96 matches
-
făcând de multe ori la fel, iau seama mereu la adausurile frumuseții printr-o probă Îngrijită, așa și acum Lecuitorul aurului Înnegrit, făcând sufletul strălucit, prin leacurile folosite, ca printr-o topire, la Început aseamănă frumusețea dobândită cu a unei călărimi, iar acum Îi recunoaște frumusețea apărută ca a unei fecioare”<footnote Idem, In Canticum canticorum, IV, P. G. XLIV, col. 832ABC; PSB 29, p. 158. footnote>. Prin cele spuse, cuvântul Învață că frumusețea dobândită din nou constă În a veni
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
1-2, p. 27-28. Norme de redactare (ἐνδεδῦσθαι τόν χριστόν)40. Acum i-a apărut propria-i frumusețe (τό ἴδιον αὐτῆσ ἀνεφάνη χάλλος)41 și de aceea este numită frumoasă (χαλή)42. Primul ei urcuș a dus-o la asemănarea cu călărimea care a nimicit puterea egipteană 43, adică patimile, iar, după celelalte urcușuri este comparată cu un crin (χρίνον)44 simbol al curăției și al virtuții, în general, apoi cu o „grădină ... împrejmuită din toate părțile ca de un zid de
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
Neculce îl introduce în narație cu o fină intuiție a contrapunctului sau contrastului: cade o ploicică... întru acele vremi, cînd să bătč, venit-au un nouraș can mic și tropič de ploaie. Și avemu grijă să nu dč atunce năvală călărimea... Iar muscalii nici să mira și ne îmbărbăta și dzicč că mai pre mari ploi să băte ei cu sfedzii, că avč mantale în spate și ținč flintele suptu mantale... Și n-au ținut mult acel nouraș, ce ca giumătate
Aerul Europei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9032_a_10357]
-
Viteaz ostaș! Când ohabnicii olteni le tremurau degetele mâinilor La gândul cotropirii ocinelor. MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Așezându-se pe marginea patului. ) . Atunci au luptat vitejește printre smârcuri Arcași de Loviștea, ai lui Constantin Spulber, răslețiți în pâlcuri . Au sprijinit din dreapta călărimea domnească A lui Radu Alună, a căror faptă vitejească Era ca fiecare călăreț să moară După ce zece dușmani doboară. CETAȘUL VOLBURĂ Punând mâna în dreptul inimii și apoi pe spada de la șold.). Noi cu credință în Dumnezeu am jurat să-ți
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
de ziuă am trimis Trâmbițași prin sate să dea de veste al meu vis, Să aducă de peste tot chiar în aceste dnii Ucenici, calfele și meșterii. Căci vom sta aici cu întreg efectivul aretului Până când Radu Alună va veni cu călărimea lui. LOGOFĂTUL NEACȘU ( Tainic, în șoaptă.). Mi-a ajuns la urechi o vorbă de la solul ce-a venit Că Alună, căpitanul, soață și-a găsit. Am bănat că e o mică aventură Cum știm prea bine căpitanii oricând avură. MIRCEA
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
văd venind un mare pâlc de cai cu călăreți.Nu departe meșterii lucrează la zidirea viitoarei mănăstiri. Scena 1. COMISUL STOLNICUL Măria-Ta! Alună a sosit! De Dragomira însoțit, Și vă roagă să fie primit Că are multe de vorovit. Călărimea toată a dezhămat ... MIRCEA CEL BĂTRÂN Spunei căpitanului că e așteptat Și să vie cu viteaza lui Despre care mi-ai vorovit destui. ( Comisul Stolnic pleacă. ). LOGOFĂTUL NEACȘU Să fi mai acatării Măria-Ta! Călărimii e bine a te înfățișa
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Că are multe de vorovit. Călărimea toată a dezhămat ... MIRCEA CEL BĂTRÂN Spunei căpitanului că e așteptat Și să vie cu viteaza lui Despre care mi-ai vorovit destui. ( Comisul Stolnic pleacă. ). LOGOFĂTUL NEACȘU Să fi mai acatării Măria-Ta! Călărimii e bine a te înfățișa Pentru a încuraja Obozul în această zi Când spre înserate, spre Brașov vom porni. Înainte de olecare e bine a vorovi! MIRCEA CEL BĂTRÂN La aceasta m-am gândit, și la apus de soare Să se
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
a III-a” a lui Eminescu: „Ienicerii năvăliră hotărâți în lungul Rovinelor. Gropile, capcanele și norii de săgeți decimară rândurile osmanlâilor. Urdia se văzu nevoită să-și lase trupurile grămezi, grămezi ... Noi leșuri umplură câmpul. Valahii ieșiră la atac și călărimea voievodală, ajungând și spârcuind ienicerii înspăimântați... Iar când spahii ieșiră să-i întâmpine, călăreții se retraseră în mare grabă, acoperindu-se cu nori de săgeți și de lănci aruncate cu mult meșteșug. Din flancuri, cu chiote înspăimântătoare și se iviră
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
ce-au căzut la Robănești Vulturi năprasnici, icoane sfinte, eroi din regimentul nouă, Ce mare cinste ostășească vă fost-a hărăzită vouă, Să-nscriți cu vârf de lance glorii, în ropote de cai năvalnici Și să rămâneți de-acum pururi ai călărimii vulturi falnici, Adăugând la Cartea Sfântă a vitejiei strămoșești O pagină de lauri plină, a șarjei de la Robănești. O șarjă! Simbol scump al nostru, rămas în veci nemuritor, Căci slovele ți-au fost înscrise cu sânge cald de roșior, Ce-
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
ca în pilda veche, stejaru-nfruntă uraganul. Cavalerism sublim de spadă, avânt de zmeu cu pieptul gol, Răpus de glonțul perfidiei, ieșit din găuri de sobol. Avânt de Feți-Frumoși din basme ... ce-i pasă șoimului de-o cioară, Lozincă sacră-a călărimii: „ori va să-nvingă, ori să moară”. Ne-ați dat mărețe pilde nouă și le-om păstra sub jurământ, Din jertfele ce le făcurăți, noi facem astăzi un crez sfânt. Și-n fiecare an de-acum, în ziua aceasta, fiecare
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
sebastocrator. Acest general dovedea multă circumspecțiune și trezvie, și-ncepu treaba foarte cu băgare de seamă și știu să biruie pe inamic în multe lupte și să-i și facă alte însemnate păgubi, când puterea întrunită a acestuia și anume călărimea se coborâse în șesul plin de pășuni. Dar norocul lui și mintea lui serioasă stârniră împrotiva lui prepusul c-ar solicita să uzurpe tronul, deci trebui să depuie comanda. Urmașul său a fost asemenea un prinț, Caesar Ioannes Kantacuzenus, cumnat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cale intrarea lui în munți. O strâmtoare care ducea prin râpe înguste de munte, pe lângă poboară de stânci și înălțimi piezișe, de-a lungul unui pârâu repede, neșesuit, și-n care nu se putea dezvolta pedestrimea, deci și mai puțin călărimea, dar prin care puteai să ajungi mai repede la orașul Berrhoe (Veria), puse oastea romeică și pe imprudentul împărat în cea mai mare primejdie de pieire. Avantrupa oștirii o conducea protostratorul (comisul curții) Manoil Kamytzes și Isaac Komnenos, ginerele lui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-nainte contra unui inamic ce nu se vedea încă și porni în galop, cu toată oastea tot mereu înainte, parc-ar fi mers la un vânat cu hăitași sau la vreun joc de întrecere de-a călare. Astfel alerga atât călărimea în galop cât și pedestrimea, cu grabă pripită, 30 de stadii (3/4 de milă pătrată) contra inamicului și osteniră nebunește înainte de-a se-ncepe atacul, pentru a căruia esecutare temeinică le-ar fi trebuit puterea lor întreagă, care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
când Mircea găsi de cuviință de-a se retrage mai înlăuntrul țării cu trupele sale romîno-turcești dinaintea unui inamic pe cât de viteaz pe atât de bine armat. {EminescuOpXIV 173} Retragerea n-a făcut-o fără oarecare pierdere de oameni, dar călărimea cea grea ungurească neputând ajunge trupele sprintene ale lui Mircea, acesta au izbutit de-a-și scăpa aproape toată oastea sa mai întîi la munte, apoi noaptea pe malul drept al Dunării. Nemaifiind supărat de inamic pe câmp limpede, Sigismiund înainta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sprintene dintr-ale lor și anume cele moldovenești și muntene, iar cu părțile de oștiri grele și bine armate să lovească fruntea și sâmburele oamenilor vrăjmașului, pe ieniceri și pe spahii. Fiii Franței, cei mai mulți dintre dânșii, răspunseră cu răstire precum călărimea franțuzească nu poate sta nici într-un chip în coada pedestrimei ungurești și că sub toate împrejurările francejilor li se cuvine locul de onoare în luptă. Căpeteniile franțuzești luară oarecum cu asalt hotărârea consiliului de război și regele, de voie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de altmintrelea Iuga Vodă gândea la înflorirea țării. La locuri potrivite el descălecă sate și orașe, le dădea hotare suficiente, dăruia pe boierii ce se distingeau și pe oștenii viteji cu moșii și puse în fine temelie la înființarea unei călărimi regulate, de care avea nevoie pentru apărarea țării sale. Cu toate acestea intră în ceartă și scurt război cu Mircea; viteazul voievod al Valachiei, în a cărui prinsoare își încheie scurta sa domnie. Fratele său mai mic, Alexandru, îi urmă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
al poporului său vreme de douăzeci de ani. Dar profeția a fost numai în parte împlinită de Samson; ea se va împlini cu totul în Anticrist, după cum spune Ieremia: „Auzi‑vom nechezatul cailor sprinteni [veniți] de la Dan; la nechezatul cailor călărimii lui a tremurat pământul” (Ier. 8,16). Iar Moise spune, la rândul lui: „Dan, pui de leu, care se va avânta din Basan” (Deut. 33,22). Trebuie să luăm bine seama și să nu ne înșelăm crezând că aceste cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
nume este considerat „foarte verosimil” (ualde uerisimile). Credem că traducerea corectă este „dintre numeroase nume”, subînțelegem, „propuse”, „alegem” pe cel de Titan. Traducerea din SC are însă rațiunile sale. . „Auzi‑vom nechezatul cailor sprinteni [veniți] de la Dan; la nechezatul cailor călărimii lui a tremurat pământul; el va veni și va mânca pământul și tot ce e pe el, cetatea și pe cei ce locuiesc într‑însa.” . Lista numelor propuse pentru identificarea Anticristului este enormă (cf. articolul lui Renoir, „Chiffre de la bête
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
straja veghează, ei mănîncă, beau... Dar deodată se aude strigînd: În picioare, voievozi! Ungeți scutul!" 6. Căci așa mi-a vorbit Domnul: "Du-te și pune un străjer, ca să dea de veste despre ce va vedea." 7. El a văzut călărime, călăreți doi cîte doi, călăreți pe măgari, călăreți pe cămile, și asculta cu luare aminte cu cea mai mare băgare de seamă. 8. Apoi a strigat, ca un leu: "Doamne, am stat mereu în turnul meu de pază, și stam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
asculta cu luare aminte cu cea mai mare băgare de seamă. 8. Apoi a strigat, ca un leu: "Doamne, am stat mereu în turnul meu de pază, și stam de strajă în toate nopțile. 9. Și iată că a venit călărime și călăreți doi cîte doi." Apoi a luat iarăși cuvîntul, și a zis: "A căzut, a căzut Babilonul, și toate icoanele dumnezeilor lui sunt sfărîmate la pămînt!" 10. O, poporul meu, care ai fost stropșit ca boabele de grîu din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
stâng și reluarea atacului la pod! porunci voievodul. Conform semnalelor, la pod se dădeau luptele cele mai grele. Atacul spahiilor fusese respins de spătarul Albu, dar presiunea asupra podului devenea uriașă. Mii de spahii treceau Bârladul prin apă, Încercând Încercuirea călărimilor domnești. Un curier plin de sânge sosi pe dealul unde se afla voievodul. - Spătarul Albu și comisul Toader cer Întăriri, măria ta! Au În față o cavalerie imensă, peste patruzeci de mii de spahii, achingii și timarioți! - Să reziste! tună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
opri fiara. Dar fiara nu putea fi oprită. Uriașul animal care era urdia turcească se târa, tot mai aproape, prin mocirle. Cețuri străvezii mai pluteau doar deasupra văilor din stânga Bârladului. - Declanșați atacul fals din stânga! porunci voievodul. Retragere pe dreapta cu călărimile care ne-au rămas! Căpitanii să vină În fața mea! Pârcălabul Vlaicu să scoată din Încleștare trupele de răzeși, printr-o șarjă pe malul apei! Pârcălabul Șendre, din flancul drept, să intre În atac de linie de-a lungul Racovățului! Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Oană? Întrebă Ștefan. - O sută douăzeci de pași, măria ta! - Poruncă răzeșimii! Răzbiți ienicerii cu o sută douăzeci de pași Înapoi! Poruncă pentru cele patru corpuri de vânători domnești de pe centru! Atac cu toată puterea pe flancul stâng! Poruncă pentru călărimile pârcălabului Șendre și pârcălabului Vlaicu și celui care ține locul comisului Toader! Atac cu toată puterea pe flancul stâng! Tot ce ne-a rămas din oastea Moldovei, călărimi sau pedestrași, atac la galop pe flancul stâng! Soarta Moldovei stă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
domnești de pe centru! Atac cu toată puterea pe flancul stâng! Poruncă pentru călărimile pârcălabului Șendre și pârcălabului Vlaicu și celui care ține locul comisului Toader! Atac cu toată puterea pe flancul stâng! Tot ce ne-a rămas din oastea Moldovei, călărimi sau pedestrași, atac la galop pe flancul stâng! Soarta Moldovei stă În acest atac! Împingeți-i În mlaștinile de la Trei Ape! Zdrobiți-i!! Urdia se clătină sub lovitura venită din spate. Soliman aruncă În luptă garda de elită, de cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de la Trei Ape! Zdrobiți-i!! Urdia se clătină sub lovitura venită din spate. Soliman aruncă În luptă garda de elită, de cinci mii de spahii. - Căpitane Oană! Sună intrarea voievodului În luptă! Sunetul cornului se Înălță, aspru, În cerul Vasluiului. Călărimile tresăriră. Măria sa intră În luptă! Bătălia nu e pierdută!. Apoi cornul anunță ordinul căpitanului Oană. Zid În jurul măriei sale! urmat de un ordin care nu mai fusese auzit până atunci. Garda măriei sale Ștefan, atac asupra gărzii lui Soliman!. Era o totală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]