrisului_al_florin_tene_1344570509.html [Corola-blog/BlogPost/355022_a_356351]
-
gătit cal din concurs. Când se termina concursul, toți tinerii participanți la întrecere mergeau călări în fața bisericii, iar preotul Barbu lua aghiazmă cu buchetul de busuioc înmuiat în cada mare, din fața porții bisericești și stropea, în primul rând, caii și călăreții, apoi împărțea aghiazmă localnicilor veniți la slujba de Bobotează. Deseori veneam acasă cu fratele mijlociu de la botezul cailor, călare alături de el pe același cal, când îl găseam pe nenea Nae în curtea casei noastre, cu pește și raci, venit să
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
va să-nvingă, ori să moară”. Ne-ați dat mărețe pilde nouă și le-om păstra sub jurământ, Din jertfele ce le făcurăți, noi facem astăzi un crez sfânt. Și-n fiecare an de-acum, în ziua aceasta, fiecare, Din călăreți, urmași ai voștri, vom face-a șarjei sărbătoare. Plecați, smeriți, pe-al vostru templu, depunem laurii, ca floare, Strigând în fața morții voastre: Să știți că șarja-n veci nu moare! NOTA: În ziua de 16 noiembrie 1916, escadronul 3 din
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanii_din_lacrima_gliei.html [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
în cumpănire - și cu un cal, care s-au lansat într-un salt suprem către moarte și nemurire, conduși de zeița Victoria. Textele înscrise pe plăci de marmură fixate pe un soclu de beton reprezintă omagiul posterității: „În amintirea vitejilor călăreți din escadronul 3 al Regimentului 9 roșiori, care sub comanda căpitanului Filitti C. Al., privind moartea în față, s-au năpustit asupra tunurilor vrăjmașe pentru întregirea neamului și unirea tuturor românilor. 10/23 noiembrie 1916. Eroilor din comuna Robănești, morți
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanii_din_lacrima_gliei.html [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
tonurile alăturate și printr-o estompare progresivă a contururilor. Pictorul, punând în antiteză tente cromatice care fac parte din grupe termodinamice diferite, realizează contrastul cald-rece cu dominanta rece folosită la cer, pamânt, munți și cu dominanta culorilor calde folosite la călăreț și cal. Paleta cromatică este alcătuită din albastru ultramarin, alb de zinc și puțin alb de plumb pentru zonele de cer. Împăstările cu alb prezente în vestimentația călărețului sau în vecinătatea imediată a grupului ecvestru sunt făcute cu alb de
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) by http://uzp.org.ro/vindecari-miraculoase-stefan-luchian-1868-1916/ [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
folosită la cer, pamânt, munți și cu dominanta culorilor calde folosite la călăreț și cal. Paleta cromatică este alcătuită din albastru ultramarin, alb de zinc și puțin alb de plumb pentru zonele de cer. Împăstările cu alb prezente în vestimentația călărețului sau în vecinătatea imediată a grupului ecvestru sunt făcute cu alb de plumb folosit frecvent în pictură până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Pentru vegetație și pământ a folosit verde smaragd temperat pe alocuri cu galben de cadmiu, galben de
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) by http://uzp.org.ro/vindecari-miraculoase-stefan-luchian-1868-1916/ [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > CITATE MEMORABILE (26) Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1034 din 30 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului 26- Cine nu iubește adevărul, nu l-a cunoscut încă. Sf. Grigorie de Nazians - Sufletul este călărețul și trupul este calul. Sf. Vasile cel Mare - Nu există păcat de neiertat, în afara de păcatul nepocăit. Sf. Isaac Sirul - Iubeste-i pe păcătoși, dar urăște faptele lor. Sf. Isaac Sirul - Iubește și fă ce vrei. Fericitul Augustin - Până când omul
CITATE MEMORABILE (26) de ION UNTARU în ediţia nr. 1034 din 30 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_26_ion_untaru_1383103778.html [Corola-blog/BlogPost/357536_a_358865]
-
aprilie 2013 Toate Articolele Autorului A doua zi, oaspeții se treziră pe la orele prânzului. Până mâncară și mai turnară câteva ulcele de vin pe gât, ca să le treacă durerea de cap, se făcură ceasurile amiezii. În cele din urmă, câțiva călăreți se furișează pe drumeagul din pădure către munți, urmează poteca ce șerpuiește printre stânci și ajung pe firul unei ape repezi și zgomotoase ce se prăvălește furioasă la vale. O traversează când pe o parte, când pe alta, apoi, fiindcă
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Sub_semnul_blestemului_ion_nalbitoru_1366552764.html [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]