614 matches
-
comentat scrieri diverse, mare parte din literatura bulgară. SCRIERI: Poeme în aer liber, cu ilustrații de Victor Brauner, Paris, 1929; Moartea vie a Eleonorei, București, 1930; Manifestație, București, 1945; Ospățul de aur, pref. Al. A. Philippide, București,1968; Baricada din călimară, București, 1979; Statuile de fum, pref. George Macovescu, București, 1984; Ospățul de aur, îngr. și introd. Ion Pop, București, 1986. Traduceri: A. Hyatt-Verrill, Inchiziția, București, 1939; Marcel Brion, Viața hunilor, Craiova, 1940; Philipp Gosse, Istoria pirateriei, Craiova, 1942; Antoine de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
hazard nu este operă decît pentru că a fost vizată și asumată ca atare de către un proiect artistic, ea căpătîndu-și statut specific doar în măsura în care este integrată unui ansamblu de opere ce țin de același proiect. Un ins ce răstoarnă întîmplător o călimară pe o coală de hîrtie nu a produs și nu va produce niciodată o operă de artă, indiferent de forma petei de cerneală. Un artist ce recurge în mod deliberat la un procedeu similar, și care optează pentru a reține
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
plictisului provincial, parodia cu umor plastic, tabloul parnasian și "tradiționalismul" în felul înțeles mai târziu de Mateiu I. Caragiale și chiar de I. Pillat: Cu antereu-n flori, pe scaun șeade, Cu briciu-i de mărgean Bărbierbașa În brîu-i roș lucește călimara; Îi mângâie bărbia costelivă; Obrajii-i dogorăsc, mai rău ca para, Îl ia-n răspăr, îl ia și din potrivă, Că-ntîi și-ntîi acuma el se rade! D-ai crede că-i curat un fiu de pașă. Ceardacul tot răsună! Coconeturi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cabinetul meu de lucru bine Încălzit și vesel luminat de un candelabru aprins. Ceaiul e gata pe masă; cățeii mei sar prin cameră cu mii de jocuri și desmierdări, așteptînd porțiile lor de zahăr; biroul mă cheamă lîngă el, arătîndu-mi călimara plină, condeiul zburdalnic, hîrtia albă. «La lucru!ă Îmi șoptește un glas ce iese din tuspatru colțuri a cabinetului și cu plăcere ascult adeseori Îndemnul său; Încep prin corespondența cu Londra, cu Parisul, cu Bucureștii, cu lașul, cu Montpellier, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
descrieri. Nutresc față de dumneavoastră Înclinare, dragoste și supunere, acestea sînt acum prețuite În tăcere ca să nu alunece din Înalta lor ființă și să fie biruite de neînsemnatul și neînsuflețitul meu condei“. Alecu moare ca un erou romantic. Torționarul Îi smulge călimara din mînă, confesiunea rămîne neîncheiată. Poetul introduce, fără să știe, o tulburătoare metaforă textuală În aceste rînduri finale: „Nu pot, nu-mi permite paznicul să lungesc mai mult, pe scurt, viața mea este În pericol din toate părțile și ca
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ca s-o salvați Întîlniți-vă cu mitropolitul, luptați Împreună, după cumva va lumina Dumnezeu, cereți scrisoarea mea către prea sfinția sa, citiți-o, și răspundeți-mi, În numele lui Dumnezeu, fie pe ascuns, fie pe față. Ah, stăpînul meu, iată mi se ia călimara, fie-ți milă de mine și salvați-mă, În numele lui Dumnezeu, ah...“ Poetului i se ia călimara odată cu viața. Expresivitate, Într-adevăr, involuntară: Întreruperea scrisului Înseamnă, pur și simplu, sfîrșitul existenței poetului. Nu este O ironie plină de mari semnificații
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
către prea sfinția sa, citiți-o, și răspundeți-mi, În numele lui Dumnezeu, fie pe ascuns, fie pe față. Ah, stăpînul meu, iată mi se ia călimara, fie-ți milă de mine și salvați-mă, În numele lui Dumnezeu, ah...“ Poetului i se ia călimara odată cu viața. Expresivitate, Într-adevăr, involuntară: Întreruperea scrisului Înseamnă, pur și simplu, sfîrșitul existenței poetului. Nu este O ironie plină de mari semnificații În faptul că risipitorul fiu al lui Ienăchiță, care nu se lua În serios ca poet, moare
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
datorită subiectelor alese de ei, chiar dacă acestea pot să pară banale. Ce să mai zic eu, care scriu despre leviatan?! Fără voia mea, scrisul mi se lățește, căpătînd majusculele unui afiș. Dați-mi o pană de condor! Dați-mi drept călimară craterul Vezuviului! Țineți-mă de brațe, prieteni, căci însuși efortul de a așterne pe hîrtie gîndurile despre leviatan mă obosește și mă amețește, prin întinderea și ambiția lor de a cuprinde totul, vrînd parcă să îmbrățișeze întreaga sferă a științelor
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nici o încăpere pentru baie, ci numai spălătorie. Se făcea baie în saloane, în condiții precare, utilizându-se în acest scop și un burete, și el trecut cu grijă în inventar. Credem că la cancelarie se afla "pendula", "două părechi de călimări" și cele două peceți cu "Insignia ospiciului". La intrarea în ospiciu există o tăbliță "pentru arătarea orelor de vizită a bolnavilor". În saloane se aflau iconițe cu chipul Sf. Spiridon și o icoană cu "hârtie cu privaz". Încercăm să surprindem
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
trecătoarele tulburări ale timpului, pentru a urmări afirmarea seninelor puteri ale spiritului omenesc”. Abandonarea oricărui angajament ideologic și a partizanatului politic nu înseamnă totuși o diminuare a implicării în actualitate - dovadă stau rubricile „Evenimente culturale”, „Portretul săptămânii”, „Între șvarț și călimară”, „De la A la Z”, „Răsfoind revistele” -, ci doar acea libertate care i-a îngăduit R.l. să devină una dintre cele mai vii și mai complete publicații ale momentului. Extrem de bine redactată, cu rubrici diverse, cu ingenioase numere tematice și texte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
Comunicam prin poștă și aflam știrile mai ales din ziare (Însă eram destul de moderni, În sensul că aveam un radio de mărimea unui dulap). Primele săli de clasă În care am Învățat aveau sobe cu cărbuni și bănci duble cu călimară În care ne Înmuiam penițele. Noi, băieții, purtam pantaloni scurți până la ceremonia de communion solennelle, la doisprezece ani. și așa mai departe. Toate astea nu se Întâmplau În vreun ungher tainic al Carpaților, ci În vestul postbelic al Europei, unde
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
crengile îi deveneau tot mai groase și umbra se făcea tot mai deasă, cum cerbii care-i păruseră monștri cândva, au devenit cât niște șoricei, iar iepurii...Cine s-ar speria de iepuri? Frunzelor, chiar sunteți nostime! Cineva a vărsat călimara cu raze de soare și cu vișine coapte peste coroanele stejarilor și crema de ghete peste aluni, iar copacii au tresărit trimițând la plimbare așa frumuseți de coafuri. Întreaga pădure este într-un freamăt, într-o forfotă continuă, zi și
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Stan Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2370]
-
urci te-așteaptă. Cartea mea-i, fiule, o treaptă. Așeaz-o cu credința căpătâi. Ea e hrișovul vostru cel dintâi, Al robilor cu săricile, pline De osemintele vărsate-n mine. Ca să schimbăm, acum, Întâia oară Sapa-n condei și brazda-n călimară, Bătrânii-au adunat, printre plăvani, Sudoarea muncii sutelor de ani. Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite Eu am ivit cuvinte potrivite Și leagane urmașilor stăpâni. Și, frământate mii de săptămâni. Le-am prefăcut În versuri și-n icoane. Făcui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
util, dar și un titlu de noblețe istorică. La temelia Închegării ei e adunată munca chinuită a Înaintașilor; iată sugestia cu care debutează al doilea moment al discursului liric: „Ca să schimbăm, acum Întâia oară, / Sapa-n condei și brazda-n călimară, / Bătrânii-au adunat, printre plăvani, / Sudoarea muncii sutelor de ani”. Noi elemente se adaugă aici pentru a preciza statutul social al străbunilor, evocați. Aceștia sunt oameni ai sapei, ai brazdei și-ai muncii cu plugul („printre plăvani”), oameni ai vechimii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]