55 matches
-
mai amarilor, Cu jalea Ardealului, dinspre Sibii, în uluiri carpatine Până la casa popii, dinsus, pe-o uliță a Rășinarilor. Pot prăfui margini de târg, neamuri turcite, dând Văcăreștilor Loc de popas, cu martiri și scurtări, și schimbări de domnie, Un călăuz, cântăreț, fiul popii din lumea poveștilor A răsărit ca un mag, după drumuri prin nemărginirea pustie. Cuprins de neliniști, într-un octombrie umbros, potrivindu-mi pașii Cu vedenii și gânduri, sub cobilițe-nclinat ori după butoiul cu braga, Coboram pe
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/4141_a_5466]
-
întregii vieți și învață din ea rostul vieții tale. Și invers: citește numai viața ta și descifrează din ea hieroglifa vieții universale." Schopenhauer e maestrul spiritual, e călăuza care propune regasirea Eului. Spune Nietzsche: "Schopenhauer însuși pentru noi - adica acel călăuz care ne conduce din peșteră deprimării sceptice... sus pe culmea contemplației tragice sub cerul nocturn, infinit, înstelat, si care s-a călăuzit cel dintâi pe șine pe acest drum. Este un act de măreție că s-a postat că un
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
bălți albastre și-nsorite de omăt topit abia, și pe dealuri mucezite arături de catifea. B2: Și pornești departe-n sus după iarna ce s-a dus, după trena-i de ninsori așternută pe colini... F3: Drumuri 'nalte de cocori, călăuzii cei străini, îți îndreaptă an cu an pasul tainic, și te mint spre ținutul diafan al câmpiilor de-argint. B3: Iar acolo, te oprești; și doar pasul tău ușor, în omăt strălucitor lasă urme viorii, de conduri împărătești, peste albele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
spectacolele cu propriile sale ,saynete", în care era și regizor și actor, cu membrii Institutului și asistenții săi. Mi-au fost însă povestite și-mi lăsa gura apă. Bucureștii n-au avut, ca Iașii, un singur cenaclu, un unic necontestat călăuz literar, un bloc scriitoricesc unitar, nici băutori de legendă, ca Păstorel, care, însă, la ocazii solemne, se punea la ,ștaif" ca nimeni altul, și vestimentar și în alocuții. Ca și cum ar fi fost adepții dictonului ,variatio dilectat", scriitorii capitalei noastre preferau
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
moment aparte a fost recitalul poetului Mihai Ganea, recital pregătit în colaborare cu criticul literar Virginia Paraschiv. Ne-a încântat cu câteva epigrame poetul Ion Bogdan. Nu au lipsit nici poeții Nicolae Scheianu, Dragomir Ignat, Aurel Pop, Ioan Voicu, Ioan Călăuz, Vasile Mureșan. Oaspete de ... Citește mai mult Cenaclul Scriitorilor din Maramureș a sărbătorit, în cadrul întâlnirii din 26 martie 2011, Ziua Internațională a Poeziei, zi fixată de către U.N.E.S.C.O pe data de 21 martie. Sărbătoarea Poeziei și a Poeților a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
moment aparte a fost recitalul poetului Mihai Ganea, recital pregătit în colaborare cu criticul literar Virginia Paraschiv. Ne-a încântat cu câteva epigrame poetul Ion Bogdan. Nu au lipsit nici poeții Nicolae Scheianu, Dragomir Ignat, Aurel Pop, Ioan Voicu, Ioan Călăuz, Vasile Mureșan. Oaspete de ... XVI. FEMEI ȘI FLORI, de Florica Bud , publicat în Ediția nr. 79 din 20 martie 2011. „Mi-e inima din flori țesută și din petale ce mă dor...” (FB) De ce mă voi fi simțind descoperită atunci când
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
și se preocupă cu precădere de problemele moralei și ale filozofiei. Gândirea sa oscilează între raționalism și scepticism, între știință și religie, încercând să le împletească armonizându-le. În acest context Pascal dă în vileag neputința rațiunii omului de a călăuzii existența abulică, lunatecă a omului, toropită de letargia somnului, acest prolog al morții. Însă adevărul este că Pascal alături de Descartes au luptat pe aceași baricadă a rațiunii, fiecare cu ideile lui. Cei doi au “ asediat “ pe Hipnos și Morfeu și
HYPNOS ŞI MORFEU ÎN LUPTĂ CU PASCAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351471_a_352800]
-
legende” și romanul „Femeia din vis”, Editura Enesis, Baia Mare; Traian Rus - „Povești din Codru”, volumul II; Viorel Pop - „Bunica, farmec și durere”; Gelu Dragoș - „Opinii”, Editura Singur Târgoviște. Moderatorul evenimetului a fost scriitorul Milian Oros și gazdă bună doamna Gina Călăuz, care i-a avut ca invitați de onoare pe membrii Ligii Scriitorilor din România, filiala Maramureș. A fost prezentată revista de cultură „Clepsidra de cristal” care îi are în colectivul redacțional pe Aurel Jentea, Emil Crâncău și Angelica Cristescu. Scriitoarea
„TOAMNA SOMEŞEANĂ” 2015 DE LA ULMENI A FOST UN SUCCES de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347115_a_348444]
-
au avut activitate scriitoricească și au contribuit la promovarea culturii și spiritului românesc, a zonei Ulmeni, printre care Viorel Mureșan, Florica Bud, Radu Botiș, Vasile Morar și cei care și-au prezentat cărțile. Am să închei cu spusele doamnei Gina Călăuz: „Mă bucur că sunteți în număr atât de mare prezenți aici, în orașul de pe Someș. Ne plac cărțile, ne place să ne cuibărim mintea și sufletul în ele. Consider că prin cititul cărților ieșim din viața cotidiană și uităm de
„TOAMNA SOMEŞEANĂ” 2015 DE LA ULMENI A FOST UN SUCCES de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347115_a_348444]
-
10.000 de locuitori ai orașului Ulmeni și împrejurimi. Pentru o mai bună cunoaștere a împrejurimilor localității Ulmeni a fost organizată o excursie în Țara Codrului unde vizitatorii călăuziți de poetul Vasile Morar și de primarul cu nume simbolic, Ioan Călăuz, au avut posibilitatea de a admira frumusețile peisajului de-a dreptul mioritic din Țara Codrului, porțile maramureșene ce au sculptate pe ele chipul lui Iisus și al Mamei Sale, Troița greco-catolică, salvată de distrugere în vremuri vitrege de către spinii din jurul
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
lemn, sticlă și coji de ouă. Tot cu această ocazie a fost realizat vernisajul Expoziției Taberei de Pictură „Ars Campus,” organizată timp de o săptămână la Ulmeni de către Asociația Creștin Umanitară „Ars Vivat”,președinte preot Radu Botiș, prof.ing.drd. Gina Călăuz,secretar. La această activitate culturală, coordonată de profesor Marcel Stanciu, au participat zece pictori aparținând Școlii de la Iași, Școlii de la Cluj și Școlii de la Baia Mare. Școala de la Iași a fost reprezentată de sculptorii Diana Firicel Rău și Radu Firicel, Școala
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
de grafică, de studenții Raul Filip, Filip Horbert și de un student de la Facultatea de Litere, Nicu Gogea, Secția foto reprezentată de actualul artist consacrat Violeta Radu și Secția de design total, de Ioana Stanciu, Școala de la Baia Mare de studenții Călăuz Doris și Călin Firizan. Scopul activităților a fost cunoașterea împrejurimilor localității Ulmeni și surprinderea prin compoziție și culoare a peisajului de-a lungul unei săptămâni. Expoziția a fost realizată pe două registre, unul ce a prezentat secvențe sau ipostaze văzute
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
un costum alcătuit din năframă neagră, cu ornament floral, cămașă cu ornament floral, poale cuflori în partea de jos, în față zadie albastră cu ciucuri și ornament floral, în spate zadie albastră, în dungi colorate și ornament floral și ciucuri. Călăuz Camelia a purtat un costum din Maramureșul istoric, format din năframă, cămașă de pânză brodată, poale de pânză brodată, zadie cu dungi roșii și negre, brâu împletit, opinci. Patrisia Moldovan și Demian Andreia au îmbrăcat și prezentat costume din localitatea
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
moment aparte a fost recitalul poetului Mihai Ganea, recital pregătit în colaborare cu criticul literar Virginia Paraschiv. Ne-a încântat cu câteva epigrame poetul Ion Bogdan. Nu au lipsit nici poeții Nicolae Scheianu, Dragomir Ignat, Aurel Pop, Ioan Voicu, Ioan Călăuz, Vasile Mureșan. Oaspete de onoare a fost artistul plastic Ioan Marchiș, directorul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu, Maramureș, care ne-a prezentat o elocventă lecție de istorie a culturii reflectată în comorile arheologice descoperite cu ani în urmă în
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ŞI A POEŢILOR de FLORICA BUD în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341653_a_342982]
-
deputatul Nicolae Bud; - scriitorul și poetul de mare anvergură Vasile Morar; - inspectorul școlar și jurnalistul Dragomir Ignat; - juristul - director executiv în cadrul Consiliului Județean Maramureș, poetul Ioan Dragoș; - inginerul și scriitorul Florica Bud; - primarul comunei Băsești, Maramureș, medicul și scriitorul Ioan Călăuz; - poetul Vasile Dan Marchiș; - poetul și jurnalistul Ioan Romeo Roșiianu; - scriitorul și criticul literar Nicolae Scheianu; - inginerul silvic Vasile Dulf; - scriitorul și profesorul Gelu Dragoș; - profesorul, muzeograful și etnologul Emil Domuța; - poetul Gelu Dragoș jr.; Gândindu-mă la numărul mare
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
uitare”); prof. drd. Gherasim Domide (cu un eseu-metaforă despre „Izvorul Someșului”) iar poezie în această „Revistă cu Rază Medie de Cultură de la Asuajul de Sus la Mireșu Mare și retur prin tot N-V țării”, publică următorii: Dorel Macarie, Ioan Călăuz, Ioan Voicu, Vasile Mureșan, Gavril Giuban și Ioan Romeo Roșiianu. Revista este cu atât mai valoroasă cu cât ea conține picturi (reproduceri) ale pictorului și poetului româno-canadian Ion Georgescu! (după Cristian Laurențiu, miercuri, 19 ianuarie, 2011) Am să mă opresc
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
revistă, ce ziceți de următoarea frază: ,,... în care căutăm să vă apropiem mai mult de zestrea culturală a ținutului ,,de sub Codru”, să vă stârnim interesul față de propria ,,Noastră” și a ,,Voastră” identitate”. Chiar reușiți domniile dumneavoastră, mai aducem rostire! Ioan Călăuz - primar de Băsești, poet, scriitor, medic, soț și tată - prin articolului său: Încercarea de asasinare a lui George Pop de Băsești la alegerile din 26 ianuarie 1905 din cercul electoral parlamentar Cehu Silvaniei” - o lecție de istorie veritabilă. Citind articolul
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
Garcian: În acel Criticon se găsește însă o istorie de o actualitate permanentă, pe care ne permitem a o reproduce pentru cititori fiind un fel de alegorie a timpului de față! Critil și Andronius sunt în lungă călătorie și un călăuz numit Desengano (deziluzia) le esplică lucrurile ce le văd ei în calea lor. Călăuzul nu găsi de lăudat decât pe frânghieri, pentru că numai ei merg, în meșteșugul lor, în sens invers cu ceilalți oameni. Când ajunseră într-un oraș mare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
care ne permitem a o reproduce pentru cititori fiind un fel de alegorie a timpului de față! Critil și Andronius sunt în lungă călătorie și un călăuz numit Desengano (deziluzia) le esplică lucrurile ce le văd ei în calea lor. Călăuzul nu găsi de lăudat decât pe frânghieri, pentru că numai ei merg, în meșteșugul lor, în sens invers cu ceilalți oameni. Când ajunseră într-un oraș mare li se trezi luarea aminte prin zgomot. Priviră de jur împrejur și zăriră pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să zică cineva că nu-i așa, că, Doamne, prost ar mai fi. Aplaozele degradate se sporiră și mai mult și Andronie făcea ca toți ceilalți. Critil însă nu mai putea să sufere și era să izbucnească. Se întoarse către călăuzul amuți[t] și-i zise: - Oare mult își va mai bate joc omul acela de răbdarea noastră și mult om mai tăcea? Obrăznicia asta ordinară întrece toate marginile. {EminescuOpVIII 595} Călăuzul răspunse: - Aibi răbdare pîn-ce se va rosti timpul; el
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să sufere și era să izbucnească. Se întoarse către călăuzul amuți[t] și-i zise: - Oare mult își va mai bate joc omul acela de răbdarea noastră și mult om mai tăcea? Obrăznicia asta ordinară întrece toate marginile. {EminescuOpVIII 595} Călăuzul răspunse: - Aibi răbdare pîn-ce se va rosti timpul; el va descoperi adevărul ca totdauna. Așteaptă numai ca dihania să ne-ntoarcă spatele și-atunci vei vedea că cei ce-l admiră [î]l vor da dracului. Tocmai așa se și-ntîmplă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și să strige: " Uriașul, uriașul! Grozavul uriaș! " Atunci începură să ploaie asupră-i dubloane și el zise: "Aceasta e înțelepciunea vieții. Lui Critilo-i venea să-și iasă din fire. - Nu mai pot, îmi vine să strig! zise el. - Taci, spuse călăuzul, nu alerga spre pieirea ta. Așteaptă numai ca uriașul să-ntoarcă spatele și vei vedea cum o să meargă. Într-adevăr, abia piticul își săvârși rolul său de uriaș și se retrase în garderobul de lințolii și-ndată toți începură: - Bre
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
demâncat drept la curtea smeului. Așteaptă ei să vie-nu-i! - Eh! mamă, mă duc să-mi caut sora că mi-a luat-o smăul - a zis finul lui D-zeu! Ș-o făcut el o boambă de fier la țigani în loc de călăuz și-o zvârlea și el mergea după dânsa. A ajuns până la o fântână și la un copac. Acolo puindu-se el să se odihnească, aude zicând așa: Doamne, Doamne, de-ar veni mama c-acuși ne mănâncă balaurul! - Oare cine
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
vă rog să rețineți pentru totdeauna că nu Împotriva evreilor, ca etnie, trebuie să se Îndrepte lupta necruțătoare a unui legionar autentic, ci contra celor ce fac rău României și Bisericii Creștine.» Crezul acesta umanist și naționalist-creștin sublinia venerabilul meu călăuz s-a confundat cu un principiu, de la care nu s-a abătut nici măcar o dată. Lângă el Încheie bătrânul meu dascăl legionar te simțeai În siguranță. De nimic nu te temeai. Cel puțin pentru mine personalitatea lui impunătoare reprezenta un nu știu ce
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
cari am uitat a le aminti. Erau litografiile institutului Albinei românești, binișor executate, unele copii de pe tablourile maestrilor străini, altele originale. Așa, capul lui Crist în cunună de spini de Guido Reni, Belizar, generalul lui Justinian, ducând în brațe pe călăuzul său mușcat de șerpe, Arhangelul Gabriel și, în dreptunghi, ambasadorii Constantinopolei aducând coroana și mantia regale lui Alesandru cel Bun, Dochia și Traian, într-un colț portretul litografic al Domnului țării, Mihail Grigore Sturza, și într-un colț, într-un
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]