138 matches
-
ce-au căzut la Robănești Vulturi năprasnici, icoane sfinte, eroi din regimentul nouă, Ce mare cinste ostășească vă fost-a hărăzită vouă, Să-nscriți cu vârf de lance glorii, în ropote de cai năvalnici Și să rămâneți de-acum pururi ai călărimii vulturi falnici, Adăugând la Cartea Sfântă a vitejiei strămoșești O pagină de lauri plină, a șarjei de la Robănești. O șarjă! Simbol scump al nostru, rămas în veci nemuritor, Căci slovele ți-au fost înscrise cu sânge cald de roșior, Ce-
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanii_din_lacrima_gliei.html [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
ca în pilda veche, stejaru-nfruntă uraganul. Cavalerism sublim de spadă, avânt de zmeu cu pieptul gol, Răpus de glonțul perfidiei, ieșit din găuri de sobol. Avânt de Feți-Frumoși din basme ... ce-i pasă șoimului de-o cioară, Lozincă sacră-a călărimii: „ori va să-nvingă, ori să moară”. Ne-ați dat mărețe pilde nouă și le-om păstra sub jurământ, Din jertfele ce le făcurăți, noi facem astăzi un crez sfânt. Și-n fiecare an de-acum, în ziua aceasta, fiecare
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanii_din_lacrima_gliei.html [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
a III-a” a lui Eminescu: „Ienicerii năvăliră hotărâți în lungul Rovinelor. Gropile, capcanele și norii de săgeți decimară rândurile osmanlâilor. Urdia se văzu nevoită să-și lase trupurile grămezi, grămezi ... Noi leșuri umplură câmpul. Valahii ieșiră la atac și călărimea voievodală, ajungând și spârcuind ienicerii înspăimântați... Iar când spahii ieșiră să-i întâmpine, călăreții se retraseră în mare grabă, acoperindu-se cu nori de săgeți și de lănci aruncate cu mult meșteșug. Din flancuri, cu chiote înspăimântătoare și se iviră
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ion_dobreanu_1483340510.html [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
Viteaz ostaș! Când ohabnicii olteni le tremurau degetele mâinilor La gândul cotropirii ocinelor. MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Așezându-se pe marginea patului. ) . Atunci au luptat vitejește printre smârcuri Arcași de Loviștea, ai lui Constantin Spulber, răslețiți în pâlcuri . Au sprijinit din dreapta călărimea domnească A lui Radu Alună, a căror faptă vitejească Era ca fiecare călăreț să moară După ce zece dușmani doboară. CETAȘUL VOLBURĂ Punând mâna în dreptul inimii și apoi pe spada de la șold.). Noi cu credință în Dumnezeu am jurat să-ți
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
de ziuă am trimis Trâmbițași prin sate să dea de veste al meu vis, Să aducă de peste tot chiar în aceste dnii Ucenici, calfele și meșterii. Căci vom sta aici cu întreg efectivul aretului Până când Radu Alună va veni cu călărimea lui. LOGOFĂTUL NEACȘU ( Tainic, în șoaptă.). Mi-a ajuns la urechi o vorbă de la solul ce-a venit Că Alună, căpitanul, soață și-a găsit. Am bănat că e o mică aventură Cum știm prea bine căpitanii oricând avură. MIRCEA
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
văd venind un mare pâlc de cai cu călăreți.Nu departe meșterii lucrează la zidirea viitoarei mănăstiri. Scena 1. COMISUL STOLNICUL Măria-Ta! Alună a sosit! De Dragomira însoțit, Și vă roagă să fie primit Că are multe de vorovit. Călărimea toată a dezhămat ... MIRCEA CEL BĂTRÂN Spunei căpitanului că e așteptat Și să vie cu viteaza lui Despre care mi-ai vorovit destui. ( Comisul Stolnic pleacă. ). LOGOFĂTUL NEACȘU Să fi mai acatării Măria-Ta! Călărimii e bine a te înfățișa
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Că are multe de vorovit. Călărimea toată a dezhămat ... MIRCEA CEL BĂTRÂN Spunei căpitanului că e așteptat Și să vie cu viteaza lui Despre care mi-ai vorovit destui. ( Comisul Stolnic pleacă. ). LOGOFĂTUL NEACȘU Să fi mai acatării Măria-Ta! Călărimii e bine a te înfățișa Pentru a încuraja Obozul în această zi Când spre înserate, spre Brașov vom porni. Înainte de olecare e bine a vorovi! MIRCEA CEL BĂTRÂN La aceasta m-am gândit, și la apus de soare Să se
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
își așează propria cavalerie (1.000 de oameni) pe această aripă; în spatele cavaleriei, oblic sunt așezate 6 cohorte de elită. Cezar dă instrucțiuni speciale cavaleriei și acestei rezerve pe care adversarul nu avea cum să o vadă (se afla în spatele călărimii), explicându-le oamenilor că soarta luptei depinde de felul cum se vor comporta ei. Era evident că 1.000 de călăreți cu greu puteau suporta șocul a 7.000, de aceea, în momentul în care acești 1.000 de călăreți
Bătălia de la Pharsalus () [Corola-website/Science/318450_a_319779]
-
ca tactician pe care le are Cezar. Pompei își așează oastea cu aripa dreaptă sprijinindu-se pe râul Enipeus, sub comanda lui Lentulus, centrul sub comanda lui Scipio și arpa stângă sub comanda lui Ahenobarbus. Pe aripa stângă este așezată călărimea, 7.000 de oameni plus arcașii și aruncători cu praștia de sub comanda lui Labienus. Nici o dispoziție specială, în privința desfășurării bătăliei. Superior numericește, Pompei considera firesc să înfrângă cavaleria inamică și să atace flancul și spatele armatei lui Cezar. Se aștepta
Bătălia de la Pharsalus () [Corola-website/Science/318450_a_319779]
-
lui Pompei stau imobile. Cezar, care se aștepta să fie atacat, avansează primele două lini, le oprește la jumătatea distanței care depășea cele două armate și, văzând că adversarul nu se clintește pornește el, primul la atac. Abia acum șarjează călărime lui Pompei. Călăreții lui Cezar se retrag in ordine, cele șase cohorte de elită atacă în flanc, din fața și cavaleria lui Pompei este împrăștiată. Arcașii și prăștierii sunt masacrați. Între timp cele două infanterii angajaseră lupta pe tot frontul. Pompei
Bătălia de la Pharsalus () [Corola-website/Science/318450_a_319779]
-
prin împrejurimi, ariegarda bizantină a descoperit ca forțele turcomane se apropiau și au dat alarma. La căderea serii, călăreții lui Arslan s-au ivit pe dealurile din apropiere, transformând orice posibil contraatac bizantin într-o adevărată sinucidere. În acea noapte, călărimea ușoară a lui Alp Arslan a hărțuit neîntrerupt tabăra bizantină, la lumina flăcărilor. Spionii sultanului au luat legătura cu mercenarii pecenegi și turcomani din oastea împăratului și i-au convins să i se alăture lui Arslan. Om de onoare, sultanul
Bătălia de la Manzikert () [Corola-website/Science/320209_a_321538]
-
împotriva dusmanului învingător la centru si zdrobindu-l (o manevră clasică de "dublă învăluire" - vezi a doua hartă). Presiunea deosebit de puternică exercitată de rândurile compacte ale hopliților greu înarmați a zdrobit și risipit masa lipsită de coeziune a arcașilor și călărimii persane. Flota persană i-a cules pe învinși și a ridicat ancora. Pierderile lor erau importante: 6400 de morți, precum și 7 corăbii arse de greci spre finalul bătăliei. Pierderile atenienilor au fost surprinzător de mici: Herodot vorbește despre 192 de
Bătălia de la Maraton () [Corola-website/Science/299097_a_300426]
-
zice Miron Costin, avea oastea tocmită în două . Aflând că o parte din seimenii învinși se regrupau undeva pe Cricov, Rakoczi și-a luat călării pentru a-i urmări mai ușor pe fugari și a-i distruge. După îndeplinirea misiunii călărimea sa a beneficiat de odihna meritată "La Răpaos", înainte de a porni spre Gherghița unde urma să se întâlnească și cu Const. Șerban pentru a sărbători împreună victoria. Crucea, aflată pe Lista Monumentelor Istorice sub codul PH-IV-m-B-16877, se afla până nu
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
Serdarii apar în Țara Românească și Moldova în sec. XVII-XVIII, fiind comandanți de oaste în genere și în special de călărime. În sec. XVIII-XIX funcția devine boierească (de rang mijlociu). Cuvântul vine din turcescul serdăr. Au existat un număr de funcții legate de sau înrudite cu cea de serdar: Cel puțin în prima etapă a existenței acestei funcții în Țările române
Serdar (dregător) () [Corola-website/Science/304899_a_306228]
-
trimite în lanțuri la Gheorghe Ștefan. Totuși, domnitorul îl iartă pe Hîncu, făcându-l armaș al doilea (însărcinat cu paza temnițelor și aplicarea pedepselor). În 1660, pe timpul lui Ștefăniță Lupu, Mihalcea Hîncu este deja serdar (comandant de oști, îndeosebi de călărime), fiind trimis de domnitor, în fruntea unei oști de 1000 de oameni, să lupte alături de turci împotriva principelui Transilvaniei Gheorghe Rákóczi al II-lea. Pe 22 mai 1660, oastea otomană, împreună cu moldovenii și muntenii, îl zdrobește pe Rákóczi la Gilău
Mihalcea Hîncu () [Corola-website/Science/325861_a_327190]
-
de luptă, fără să mai aștepte deznodământul; Ioan de Thessalia, fiul nelegitim al despotului și vlahii săi nici nu au apucat să intre în luptă. Pentru grecii vicleni au trebuit să suporte consecințele aliații franci. Cavalerii regelui Siciliei, Manfred, și călărimea grea a lui Guilaume de Villehardouin, principele Ahaiei, au avut un sfârșit lipsit de glorie, iar comandantul lor, principele Guillaume, a căzut prizonier. La sfârșitul anului, niceenii au ocupat Arta, capitala despotatului. Cruzimea lor a provocat o puternică răscoală populară
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
infanteria rusă, al cărei atac este oprit. Apoi, Garda pedestră formează careu pentru a-l proteja pe Napoleon. Martor ocular, partizanul rus Denis Davidov observă Garda: „Coloană după coloană, dispersându-ne cu puștile și bătându-și joc de derizoria noastră călărime... Garda imperială, cu Napoleon în mijlocul ei, traversă rândurile cazacilor noștri așa cum ar trece un vas cu o sută de tunuri prin mijlocul unei flotile de vase de pescuit.” În 1814, Napoleon câștigă aproape doar cu Garda o serie de bătălii
Garda Imperială Franceză (Primul Imperiu) () [Corola-website/Science/312737_a_314066]
-
1-2, p. 27-28. Norme de redactare (ἐνδεδῦσθαι τόν χριστόν)40. Acum i-a apărut propria-i frumusețe (τό ἴδιον αὐτῆσ ἀνεφάνη χάλλος)41 și de aceea este numită frumoasă (χαλή)42. Primul ei urcuș a dus-o la asemănarea cu călărimea care a nimicit puterea egipteană 43, adică patimile, iar, după celelalte urcușuri este comparată cu un crin (χρίνον)44 simbol al curăției și al virtuții, în general, apoi cu o „grădină ... împrejmuită din toate părțile ca de un zid de
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
măsură extremă: a confiscat o parte din comorile bisericii, pentru a plăti solda mercenarilor, iar în mai i-a atras de partea sa pe venețieni, oferindu-le mari privilegii comerciale. Alexie și-a instruit trupele să acționeze cu viclenie împotriva călărimii grele a cavalerilor: să arunce în fața cailor ghimpi de oțel, să folosească pentru apărare carele; el a organizat detașamente de țintasi, înarmați cu arcuri puternice cu bătaie lungă. Pe lângă aceasta, Alexie, fiind un diplomat de excepție, i-a încurajat cu
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
acolo o cireadă de vite și o turmă de oi. Bătălia a fost filmată câteva ore, timp în care aveau loc șarja hoardei tătărești care-i lua pe oameni în robie, precum și cireada de vite și turma de oi, atacul călărimii și pedestrimii Moldovei și lupta crâncenă între cele două oști. Mircea Drăgan a purtat discuții și cu conducerea Mănăstirii Dragomirna. În încăperile mănăstirii au fost filmate cadrele în care avea loc sfatul domnesc a lui Ștefan cel Mare cu boierii
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
de hărțuire și înfometare iar planurile de luptă a domnitorului foloseau toate avantajele terenului. El a dat poruncă să fie părăsite toate așezările omenești care puteau nimeri în calea dușmanilor, să fie tăinuite proviziile. Ștefan a repezit în calea dușmanului călărime care să supravegheze deplasarea oștii otomane, să o hărțuiască și să nu îngăduie cetelor prădalnice să se desprindă de grosul oștirii ca să meargă după hrană și să jefuiască. Locul ales pentru bătălie se afla în preajma târgului Vaslui, pe valea Bârladului
Bătălia de la Vaslui () [Corola-website/Science/303399_a_304728]
-
tătari, Golia e trimis să-i țină pe turci la Dunăre. Turcii reușesc să treacă, iar Golia fuge spre Ioan Vodă aflat cu oștirea lângă iezerul Cahulului, direcție în care se îndreaptă și oastea turcă. Aici se dă lupta și călărimea boierilor în frunte cu Golia trece la dușman. Sosirea tătarilor îi copleșește pe moldoveni, care se retrag în satul Roșcani, în apropiere. După o lungă și eroică, dar și zadarnică rezistență, Ioan Vodă s-a predat, primind asigurări că oștenii
Ioan Vodă cel Viteaz () [Corola-website/Science/298812_a_300141]
-
a cules în Bulgaria. Întîiele două tablouri sfârșite sunt expuse la magazinul de muzică Gebauer, Calea Mogoșoai[ei]. Unul înfățișează Un transport de provisii pentru armata românească prin mijlocul nămolurilor și mlaștinelor Bulgariei; celălalt înfățișează O năvală de tunuri si călărime românească la atacul Opanezului. E de prisos a mai aduce laude deosebitului talent al d-lui Grigorescu; destul e să spunem că și aceste din urmă două tablouri nu dă de minciună penelul din care a ieșit Un iarmaroc în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
calul său Bucephalos. Cea dîntîi potcoavă cu cuie s-a găsit în mormântul regelui francilor, Childerich I, la Tournay. Pentru a înlesni suirea la deal, Via Appia și orice drum roman pentru armate avea trepte de piatră pentru cai, apoi călărimea romană avea la lănci un fel de călcâi, cum sunt catalicii, pentru a se urca pe cai. Grecii și romanii creșteau cai mai cu seamă pentru petrecerile publice. Se călărea și se umbla în căruți cu câte patru cai sau
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se introduseră abia în zilele lui Cesar. Rasa excelentă a cailor arabi durează după tradiție, din cele cinci iepe ale lui Mohamed; în realitate însă e mai veche. Dar Mohamed, în contrast cu ovreii, pe cari legea-i oprea de a avea călărime (5 Moisi, 17 16, Jes. 2 7), a făcut din contra din cultura calului o prescriere religioasă. Rasa spaniolă, îmbunătățită prin cai arabi, a căzut iar sub Carol V prin cultura catârilor. În zilele războiului de 30 de ani cultura
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]