240 matches
-
cu numarul Rom-054, grupul presupus vorbitor de Ungrika Rom, și gata, cercetarea este încheiată. Cum stă în realitate situația în Caransebeș? Eu, semnatarul acestui articol, sunt născut în Caransebeș, si am locuit 30 de ani acolo. În orașul Caransebeș, sunt Căldărari de sute de ani. După Revoluție s-au stabilit câteva familii de Romi Gabor. Nici vorbă de Ungrika Rom. Articolul domnului Yaron Matras se întinde pe multe pagini, de la 199 la pagina 245. Redam mai jos numele autorilor revistei Români
YARON MATRAS ŞI FRICA DE CERCETĂTORII NATIVI. ERORI. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497328973.html [Corola-blog/BlogPost/381507_a_382836]
-
au ajutat să scap de urgia războiului. - Trebuie să jurăm cu sânge, preciză bulibașa. Că nimeni nu va vorbi despre acest lucru, decât acela care va trăi după moartea lui, dacă va fi cazul. De azi înainte Trifu este țigan căldărar ca și noi și să jurăm că-l primim în rândul nostru. - Jurăm! ziseră juzii într-un glas. Mihai scoase din chimirul bătut cu ținte de alamă un șuriu cu plăsele de os din corn de cerb, învelit într-o
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496427651.html [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
paznici zăceau legați pe lângă zidul de beton al gardului. Numai văzându-i, lui Ady “Bruslea” li se făcu părul măciucă. Începe partea poetică. Mama lui Cosette a murit, mama Marucăi zace în închisoare, nevinovată, bătrîna bunică numără gîndacii de pe pereți! ... Căldărar Zambilica zăcea pe patul metalic din colțul salonului și își trecea timpul numărând gândacii de pe pereți. Avea 68 ani. Era bătrână și se simțea bătrână. Nimeni, din fosta ei familie, nu ajunsese la vârsta aceasta... Nu că cei 68... Pentru că
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Viata_si_romanele_unui_scriitor_controversat_serban_margineanu.html [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
scurt, cu o textură aproape africană. Amănunte pe care autorul nu le uită: ...pe chipul Lăcrămioarei mai dăinuiau încă vechile trăsături ale războinicilor Rajput, care își începuseră milenara lor istorie în apropierea Gangelui sfânt... Iată cine era mama Marucăi. Lăcrămioara Căldărar terminase un liceu și avusese și o mică bursă ce se acorda elevilor săraci, dar cu rezultate excelente la învățătură. Absolventă a Liceului de Muzică “George Enescu”, cânta la vioară cu un talent moștenit parcă din generațiile de țigani lăutari
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Viata_si_romanele_unui_scriitor_controversat_serban_margineanu.html [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
drept, aparținea “Viperei”. Urmase o noapte de coșmar. Adriana fusese nevoită să ajungă în București parțial “per pedes”, parțial cu autostopul, pe o noapte rece de toamnă. și cine o culege de pe drumuri ? ...fu angajată de către El-Coyote drept menajeră pentru Căldărar Zambilica și Maruca. În momentul de față, viața ei părea să capete o turnură mai normală și mai liniștită. În fine, un interlop din lumea largă: În orașul acesta balcanic, prăfuit, mitocănesc, plin de o lume pestriță și amestecată, Enver
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Viata_si_romanele_unui_scriitor_controversat_serban_margineanu.html [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
în infraroșu. Derulă mulțumit materialul în dublă înregistrare. Era perfect. Își aruncă șapca de șofer pe bancheta de alături și parcă limuzina... Lăcrămioara este găsită nevinovată: Deținuta 13666, încătușată, fu escortată de gardianul morocănos până în biroul procurorului de serviciu. Lăcrămioara Căldărar fu cuprinsă de un copleșitor val de panică. De cinci ani, viața ei pendula între dormitor și curtea Penitenciarului... Tânăra îl privi, timorată. - Căldărar Lăcrămioara, noile elemente apărute în dosarul dumitale te absolvă de orice vină începând din această clipă
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Viata_si_romanele_unui_scriitor_controversat_serban_margineanu.html [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
găsită nevinovată: Deținuta 13666, încătușată, fu escortată de gardianul morocănos până în biroul procurorului de serviciu. Lăcrămioara Căldărar fu cuprinsă de un copleșitor val de panică. De cinci ani, viața ei pendula între dormitor și curtea Penitenciarului... Tânăra îl privi, timorată. - Căldărar Lăcrămioara, noile elemente apărute în dosarul dumitale te absolvă de orice vină începând din această clipă, ești un om liber. Mama Porcului, contabilul bandiților, își alege un drum cucernic: Lucinda “Vipera” îi arătase testamentul: toată fabuloasa avere, la care contribuise
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Viata_si_romanele_unui_scriitor_controversat_serban_margineanu.html [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
de cel corbenesc, foarte corupt. Astfel, viitorul este format prin utilizarea românescului VA (pers. III sg.): „O Del . . . va chosela... ” (Revelația 21:3, 4, Traducerea lumii noi) Acest românesc VA este folosit împreună cu sufixul rom -A, care se adaugă la căldărari pt. formarea viitorului, după conjugarea prezentului (vo khosel- el șterge/ vo khosela-el va șterge). Adică acești romi folosesc două forme de viitor în același timp, cel românesc și cel rom. Și asta la toate conjugările pers. III sg! Dacă un
Editura BabelUL LIMBII ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477230598.html [Corola-blog/BlogPost/383290_a_384619]
-
el va face). Arli și spoitorii ar înțelege: „el vorbește”, pt. că „vakerela” este o conjugare autentică romă. În vorbirea rapidă a romilor rezultatul ar dezastruos. Sursa: https://www.jw.org/jw-rmr/lila/lila/Sar-diches-o-viitorii/diches-o-viitorii/ Spoitorii și arli La căldărari, după cum am zis mai sus, viitorul pers. III sg. se formează prin adăugarea sufixului -a după conjugarea -el. Dar spoitorii, arlii și alte grupuri rome folosesc acest -ela pt. conjugarea verbelor la prezent. Iar viitorul se formeaza prin plasarea prefixului
Editura BabelUL LIMBII ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477230598.html [Corola-blog/BlogPost/383290_a_384619]
-
formează prin adăugarea sufixului -a după conjugarea -el. Dar spoitorii, arlii și alte grupuri rome folosesc acest -ela pt. conjugarea verbelor la prezent. Iar viitorul se formeaza prin plasarea prefixului -kam înaintea conjugării la prezent. Imaginați-vă o judecată inter-țigănească: Căldărar învinovățit că a fiul său a înjurat un spoitor. Obligat prin judecată tradițională să promită că fiul nu va mai repeta înjurătura. Căldărarul spune: -Na kărela munro shiav kadea (nu va face fiul meu așa). Spoitorul va înțelege: -Nu, fiul
Editura BabelUL LIMBII ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477230598.html [Corola-blog/BlogPost/383290_a_384619]
-
Iar viitorul se formeaza prin plasarea prefixului -kam înaintea conjugării la prezent. Imaginați-vă o judecată inter-țigănească: Căldărar învinovățit că a fiul său a înjurat un spoitor. Obligat prin judecată tradițională să promită că fiul nu va mai repeta înjurătura. Căldărarul spune: -Na kărela munro shiav kadea (nu va face fiul meu așa). Spoitorul va înțelege: -Nu, fiul meu face așa. Spoitorul ar înțelege eronat pt. că la căldărari nu se folosește prefixul -kam pt. formarea viitorului. Rezultatul judecății ar fi
Editura BabelUL LIMBII ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477230598.html [Corola-blog/BlogPost/383290_a_384619]
-
prin judecată tradițională să promită că fiul nu va mai repeta înjurătura. Căldărarul spune: -Na kărela munro shiav kadea (nu va face fiul meu așa). Spoitorul va înțelege: -Nu, fiul meu face așa. Spoitorul ar înțelege eronat pt. că la căldărari nu se folosește prefixul -kam pt. formarea viitorului. Rezultatul judecății ar fi o ceartă și mai serioasă. Indo-Romani Vidyalaya Referință Bibliografică: Babelul limbii romani / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2123, Anul VI, 23 octombrie 2016. Drepturi
Editura BabelUL LIMBII ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477230598.html [Corola-blog/BlogPost/383290_a_384619]
-
duce Cu sila la arest O amăgire suie În oglinzile ovale Iar ispsosu-n statui, e Între cinci și opt parale Urcioare, străchini, cratiți Caiele și potcoave Pateu de caracatiți Și vânzători de snoave Mulțimea de pestriță Se vânzolește, întreabă Un căldărar beat criță Se-nvârte fără treabă Cu gesturi de emir Și bate cu ciocanul Să ia de chilipir La gură cască, banul De cald a prins să fiarbă Și vânzoleala în vrăbii La circ, femei cu barbă Și-nghițitori de săbii
BÂLCIUL de ION UNTARU în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Balciul_ion_untaru_1341988665.html [Corola-blog/BlogPost/358199_a_359528]
-
o podidi, udându-i obrazul cu pielea întinsă și arsă de soare. Unul în brațele altuia, zăboviră mult la poartă, parcă uitând unde sunt. Petrică rămase surprins când pe lângă ei trecu ieșind din curte o tânără și frumoasă țigancă de căldărari, care îi spuse mamă-sii: „Săru-mâna, cocoană!” - Brândușo! Să treci zilele aste pe la mine, să-ți mai spun câte ceva. * Când Petrică intră în bătătura casei părintești din Valea Mare, unde nu mai trecuse mai nimeni de multă vreme, avu marea
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496147798.html [Corola-blog/BlogPost/372290_a_373619]
-
a se depana (firul) bispatărel vb. a descoperi, a dezveli, a dezvălui, a afla, a pătrunde (o taină) bispajtralo adj. m. desfrunzit deskerel vb. a desface (din încleștare) domnești (Gurghiu-Mureș) dezvalimen adj. dezdivorțat despar·runel vb. a dezgropa, a deshuma căldărari despägubiră s. f. despăgubire despahol vb. a se dezgheța desphenel vb. a retracta, a contramanda dessïkavel vb. a dezvață, a dezobișnui dezgropol vb. a dezgropa, a exhuma dezmestil vb. a deplasa, a muta căldărari sedentarizați (Dragalina - Călărași, Fetești - Ialomița) deskërel
PREFIXELE PRIVATIVE BIS-/BIZ- ŞI DES-/DEZ- de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1479419591.html [Corola-blog/BlogPost/372652_a_373981]
-
runel vb. a dezgropa, a deshuma căldărari despägubiră s. f. despăgubire despahol vb. a se dezgheța desphenel vb. a retracta, a contramanda dessïkavel vb. a dezvață, a dezobișnui dezgropol vb. a dezgropa, a exhuma dezmestil vb. a deplasa, a muta căldărari sedentarizați (Dragalina - Călărași, Fetești - Ialomița) deskërel vb. a deschide, a desface deswurădo adj. m. dezbrăcat ‘ursari’ de Sadova - Dolj deskărel (deskărdăs) vb. a deschide (sacul ochii), a dezlegă (ziua, sărbătoarea) deskărdo adj. m. dezlegat (de jurământ), larg, deschis (loc) deskăwol
PREFIXELE PRIVATIVE BIS-/BIZ- ŞI DES-/DEZ- de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1479419591.html [Corola-blog/BlogPost/372652_a_373981]
-
1)"Phirdiom"-"am umblat" Domnia sa nu a ales bine verbul. Orice lingvist serios alege conjugarea verbului "a face". Dacă se alegea acest verb, atunci s-ar fi văzut că în India se folosește pronunția KĂR (imperativ, "tu fă!"), așa cum vorbesc căldărarii (strat iii), țiganii Arli folosind KER, pronunție mai puțin folosită în India. În acest caz teoria domnului Courthiade ar fi avut de suferit. Pronunția - diom versus -dem, nu este concluzivă, pentru că în India, conjugarea verbului "a face" este VO KĂRDIYA-
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
puțin folosită în India. În acest caz teoria domnului Courthiade ar fi avut de suferit. Pronunția - diom versus -dem, nu este concluzivă, pentru că în India, conjugarea verbului "a face" este VO KĂRDIYA- "el a făcut", exact cum se vorbește la căldărari. În India există și pronunția "kărdea", dar voi dezbate acest subiect într-un viitor articol. În Hindi, conjugarea KĂRDIYA se folosește pt. persoanele I-a, a II-a, și a III-a singular. Adică indienii spun: "me kărdiya"-"eu am
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
romi din Grecia, ca urmare a îndelungii șederi în Imperiul Bizantin. Cu acest sufix se formează substantive din adjective: shukar-frumos, shukarimos- frumusețe, respectiv shukaripen. Sau, mishto- bine, mishtimos/mishtipen-bunătate. Domnul Courthiade a presupus și dumnealui ca toți țiganologii, că romii căldărari l-au preluat din Grecia. Așa că a pus dialectele de tip Arli în capul listei pentru că sufixul -ipen este indian. Deși nici în cartea domnului Gheorghe Sarău (1) nu este dată originea sufixului -ipen. Carte în care se discută pe
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
aceasta (kalo) fiind folosită de țigani. Așa se explică transformarea sanscritului -ima în forma țigănească -imo. Dar limba romilor a păstrat forma sanscrită -ima în câteva cuvinte, de exemplu "patsima"-"opinie". Ceea ce nu știa domnul Courthiade este faptul că țiganii căldărari din Caraș-Severin folosesc PARALEL sufixele -imos și -iben. Căldărarii spun "hamos"- "mâncare", dar și "haben" (mâncare). În acest caz, teoria domnului Marcel Courthiade este nevalabilă. Și sunt zeci de mii de căldărari care folosesc și sufixul -ben. Dar, domnul Courthaide
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
transformarea sanscritului -ima în forma țigănească -imo. Dar limba romilor a păstrat forma sanscrită -ima în câteva cuvinte, de exemplu "patsima"-"opinie". Ceea ce nu știa domnul Courthiade este faptul că țiganii căldărari din Caraș-Severin folosesc PARALEL sufixele -imos și -iben. Căldărarii spun "hamos"- "mâncare", dar și "haben" (mâncare). În acest caz, teoria domnului Marcel Courthiade este nevalabilă. Și sunt zeci de mii de căldărari care folosesc și sufixul -ben. Dar, domnul Courthaide nu știa, și ca urmare a acestui fapt (dezinteresul
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
nu știa domnul Courthiade este faptul că țiganii căldărari din Caraș-Severin folosesc PARALEL sufixele -imos și -iben. Căldărarii spun "hamos"- "mâncare", dar și "haben" (mâncare). În acest caz, teoria domnului Marcel Courthiade este nevalabilă. Și sunt zeci de mii de căldărari care folosesc și sufixul -ben. Dar, domnul Courthaide nu știa, și ca urmare a acestui fapt (dezinteresul pt. cercetare) a declarat că dialectele de tip Arli sunt mai vechi. De altfel și romii Lovar folosesc paralel sufixele -imo/-ipo. Cuvintele
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
se pronunță și "ker". În toate lucrările lingvistice verbul "a face" este tratat de regulă cel mai frecvent, conjugarea acestuia fiind cel mai întâlnit exemplu în toate gramaticile de sanscrită, hindi, bengali și în studiile comparative indo-europene. Vedem că și căldărarii folosesc sufixul -ben, și ursarii folosesc sufixul -imos, nefiind vorba de fixarea preferențială a unui grup rom doar pe baza unui anumit sufix, sau a împrumutului sufixului -imos din Grecia, așa cum sugerează tabelul lui Courthiade. Ar fi fost mai potrivit
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
doar pe baza unui anumit sufix, sau a împrumutului sufixului -imos din Grecia, așa cum sugerează tabelul lui Courthiade. Ar fi fost mai potrivit ca cercetătorul francez să aleagă cuvântul haben - „hrană”, dar atunci ar fi fost limpede văzut că și căldărarii îl folosesc, și teoria ar fi avut fisuri! Sufixul -imo nu este grecesc, ci sanscrit, așa cum aflăm din lucrarea domnului Madhusudan Mishra. Domnul Mishra nu comentează limba romaní în lucrarea domniei sale, dar noi am găsit în ea dovezile că teoria
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
substantivului țigănesc "pani"-"apă", a fost păstrat ca fiind masculin deși are terminație feminină în ambele limbi. Limba romani mărturisește despre sine Nu trebuia să se apeleze neapărat la limbile indiene pentru demonstrarea elidării lui "n" din pani/pai. Romii căldărari denumesc limba lor când "romani shib", când "roma'i shib". Căldărarii mai spun și " harku'i "- "de aramă", în loc de " harkuni ". Deci elidarea lui "n" este frecventă. Se poate presupune ușor că romii au preferat pronunțiile mai ușoare, abandonând formele khoni-seu
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]