51 matches
-
anului. Nu fac exerciții fizice, nu iau decizii importante și nu vin cu știri senzaționale, ci cântă. Unii dintre ei, chiar pentru prima dată! Din Revelionul Karaoke nu vor lipsi invitați precum: Phaser, Desant, Lorenzo Cristian, Carmen Popovici Dumbrava, Gheorghe Călțun Brancu și Ansamblul Doina Timișului. De la ora 0.15, petrecerea de Revelion 2016 continua cu cântec și voie bună, dar și cu urârea Din Banat ... La Mulți Ani făcută telespectatorilor TVR 3 de Doriana Talpeș, Maria Coman, Felicia Stoian, Voichița
TVR 3 intră în 2016 cu cele mai frumoase concerte [Corola-blog/BlogPost/93793_a_95085]
-
comodă, șlapi, căciulă, mănuși, fular, lanternă, pelerină, bidon pentru apă, ciorapi de bumbac și de lână. Obiectivele vizitate includ Chica Petrilor (1 606 m), lacul Avrig (2 011 m), Vf. Scara (2 306 m), Vf. Negoiu (2 535 m), Lacul Călțun (2 135 m), Lacul Capra (2 230 m), Lacul Bâlea (2 027 m), Vf. Moldoveanu (2 544 m) ș.a. Întoarcerea la Arad va avea loc cel mai târziu în dimineața zilei de marți (24 august) sau miercuri (25 august). ( I.
Agenda2004-31-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/282725_a_284054]
-
în America. De o plecare în capitala Germaniei se leagă și sfârșitul său. În 1923, la o reuniune a „României June”, o cunoscuse pe Nelly Kövesdy (vieneză de origine), pe atunci căsătorită cu fostul ofițer de informații din Caransebeș Dumitru Călțun și mamă a unui copil, Renée (1918). Se îndrăgostește de aceasta, se căsătoresc, iar pe 3 martie 1925 se naște Mira. Căsătoria nu era una reușită, Grosavescu, care intenționa să divorțeze din 1925, fiind convins să renunțe la acest gest
Agenda2006-10-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284836_a_286165]
-
culori sobre în motive geometrice sau florale . În Maramureș catrințele sunt țesute din lână, pe fond negru cu dungi orizontale gri (în antichitate) roșii sau portocalii (actual) . În încălțări atât femeiele cât și bărbații purtau șosete groase de lâna numite călțuni, încălțămintea tradițională fiind opincile. Portul popular femeiesc din zona Muscel se caracterizează în primul rând printr-o unitate desăvârșită, fiind cunoscut și sub numele de „portul românesc cu fota”. Elementele constitutive: fota , iia, marama, ștergarul, betele, etc., (așa cum este costumul
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
că negustorii se asigură ca lâna să nu conțină tușinături. - Și ce să fac cu ele? - Dă-mi-le mie, le spăl ieu șî le torc! Tu ce crezi, tătuțu nu ne da nouă să lucrăm lână de-a bună, călțunii îi faceam numa din tușinături! Cu lâna ha bună facea fânu. Un cosaș de ierea măi bun, loa doauă kile de lână la zâua de coasă! I-am pus bunicii sacul în mână, bucuros că nu mai trebuia să-l
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
să văd nici mama oilor. S-a petrecut taman invers: am ținut-o amândoi într-un râs și-o voie bună. Într-o zi, după masa de prânz, ne făceam siesta la târlă. Oile mârzeau, aproape de noi. Mi-am pus călțunii de lână pe cocaie, deasupra focului, să se mai zvânte. - Coptile, mi-a spus Hobeanu, ia dă-te tu de-apleacă oaia cu mielu hăl crud, că-i tumna la capu tău. Îț am ieu grije de calțuni. Am privit
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
apleacă oaia cu mielu hăl crud, că-i tumna la capu tău. Îț am ieu grije de calțuni. Am privit peste cap, am ochit oaia și-am prins-o de-un picior. Până i-am dat la miel să sugă, călțunii mei aveau vârfurile pârlite. - Nea Ionele, călțunii! am strigat. Iau foc! - Ei, fie-i mama halâi rău! Să fripsără! Am alergat să-i iau jos. Bătrânul a întins mâna și m-a oprit. - Acu dă-le pace, să să zvinte
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
-i tumna la capu tău. Îț am ieu grije de calțuni. Am privit peste cap, am ochit oaia și-am prins-o de-un picior. Până i-am dat la miel să sugă, călțunii mei aveau vârfurile pârlite. - Nea Ionele, călțunii! am strigat. Iau foc! - Ei, fie-i mama halâi rău! Să fripsără! Am alergat să-i iau jos. Bătrânul a întins mâna și m-a oprit. - Acu dă-le pace, să să zvinte... - Dar iau foc... - Coptile, ori nu te-o-nvațat
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
Cazimir, Mihai Codreanu și tânărul Al. A. Philippide, debutant aici cu versurile din Cântecul câtorva. Acestora li se alătură V. Voiculescu, Ion Pillat, Elena Farago. În proză predominante sunt povestirile lui Mihail Sadoveanu (Anicuța, Neagra Șarului, Minunea, La hanul lui Călțun, Furtuna, Ordonanța, Un precursor), nou-veniții fiind Ionel Teodoreanu, care debutează cu o schiță, Bunicii, publicând apoi poemele în proză Jucării cu luna, Jucării pentru Lily, Hortensia Papadat- Bengescu (Carnetul zilelor pustii), Jean Bart (Documente omenești). Mai semnează proză și amintiri
INSEMNARI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287557_a_288886]
-
picior de zmaragd, za taleri 1600”), brățări, lanțuri, salbe, „1 țintă de ișlic cu diamanturi, za taleri 500”, „flori de mârgâritari cu robine, taleri 60”, nasturi de aur, „sponci cu diamanturi i zmaragduri”, „1 iie cu mârgâritari, za taleri 600”, „călțuni cu mârgâritari i zmaragduri”; între haine, tiate de mare preț, „1 dulamă nevestei, de lastră grea, albă cu blană de samur, za taleri 1100”, „1 ghiordie de sarasir cu jacea de samur, cu nasturi de mârgâritari, za taleri 200” și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
grădina publică și până la ulițile românești, unde era liniște, răcoare și livezile risipeau adieri parfumate. La vârsta ei găsea puțină plăcere numai în aceste clipe de răgaz; iar în ceasurile când sta acasă lucrând la o cusătură ori la un călțun, icoanele văzute i se deșteptau în lumina umedă a ochilor. Viața care fierbea în juru-i săracă și năcăjită, figurile palide și flămânde, săptămânile și lunile de răbdare, toate, fără ca ea să-și deie samă, câteodată o făceau să râvnească la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
alteori, în colțul ei de fereastră, avea o strângere de inimă. IItc " II" Într-o vreme, primăvara, Haia a prins a umbla prin casa părinților ei cu o deosebită bucurie. În fiecare ceas își lua din ocnița mare a sobei călțunul început și da fuga în uliță. Rifca, maică-sa, își ridica ochii negri, fără să-și clintească trupul gras din locul ei, din cerdacul dărăpănat. Întreba cu voce ascuțită: —Haie, unde te duci, Haie? — Mă duc până la Tudorița! striga repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
spun eu să nu se ducă. Dar ei nici de tine nu-i pasă... Mare pedeapsă! Sanis rămase gânditor în locul lui. — În ia-sară nu te duci la Făluță? — Nu mă duc... Femeia avu o înfiorare; apoi își luă andrelele și călțunul și începu să lucreze pe gânduri în colțul ei de umbră. Bărbatul așteptă până ce auzi pașii repezi ai feteipe podețul de dinaintea casei. Atunci se sculă în picioare; și când fata deschise ușa, el o apucă de-o mână, o trase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
întorcea gemând în culcuș și parcă-și șoptea câteodată vorbe tainice. Maică-sa era bucuroasă. Nu se veselea, nu făcea gură. Numai sub tufele crețe de păr ochii îi luceau împăcați și andrelele săltau mai vioaie, înlănțuind firul albastru în călțuni. Sanis, într-o sară, și-a descleștat fălcile. Vezi? a spus el c-un rânjet bucuros. Vezi? Așa a trebuit să se întâmple... Hahamul nostru-i un om cu multă știință în cap... Noi n-avem minte; dar a trebuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
care luceau în umbră. Sanis porni apoi cu cizmele-i uriașe prin noroiul uliții; porni îngânând moale pe nas cântecul nunții. În urmă-i Haia își lăsă capul pe genunchii ridicați și începu să plângă. Rifca zvârli pe-un scaun călțunul. Porni și ea cu voce tânguitoare: Iar începi, Haie? Liniștește-te... Nu mai plânge degeaba!... Ce fel de suflet ai tu, Haie? Cum vrei tu să fugi în lume și să ne lași pe noi?... Nu ți-e frică de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
glasul răgușit în palme: Am să mă duc după dânsul! Am să mă duc să-l caut!... Mâni mă duc să-l caut... Fără el nu pot să trăiesc... Și maică-sa își urmă și ea tânguirea, căutându-și iar călțunul: —...Așa om ticălos să deie Dumnezeu să crăpe!... Ce are el cu noi? Ce are cu fata noastră!... Haie, tu ai să ne vâri în mormânt! Mai bine fugeam de-aici... Mai bine ne duceam acu șase ani la America
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
-ntâmplat. - Veneam de la Braniște. Zilele trecute, când am fost să duc iedul, pe care trebuia să-l ducă Iscru. Îi plăcea să vorbească, să-și audă vocea și mai ales să povestească. - Mi-am tras nițel sufletul sub dudul lui Călțun. Cum stăteam acolo, l-am văzut pe Zogru: era ca un fuior strălucitor de lumină verde. Povestind, încerca să se pună în locul lui Pampu și, pe măsură ce trecea la amănunte, la momentul în care intrase în sângele lui cald, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Lucrarea prezintă rezultatele cercetării susținute financiar din fonduri social europene gestionate de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, grant POSDRU/107/ 1.5/S/78342 (mulțumiri echipei proiectului și În special domnului prof. univ. dr. Ovidiu Călțun, domnului prof. univ. dr. Mircea Georgescu și domnului prof. univ. dr. Christian Cormieră. Capitolul 1 Etic și moral În profesia contabilă Sumarul capitolului 1.1. Introducere 1.2. Dimensiuni epistemologice, ontologice și metodologice ale eticului și moralului 1.3. Incursiuni
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
Principalele flori perene Acanta (talpa-ursuluiă, Achillea filipendulina, coada-șoricelului, omagul (mierea-ursuluiă, Agastache foeniculum, crețișoara, albița, amsonia, Anaphalis margaritacea, căldărușă (Aquilegia migricansă, anemonă, clopoței de grădină, arabis, armeria, pelin, Asclepias tuberosa, ochiul-boului, Astilbe arendsii, Aubretia deltoidea, bananier, baptisia, Aruncus dioicus, barba împăratului, călțunul doamnei, bergenia, Brunnera macrophylla, miruța (Anchusa officinalisă, cacteea, Calandrinia grandiflora, mușețel, clopoței, albăstrele, cornuț (canariță, Cerastium arvenseă, scai-vânăt, caprifoi, vatrice (Tanacetum Vulgareă, Cimifuga racemosa, clematită, cerceii doamnei, iberis (limbușoarăă, coreopsis, Catananche caerulea, arăriel, nemțișor, Doronicum pardalianches, turița mare, alior, aglica
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
într-o scrisoare din 23 aprilie 1799 îi dă lui Rusin titlul de cuscru, iar fetei pe cel de noră. În temein du-se pe toate aceste dovezi, fata se pregătește de nuntă și așteaptă sosirea dumnealor cu alaiul și călțunii. Dar „l-a tot prelungit pentru săvârșirea nunții 14 luni“ și atunci s-a pomenit cu foaia de zestre înapoi, fiindcă Ilinca „și-au găsit norocire mai bună la altă parte“. Ba chiar a auzit că și-a căsătorit deja
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
îl consideră dar. Între logodnă și cununia religioasă, soțul dă ruieș te soției sale haine și bijuterii cu care să se împodobească în ziua nunții pentru a marca mai bine bogăția și prestigiul fa mi liei. Ele sunt trimise cu „călțuni“, obicei păstrat până azi. Ar putea fi vorba de tinerii și tinerele care aduc hainele miresei, fie chiar în dimineața nunții, fie înainte de nuntă. Se numesc călțuni sau călțunari pentru că aduc odată cu toate celelalte daruri și „panto fii“ miresei care
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
marca mai bine bogăția și prestigiul fa mi liei. Ele sunt trimise cu „călțuni“, obicei păstrat până azi. Ar putea fi vorba de tinerii și tinerele care aduc hainele miresei, fie chiar în dimineața nunții, fie înainte de nuntă. Se numesc călțuni sau călțunari pentru că aduc odată cu toate celelalte daruri și „panto fii“ miresei care întrecut se nu meau și călțuni. Se face apel la acești intermediari pentru a scoate în evidență familia cu valorile ei materiale și simbolice. Costandin negustorul îi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
putea fi vorba de tinerii și tinerele care aduc hainele miresei, fie chiar în dimineața nunții, fie înainte de nuntă. Se numesc călțuni sau călțunari pentru că aduc odată cu toate celelalte daruri și „panto fii“ miresei care întrecut se nu meau și călțuni. Se face apel la acești intermediari pentru a scoate în evidență familia cu valorile ei materiale și simbolice. Costandin negustorul îi trimite soției sale, „cu călțunii“, „o floare de mărgăritar, i 10 șăre de mărgăritare“. Pătrașco Berindeiu dăruiește Zmarandei Ciorogârlea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
odată cu toate celelalte daruri și „panto fii“ miresei care întrecut se nu meau și călțuni. Se face apel la acești intermediari pentru a scoate în evidență familia cu valorile ei materiale și simbolice. Costandin negustorul îi trimite soției sale, „cu călțunii“, „o floare de mărgăritar, i 10 șăre de mărgăritare“. Pătrașco Berindeiu dăruiește Zmarandei Ciorogârlea nu o butcă. De fapt, cei doi au negociat chiar și darurile pe care și le fac unul altuia, iar dumneaei nu a vrut să primească
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
negociat chiar și darurile pe care și le fac unul altuia, iar dumneaei nu a vrut să primească nimic altceva decât o butcă, nici haine, nici bijuterii, ci butcă. Costandin Hrisoscoleu dăruiește, la logodnă, o besactea, iar apoi trimite cu călțunii o floare de diamant lu cra tă în aur. Anas ta sie dă viitoarei sale soții „o ti vi li chie de ha tai cu flori de fir, blănită cu cacom, 1 pereche cintieni, 2 min di re, 2 perne
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]