51 matches
-
oameni. butcă = ca re tă, tră su ră cu 4 sau 6 cai. cacom = hermină. canavăț = pânză rară de mătase din care se făceau anterie. cațaveică = haină de jupâneasă, lungă până la ge nunchi și îm blănită cu cacom sau vulpe. călțuni = cizme scurte din postav, pâslă sau fetru. ceapraz = ciucure de mătase, bumbac sau lână. cintieni = șalvari purtați de jupânese, lucrați din gher me șut sau alte materiale. ciohodar = slujitor al curții. cit = stambă lustruită și înflorată. clironom = moștenitor. condoragiu = pan
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Lucrarea prezintă rezultatele cercetării susținute financiar din fonduri social europene gestionate de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, grant POSDRU/107/ 1.5/S/78342 (mulțumiri echipei proiectului și În special domnului prof. univ. dr. Ovidiu Călțun, domnului prof. univ. dr. Mircea Georgescu și domnului prof. univ. dr. Christian Cormieră. Capitolul 1 Etic și moral În profesia contabilă Sumarul capitolului 1.1. Introducere 1.2. Dimensiuni epistemologice, ontologice și metodologice ale eticului și moralului 1.3. Incursiuni
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
În special a celor montane, la inițiativa geologolui, profesorului univeristar și academicianului Ludovic Mrazec (1867-1944) a desfășurat până În 1918 o activitate pe măsura renumelui membrilor și ai fondatorilor ei. Dintre excursiile organizate, pot fi amintite cele din Munții Făgăraș (la Călțun și Negoi din 1903), Parâng și Gorj (până la Parângul Mare - 1903), Retezat (1905), Mehedinți (1905), Piatra Craiului (1905), Parâng - Valea Lotrului (1904), etc. Merită a fi menționată ca o mare realizare a acestei societăți: - publicarea unei reviste cu denumirea de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mult mai mare, mai importante pentru turism sunt cele 42 de lacuri, din care 25 sunt acumulări naturale și 17 de baraj artificial. Din categoria lacurilor naturale cele mai multe sunt declarate monumente ale naturii dintre care amintim: Buda, Capra, Călțun, BÎlea-lac, Podragu, Ucea (glaciare din Făgăraș); Bucura, Lacu Negru, Teleaga, Galeș, Lacul Gemenele etc. (glaciare - Retezat); Lacu glaciar Șureanu (Munții Șureanu), Lacul glaciar Iezer (Iezer-Păpușa) etc. Lacurile de baraj artificial, deși au În principal un rol economic productiv, ele Îndeplinesc
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Cazimir, Mihai Codreanu și tânărul Al. A. Philippide, debutant aici cu versurile din Cântecul câtorva. Acestora li se alătură V. Voiculescu, Ion Pillat, Elena Farago. În proză predominante sunt povestirile lui Mihail Sadoveanu (Anicuța, Neagra Șarului, Minunea, La hanul lui Călțun, Furtuna, Ordonanța, Un precursor), nou-veniții fiind Ionel Teodoreanu, care debutează cu o schiță, Bunicii, publicând apoi poemele în proză Jucării cu luna, Jucării pentru Lily, Hortensia Papadat- Bengescu (Carnetul zilelor pustii), Jean Bart (Documente omenești). Mai semnează proză și amintiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287557_a_288886]
-
de Fizică, au fost înființate DEPARTAMENTUL DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ, condus la început de prof. dr. Dumitru Luca, apoi de prof. dr. Liliana Mitoșeriu, și DEPARTAMENTUL ȘCOLII DOCTORALE, aflat inițial sub conducerea prof. dr. Violeta Georgescu, urmată de prof. dr. Ovidiu Călțun și apoi de prof. dr. Diana Mardare. În Departamentul de Cercetare Științifică sunt cuprinse toate cadrele didactice care trebuie să desfășoare, pe lângă activitatea didactică, și activitate de cercetare științifică. Din acest departament fac parte și cercetătorii științifici, angajați în cadrul unor
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
Iași și a Societății Române de Fizică; -41 de ediții (1972 - 2012) ale Conferinței Naționale Fizica și Tehnologiile Educaționale Moderne- FTEM (la început Mijloace de Învățământ de concepție Proprie - lect. dr. Cleopatra Mociuțchi) - prof. dr. Violeta Georgescu, prof. dr. Ovidiu Călțun. La aceste conferințe s-au prezentat nume-roase lucrări științifice elaborate în cadrul cercurilor științifice studențești, această formă de desfășurare având o foarte importantă componentă educativă, pentru inițierea și antrenarea studenților în cercetare științifică. Începând cu ediția festivă din 2002, unele ediții
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
acum se intitulează Fizica și Tehnologiile Educaționale Moderne, este o consecință a schimbărilor din învățământ din ultimul timp. Continuitatea a fost asigurată de un colectiv de cadre didactice sub îndrumarea doamnei prof. Violeta Georgescu, iar în prezent domnul profesor Ovidiu Călțun este implicat în organizarea evenimentului. Este o coincidență fericită împlinirea a 40 de ani de la începuturile acestei activități și sărbătorirea vârstei de 85 de ani a inițiatoarei ei. Cred că ar trebui să fim atenți și la alte astfel de
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
-ntâmplat. - Veneam de la Braniște. Zilele trecute, când am fost să duc iedul, pe care trebuia să-l ducă Iscru. Îi plăcea să vorbească, să-și audă vocea și mai ales să povestească. - Mi-am tras nițel sufletul sub dudul lui Călțun. Cum stăteam acolo, l-am văzut pe Zogru: era ca un fuior strălucitor de lumină verde. Povestind, încerca să se pună în locul lui Pampu și, pe măsură ce trecea la amănunte, la momentul în care intrase în sângele lui cald, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
aduc la cunoștință ce s-a discutat în ședinta de Senat din 13 iunie 2007 1.Au fost validate toate concursurile pentru ocuparea unor posturi didactice scoase la concurs în semestrul II: profesori - Maria Neagu, Nicoleta Dumitrașcu, Felicia Iacomi, Ovidiu Călțun - și conferențiari - Cristian Baban și Laurențiu Stoleriu. Validarea a avut loc fără nici un vot contra sau vreo abținere. Felicitări! Menționez că în semestrul I au fost scoase la concurs și numiți pe post în urma concursului, prin ordin al ministrului, următoarele
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
ascultăm în deschiderea lucrărilor conferinței mesajul adresat acesteia de către domnul Decan, profesor doctor Toma Mihai, de la Facultatea de Fizică, Universitatea ”Al. I. Cuza” Iași, România. Luările de cuvânt ale invitaților, cadre didactice de la Universitatea ”Al. I. Cuza” Iași, conf. dr. Călțun Ovidiu și lect. dr. Ioana Rusu, demonstrează interesul pe care îl au cadrele didactice universitare pentru perfecționarea pregătirii didactice și padagogice. Știm și că Facultatea de Fizică a Universității ”Al. I. Cuza” Iași organizează conferințe, prin care se contribuie la
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
de învățământ-licență. Au avut loc discuții. Se propune un termen de gândire. Cei care vin cu observatii să propună și soluții. b)Ședinta Comisiei didactice din 8.09.2008, cu tema “Planuri de învățământ și state de funcții”. Prezintă prof. Călțun. Față de propunerea din mai, au fost operate modificări ținând seama de propunerile care au venit. c)Ședinta Consiliului din 22.09.2008. Concluzia: nu se poate ține seama de toate propunerile. Se supune la vot și se adopta modificări pentru
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
licență + master) să fie corelate. d)În Consiliul din data de 27.04.2009, la ordinea de zi a fost și “Planuri de învățământ pentru seria 2009-2012/2013 licență (anii II, III/IV) și master”. Se hotarăște ca dl. prof. Călțun să convoace Comisia didactică. e)În ședinta Consiliului Departamentului din 2 iulie 2009 a fost adusă în discuție și necesitatea definitivării planurilor de învățământ pentru seria 2009-2012/2013 licență + masterat. 2.Statele de functii, pentru anul universitar 2009-2010, care să
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
anul II, rămâne neschimbat, el fiind cel aprobat pentru seria 2008-2010. Putem să facem acest lucru în perioada de până la 16 septembrie, când Rectoratul-Programe didactice ne solicită aceste planuri? 3.În proiectul de plan de învățământ prezentat de dl. prof. Călțun (care constituie o baza de discuție), anul I se referă la anul 2009-2010, anul II la anul 2010-2011, anul III la 2011-2012 și ar trebui adăugat și anul universitar 2012-2013, pentru specializarea Fizica tehnologică (anul IV). 4.Vorbim de principii
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
picior de zmaragd, za taleri 1600”), brățări, lanțuri, salbe, „1 țintă de ișlic cu diamanturi, za taleri 500”, „flori de mârgâritari cu robine, taleri 60”, nasturi de aur, „sponci cu diamanturi i zmaragduri”, „1 iie cu mârgâritari, za taleri 600”, „călțuni cu mârgâritari i zmaragduri”; între haine, tiate de mare preț, „1 dulamă nevestei, de lastră grea, albă cu blană de samur, za taleri 1100”, „1 ghiordie de sarasir cu jacea de samur, cu nasturi de mârgâritari, za taleri 200” și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Principalele flori perene Acanta (talpa-ursuluiă, Achillea filipendulina, coada-șoricelului, omagul (mierea-ursuluiă, Agastache foeniculum, crețișoara, albița, amsonia, Anaphalis margaritacea, căldărușă (Aquilegia migricansă, anemonă, clopoței de grădină, arabis, armeria, pelin, Asclepias tuberosa, ochiul-boului, Astilbe arendsii, Aubretia deltoidea, bananier, baptisia, Aruncus dioicus, barba împăratului, călțunul doamnei, bergenia, Brunnera macrophylla, miruța (Anchusa officinalisă, cacteea, Calandrinia grandiflora, mușețel, clopoței, albăstrele, cornuț (canariță, Cerastium arvenseă, scai-vânăt, caprifoi, vatrice (Tanacetum Vulgareă, Cimifuga racemosa, clematită, cerceii doamnei, iberis (limbușoarăă, coreopsis, Catananche caerulea, arăriel, nemțișor, Doronicum pardalianches, turița mare, alior, aglica
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
în America. De o plecare în capitala Germaniei se leagă și sfârșitul său. În 1923, la o reuniune a „României June”, o cunoscuse pe Nelly Kövesdy (vieneză de origine), pe atunci căsătorită cu fostul ofițer de informații din Caransebeș Dumitru Călțun și mamă a unui copil, Renée (1918). Se îndrăgostește de aceasta, se căsătoresc, iar pe 3 martie 1925 se naște Mira. Căsătoria nu era una reușită, Grosavescu, care intenționa să divorțeze din 1925, fiind convins să renunțe la acest gest
Agenda2006-10-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284836_a_286165]
-
DANA 95 Mangalia Constantă 8. 2980903 CARPCONSTRUCT Mangalia (Neptun) Constantă 9. 11915378 OLIMPIC 2000 Jupiter Constantă 10. 7657424 VERONICA 95 Mangalia Constantă 11. 7657416 ANCA-IRINA Mangalia Constantă 12. 7657335 MEZOTERMALE Mangalia Constantă 13. 7657343 MICROCOMPLEX Mangalia (Venus) Constantă 14. 7657360 CĂLȚUN Mangalia (Venus) Constantă 15. 2410732 PRODPREST Eforie-Nord Constantă 16. 2956670 IEZERUL Borsa Maramureș 17. 1330317 INTERNAȚIONAL Sinaia Prahova ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── -------------- Pozițiile 6 și 9 din anexă nr. 2 au fost modificate de LEGEA nr. 276 din 4 iunie 2001 publicată în MONITORUL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132228_a_133557]
-
comodă, șlapi, căciulă, mănuși, fular, lanternă, pelerină, bidon pentru apă, ciorapi de bumbac și de lână. Obiectivele vizitate includ Chica Petrilor (1 606 m), lacul Avrig (2 011 m), Vf. Scara (2 306 m), Vf. Negoiu (2 535 m), Lacul Călțun (2 135 m), Lacul Capra (2 230 m), Lacul Bâlea (2 027 m), Vf. Moldoveanu (2 544 m) ș.a. Întoarcerea la Arad va avea loc cel mai târziu în dimineața zilei de marți (24 august) sau miercuri (25 august). ( I.
Agenda2004-31-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/282725_a_284054]
-
grădina publică și până la ulițile românești, unde era liniște, răcoare și livezile risipeau adieri parfumate. La vârsta ei găsea puțină plăcere numai în aceste clipe de răgaz; iar în ceasurile când sta acasă lucrând la o cusătură ori la un călțun, icoanele văzute i se deșteptau în lumina umedă a ochilor. Viața care fierbea în juru-i săracă și năcăjită, figurile palide și flămânde, săptămânile și lunile de răbdare, toate, fără ca ea să-și deie samă, câteodată o făceau să râvnească la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
alteori, în colțul ei de fereastră, avea o strângere de inimă. IItc " II" Într-o vreme, primăvara, Haia a prins a umbla prin casa părinților ei cu o deosebită bucurie. În fiecare ceas își lua din ocnița mare a sobei călțunul început și da fuga în uliță. Rifca, maică-sa, își ridica ochii negri, fără să-și clintească trupul gras din locul ei, din cerdacul dărăpănat. Întreba cu voce ascuțită: —Haie, unde te duci, Haie? — Mă duc până la Tudorița! striga repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
spun eu să nu se ducă. Dar ei nici de tine nu-i pasă... Mare pedeapsă! Sanis rămase gânditor în locul lui. — În ia-sară nu te duci la Făluță? — Nu mă duc... Femeia avu o înfiorare; apoi își luă andrelele și călțunul și începu să lucreze pe gânduri în colțul ei de umbră. Bărbatul așteptă până ce auzi pașii repezi ai feteipe podețul de dinaintea casei. Atunci se sculă în picioare; și când fata deschise ușa, el o apucă de-o mână, o trase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
întorcea gemând în culcuș și parcă-și șoptea câteodată vorbe tainice. Maică-sa era bucuroasă. Nu se veselea, nu făcea gură. Numai sub tufele crețe de păr ochii îi luceau împăcați și andrelele săltau mai vioaie, înlănțuind firul albastru în călțuni. Sanis, într-o sară, și-a descleștat fălcile. Vezi? a spus el c-un rânjet bucuros. Vezi? Așa a trebuit să se întâmple... Hahamul nostru-i un om cu multă știință în cap... Noi n-avem minte; dar a trebuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
care luceau în umbră. Sanis porni apoi cu cizmele-i uriașe prin noroiul uliții; porni îngânând moale pe nas cântecul nunții. În urmă-i Haia își lăsă capul pe genunchii ridicați și începu să plângă. Rifca zvârli pe-un scaun călțunul. Porni și ea cu voce tânguitoare: Iar începi, Haie? Liniștește-te... Nu mai plânge degeaba!... Ce fel de suflet ai tu, Haie? Cum vrei tu să fugi în lume și să ne lași pe noi?... Nu ți-e frică de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
glasul răgușit în palme: Am să mă duc după dânsul! Am să mă duc să-l caut!... Mâni mă duc să-l caut... Fără el nu pot să trăiesc... Și maică-sa își urmă și ea tânguirea, căutându-și iar călțunul: —...Așa om ticălos să deie Dumnezeu să crăpe!... Ce are el cu noi? Ce are cu fata noastră!... Haie, tu ai să ne vâri în mormânt! Mai bine fugeam de-aici... Mai bine ne duceam acu șase ani la America
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]